Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Bianca Drăghici │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Ileana Cocan-Fechete în Dosarul nr. 7.181/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 370D/2016. 2. La apelul nominal răspund autoarea excepţiei Ileana Cocan-Fechete, personal, şi consilierul juridic Mihai Alexandru Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 11 mai 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, în temeiul dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus redeschiderea dezbaterilor şi repunerea pe rol a cauzei pentru data de 13 iunie 2017. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei, care arată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 şi ale Legii nr. 293/2008 sunt neconstituţionale şi, în opinia sa, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii funcţionează în afara legii. 5. Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii arată că îşi menţine concluziile cu privire la caracterul neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate. Totodată, arată că precizările depuse la termenul de judecată din data de 11 mai 2017 de către autoarea excepţiei, dincolo de faptul că nu sunt semnate, cuprind chestiuni noi, care nu au fost prezentate instanţei judecătoreşti în faţa căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate şi, ca atare, nu pot fi reţinute de către Curtea Constituţională. 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă de Guvernului nr. 24/2008 şi ale Legii nr. 293/2008, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 1 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.181/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Excepţia a fost ridicată de Ileana Cocan-Fechete într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii, promovată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 lasă loc unei interpretări abuzive în sensul de a pune semnul egalităţii între calitatea de lucrător al Securităţii, pe de o parte, şi desfăşurarea de activităţi prin care s-au suprimat ori îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului în scopul susţinerii puterii comuniste, pe de altă parte. Astfel, apreciază că menţiunea potrivit căreia a avut „calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii (…), inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989“ este discriminatorie şi creează premisele unei forme de răspundere morală şi juridică pentru simpla calitate de ofiţer sau subofiţer în cadrul fostelor servicii de informaţii, care, la acel moment, îşi desfăşurau activitatea conform Constituţiei şi legilor în vigoare. Astfel, această prevedere induce ideea prezumţiei de vinovăţie pentru toţi ofiţerii şi subofiţerii fostei Securităţi. Ca atare, autoarea excepţiei apreciază că se încalcă prezumţia de nevinovăţie, deoarece aceasta este înlocuită cu prezumţia de vinovăţie colectivă, ceea ce contravine, în opinia sa, prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (11). 9. Autoarea excepţiei consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 stipulează, generic, activităţi prin care s-au suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului în scopul susţinerii regimului totalitar comunist, fără a preciza care sunt acestea conform Constituţiei şi legilor în vigoare şi nu se respectă principiul aplicabilităţii legii în timp. 10. De asemenea, autoarea excepţiei apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu sunt coroborate cu prevederile Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, şi nici cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 30 decembrie 1999, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr. 568/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 30 octombrie 2001. În acelaşi timp consideră că dispoziţiile legale criticate acordă Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii atribuţii jurisdicţionale. 11. În continuare, autoarea excepţiei susţine că pârâtul nu are acces la informaţiile din dosar, ci doar la documentele depuse de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în vederea susţinerii Notei de constatare. Ca atare, aceste documente sunt scoase din contextul întregului dosar de urmărire informativă, fapt ce îl împiedică pe pârât să îşi formuleze pertinent apărarea, încălcându-se dreptul la un proces echitabil. Totodată, în opinia autoarei, în aceeaşi situaţie se află şi instanţa judecătorească care pronunţă hotărârea în baza unui material probator, depus de Consiliu, care este scos din contextul dosarului de urmărire informativă, iar probele nu sunt verificate şi interpretate în contextul săvârşirii unor fapte, unele de natură infracţională, şi nu pot fi coroborate cu alte date sau informaţii existente în cauză. 12. În final, apreciază că acţiunea iniţiată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii vizează constatarea unei stări de fapt, or, nici legea contenciosului administrativ, nici dispoziţiile art. 35 din Codul de procedură civilă nu permit soluţionarea unei acţiuni care are ca obiect constatarea unei stări de fapt, ci doar stabilirea existenţei sau inexistenţei unui drept, respectiv existenţa unei vătămări printrun act sau un refuz nejustificat al unei autorităţi publice. 13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt în acord cu normele constituţionale invocate, întrucât nu sunt discriminatorii şi nici nu sunt de natură să afecteze dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, garantează acest drept prin posibilitatea acordată pârâtei de a formula probe în apărare şi a discuta probele părţii potrivnice, în condiţii de contradictorialitate şi prin asigurarea unui dublu grad de jurisdicţie. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât procedura instituită prin Ordonanţa de urgenţă nr. 24/2008, astfel cum a fost completată de Legea nr. 293/2008, răspunde, în ansamblul său, şi cerinţelor constituţionale, dar şi celor din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, revenind instanţei judecătoreşti rolul de a aprecia cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în cadrul unei proceduri judiciare care respectă, atât în faţa instanţei de fond, cât şi în cea a căii de atac, garanţiile necesare desfăşurării unui proces echitabil, în plenitudinea atributelor conferite acestei noţiuni de către prevederile art. 21 din Constituţie, precum şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie, consfinţită de art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală. De asemenea apreciază că dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără privilegii şi discriminări, şi, ca atare, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt conforme cu prevederile art. 16 din Constituţie. 16. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere formulat anterior în dosarele Curţii Constituţionale nr. 217D/2014, nr. 309D/2014, nr. 481D/2014 şi nr. 813D/2014, în sensul constituţionalităţii prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. Astfel, susţine că, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, dispoziţiile procedurale criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Ca atare, apreciază că procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. 20. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) care consacră accesul liber la justiţie şi art. 23 alin. (11) referitor la libertatea individuală. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă“ şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii“ cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale. De asemenea, prin Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 referitor la comunicarea notelor de constatare şi a adeverinţelor emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat că aceste prevederi sunt neconstituţionale. Însă, în prezenta cauză, autoarea excepţiei invocă alte critici de neconstituţionalitate decât cele admise, prin deciziile menţionate. 22. De asemenea, Curtea observă că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 643 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 decembrie 2015, Decizia nr. 159 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din data de 11 iunie 2015, Decizia nr. 85 din 18 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din data de 14 aprilie 2014, Decizia nr. 546 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011, Decizia nr. 1.309 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010. 23. Astfel, Curtea a statuat, ca apreciere generală, că, faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, a produs o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii. Curtea a reţinut că actul normativ criticat urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi de vreo încălcare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). 24. Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, a cărei existenţă se întemeiază pe dispoziţiile art. 116 alin. (2) şi art. 117 alin. (3) din Legea fundamentală. Această autoritate este lipsită de atribuţii jurisdicţionale, iar actele sale privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului instanţelor de judecată. Aşadar, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, prevederile de lege criticate nu sunt de natură să plaseze Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în afara cadrului constituţional (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, şi Decizia nr. 159 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 9 mai 2013). 25. Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei şi demnităţii persoanei, legiuitorul a înţeles să dedice întregul art. 2 din ordonanţa de urgenţă definirii termenilor cu care aceasta operează (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009). De asemenea, Curtea a statuat că prevederile art. 2 din ordonanţa de urgenţă criticată, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată de instanţa judecătorească drept lucrător sau colaborator al Securităţii, nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calităţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010). 26. Cu privire la critica raportată la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), prin Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011, Curtea nu a reţinut încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, statuând că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 este aplicabilă în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără a institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. 27. Referitor la critica potrivit căreia documentele depuse de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în vederea susţinerii Notei de constatare sunt scoase din contextul întregului dosar de urmărire informativă, fapt ce îl împiedică pe pârât să îşi formuleze pertinent apărarea, încălcându-se, astfel, dreptul la un proces echitabil, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea a statuat că „în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 (…), dispoziţiile procedurale criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.“ 28. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile legale criticate induc prezumţia de vinovăţie, încălcându-se astfel art. 23 alin. (11) din Constituţie, prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, paragraful 20, Curtea a constatat că „domeniul de aplicare a prezumţiei de nevinovăţie vizează materia penală, respectiv situaţiile în care fapta atribuită unei persoane are conotaţii penale, care angajează răspunderea penală a acesteia. Astfel, prezumţia constituie suportul dreptului la apărare şi, implicit, al drepturilor procesuale acordate învinuitului sau inculpatului, în cadrul procesului penal. Curtea a constatat că prevederile art. 23 alin. (11) din Constituţie, respectiv instituţia prezumţiei de nevinovăţie, nu sunt aplicabile cauzelor aflate pe rolul instanţelor având ca temei dispoziţiile ordonanţei, deoarece procedura prin care se constată calitatea de lucrător al Securităţii se desfăşoară potrivit regulilor procedurii civile şi are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate, prin consemnarea publică a activităţii acestora, iar nu stabilirea vreunei răspunderi juridice. Totodată, Curtea a reţinut că, deşi prezumţia nu cunoaşte o consacrare expresă în materie civilă, dispoziţiile civile privind sarcina probei se aplică şi în această materie, astfel că legea asigură echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării adevărului“. 29. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 30. În final, Curtea constată că susţinerile autoarei excepţiei privind pretinsa necorelare între dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 şi alte acte normative nu reprezintă o problemă de constituţionalitate. Mai mult, Curtea observă că actele normative menţionate, respectiv Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România au un obiect de reglementare diferit de cel al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ileana Cocan-Fechete în Dosarul nr. 7.181/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iunie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
