Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.110/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.513D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că, în esenţă, critica de neconstituţionalitate vizează aspecte referitoare la aplicarea legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 2 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.110/117/2020, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind acordarea unor drepturi salariale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, având în vedere modul în care aceste norme juridice au fost interpretate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, potrivit căreia: „în interpretarea dispoziţiilor Notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat“, „- majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017- 31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018“. De asemenea, potrivit aceleiaşi decizii, pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. 6. În opinia autorului excepţiei, dezlegarea de drept dată prevederilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, contravine principiului egalităţii în faţa legii, deoarece a permis ca persoane aflate în situaţii profesionale identice, dar care nu au obţinut hotărâri judecătoreşti prin care să se fi recunoscut majorări salariale, să aibă indemnizaţii de încadrare diferite (mai mici) faţă de cele cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale prin hotărâri judecătoreşti, generând diferenţe în stabilirea salariului de bază. Concret, unii funcţionari publici din cadrul Ministerului Finanţelor Publice au un salariu de bază majorat cu 15% începând cu luna iulie 2017, în timp ce alţii nu beneficiază de această majorare, deşi aceştia din urmă prestează aceeaşi activitate. În felul acesta, decizia menţionată a determinat acceptarea inechităţilor ori diferenţelor salariale în cadrul aceleiaşi categorii de personal şi implicit a discriminării pe care legiuitorul a intenţionat să o elimine prin prevederile Legii-cadru nr. 153/2017. Totodată, modul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a interpretat dispoziţiile notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 vine în contradicţie cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, ceea ce determină încălcarea art. 147 din Constituţie. 7. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că nu există o contradicţie între Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, pronunţată de Curtea Constituţională, deoarece decizia Curţii Constituţionale se referă la un alt aspect, şi anume la faptul că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare la care se face egalizarea trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, modificate de art. I pct. 14 [cu referire la pct. 23^17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017] din Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins: „Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%“. 12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în: art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind trăsăturile statului, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi art. 147 alin. (1) şi (4) privind deciziile Curţii Constituţionale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, că aceasta a fost invocată de Sindicatul Naţional Solidaritatea din Cluj-Napoca, în calitate de reprezentant al membrilor săi, care sunt salariaţi ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor direcţii ale finanţelor publice. Dispoziţiile cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, criticate în prezenta cauză, vizează salarizarea funcţionarilor publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. 14. Curtea observă că angajatorul membrilor de sindicat reprezentaţi de autorul excepţiei nu se încadrează în categoria autorităţilor publice menţionate de dispoziţiile legale criticate. 15. În acelaşi timp, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare şi din actele aflate la dosarul cauzei, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii referitoare la acordarea drepturilor băneşti prevăzute în nota 3 lit. f) pct. I lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. 16. Curtea observă că dispoziţiile cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, criticate în prezenta cauză, consacră o soluţie legislativă similară celei cuprinse în nota 3 lit. f) pct. I lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, sub aspectul reglementării acordării, pentru complexitatea muncii, a unei majorări a salariului de bază de 15%. 17. Însă, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispoziţiile de lege care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei. Cu privire la condiţia de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, referitoare la „legătura cu soluţionarea cauzei“, Curtea Constituţională a statuat, în jurisprudenţa sa, că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate, în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le stabilesc dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014). 18. Întrucât prevederile cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt aplicabile în cauza dedusă spre soluţionare instanţei judecătoreşti, Curtea constată că aceste dispoziţiile de lege nu au legătură cu soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi, în consecinţă, aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 19. De asemenea, Curtea precizează că aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea legii în cauza dedusă judecăţii excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.110/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
