Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Stan Mustaţă în Dosarul nr. 39.091/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 188D/2018. 2. Magistratul-asistent-şef învederează că, potrivit actelor aflate la dosarul cauzei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a decedat ulterior ridicării acesteia. Având în vedere cererea de introducere în cauză a moştenitorilor acestuia, respectiv Elena Mustaţă şi Ion-Remus Mustaţă, procedura de citare a fost realizată în raport cu aceştia. De asemenea se învederează că procedura de citare este legal îndeplinită cu partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti. 3. Cu privire la cererea de introducere în cauză a moştenitorilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi la regularitatea procedurii de citare cu moştenitorii acestuia, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită admiterea cererii şi apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită. 4. Curtea, având în vedere art. 14 din Legea nr. 47/1992, admite cererea de introducere în cauză a moştenitorilor şi constată că procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent-şef referă asupra faptului că moştenitoarea Elena Mustaţă a solicitat judecarea cauzei în lipsă. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu se încalcă nici principiul egalităţii în drepturi şi nici dreptul de proprietate privată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 39.091/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Stan Mustaţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul criticat este discriminatoriu, întrucât pierderea beneficiului pensiei de serviciu are loc, pe de o parte, numai pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, şi nu pentru săvârşirea oricărei infracţiuni şi, pe de altă parte, numai în ipoteza dispunerii anumitor sancţiuni penale, şi nu a oricărei sancţiuni penale, sens în care se menţionează că textul este inaplicabil în situaţia în care instanţa a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Aceste diferenţieri nu respectă criteriile obiectivităţii şi rezonabilităţii, neexistând nicio justificare pentru tratamentul diferenţiat la care sunt supuse persoanele aflate în ipoteza normei. 9. Se mai susţine că este încălcată jurisprudenţa Curţii Constituţionale reprezentată de Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la calificarea pensiei drept un bun protejat de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie. 10. Totodată, se mai consideră că este încălcată şi Directiva Consiliului Comunităţilor Europene nr. 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, care, în opinia autorului excepţiei, creează cadrul legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca statele membre, în considerarea locului şi a rolului unui anumit sector profesional, să stabilească pentru acesta un regim profesional de securitate socială, cu respectarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei, sens în care este invocat rolul judecătorilor în cadrul statului de drept. 11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 13. Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale. În acest sens se menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, aveau următorul cuprins: „(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 83^1 şi de indemnizaţia-prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.“ 17. Dispoziţiile art. 83^2 alin. (1) au fost introduse în lege prin art. I din Legea nr. 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 24 iulie 2014, şi au fost modificate prin art. I pct. 144 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, lărgindu-se sfera infracţiunilor a cărora săvârşire atrage neacordarea pensiei de serviciu. Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea se va pronunţa în raport cu ipoteza normativă în vigoare la data sesizării sale. 18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiţiei. Totodată, sunt invocate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 6.4. din Carta europeană privind statutul judecătorilor, Strasbourg, 8-10 iulie 1998, adoptată la nivelul Consiliului Europei [DAJ/DOC (98)23], potrivit cărora „În special, statutul asigură că judecătorii care au împlinit vârsta legală de pensionare judiciară, îndeplinindu-şi sarcinile judiciare pentru o perioadă determinată, li se plăteşte o pensie, al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat de nivelul salariului final ca judecător“. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că faptele pentru care autorul acesteia a fost condamnat au fost săvârşite anterior datei de 27 iulie 2014 - data intrării în vigoare a Legii nr. 118/2014, care a introdus textul criticat în corpul Legii nr. 303/2004 -, înainte de eliberarea sa din funcţie şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu. 20. Prin Decizia nr. 660 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 19 noiembrie 2019, paragrafele 53-58, Curtea a statuat că, de la data intrării în vigoare, norma referitoare la împiedicarea naşterii dreptului la pensia de serviciu sau la pierderea acestui drept se aplică tuturor situaţiilor juridice născute sub imperiul ei. Altfel spus, împrejurarea că unui judecător sau procuror care este condamnat, în condiţiile legii, pentru o infracţiune săvârşită după intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, criticate în prezenta cauză, îi încetează calitatea profesională şi, implicit, nu beneficiază de pensie de serviciu nu este de natură a afecta vreun drept fundamental al persoanei în cauză, întrucât simpla expectativă/vocaţie pe care acesta o are trebuie să se supună regulilor noi instituite, reguli care îi sunt deplin cunoscute la data săvârşirii faptei. 21. Alta este situaţia în care judecătorul sau procurorul este sancţionat penal pentru o faptă comisă anterior apariţiei normei criticate. Deşi legea nouă poate dispune cu privire la consecinţe şi efecte nerealizate susceptibile de executare continuă/ succesivă, ea nu va putea reglementa cu privire la fapte care, înainte de intrarea ei în vigoare, au dat naştere sau, după caz, au modificat sau au stins o situaţie juridică ori cu privire la efecte pe care acea situaţie juridică le-a produs înainte de aceeaşi dată. Prin urmare, abaterea de la norma penală săvârşită în perioada anterioară intrării în vigoare a normei instituite de art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 (27 iulie 2014) reprezintă, sub aspectul conflictului de legi civile în timp, facta praeterita, realizată înainte de intrarea în vigoare a legii noi şi pentru care, dacă i s-ar aplica legea ulterioară, ar însemna ca acesteia din urmă să i se atribuie efect retroactiv. Aşadar, din perspectiva legii civile, constituie un fapt complet realizat care nu poate produce alte consecinţe juridice în afara celor expres prevăzute de normele în vigoare la acea dată. În absenţa unor astfel de norme, reglementarea ulterioară a unor efecte cu conţinut prohibitiv capătă semnificaţia încălcării principiului neretroactivităţii legii civile, conduita legiuitorului înfrângând şi cerinţa previzibilităţii normei juridice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, sau Decizia nr. 680 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017). 22. În concluzie, dacă legea creează o situaţie juridică nouă, ea nu are voie să prevadă că noua situaţie s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare. Cu alte cuvinte, săvârşirea unor fapte penale nu poate produce decât acele efecte juridice prevăzute de legea în vigoare la data comiterii lor (în cazul de faţă, dacă fapta a fost comisă anterior datei de 27 iulie 2014, condamnarea poate constitui temei pentru eliberarea din funcţia de judecător sau de procuror, iar nu şi temei pentru pierderea pensiei de serviciu). 23. Textul de lege criticat este în acord cu principiul neretroactivităţii legii civile dacă sancţiunea de drept civil este aplicabilă exclusiv raporturilor juridice născute ulterior intrării în vigoare a acesteia. Rezultă, aşadar, că, sub aspect material, temeiul juridic al pierderii beneficiului dreptului la pensia de serviciu îl va constitui întotdeauna reglementarea legală în vigoare la data naşterii raportului juridic, respectiv data săvârşirii faptei penale, schimbarea ulterioară a condiţiilor legale sau a condiţiilor de acordare a pensiei de serviciu neavând nicio influenţă/înrâurire asupra existenţei acesteia. Prin urmare, revine instanţelor judecătoreşti în faţa cărora au fost deduse controlului actele administrative prin care s-au dispus efectele în plan civil ale unei hotărâri judecătoreşti de condamnare penală sarcina să verifice temeinicia şi legalitatea acestora prin raportare la legea civilă aplicabilă sub aspect material. 24. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că, pentru situaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, după publicarea Deciziei nr. 660 din 29 octombrie 2019, prin care a fost tranşată aplicarea în timp a dispoziţiilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituţie, problema aplicării textului criticat pentru ipoteza faptelor de natură penală săvârşite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2014 reprezintă un aspect de interpretare şi aplicare a legii. 25. Interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Prin urmare, din moment ce instanţa judecătorească este cea competentă să stabilească aplicarea în timp a textului criticat, Curtea, având în vedere art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum şi art. 126 alin. (1), art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Stan Mustaţă în Dosarul nr. 39.091/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
