Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Iancu Buşuricu în Dosarul nr. 2.299/118/2019* al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.424D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că limita inferioară stabilită de lege pentru stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite este de 6 ani, iar perioada în care autorul excepţiei a desfăşurat activitate în grupa a II-a de muncă este cu mult sub această limită. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 decembrie 2020, îndreptată prin Încheierea din 25 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.299/118/2019*, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Iancu Buşuricu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva unei decizii de pensionare prin care nu i-a fost valorificată perioada lucrată în grupa a II-a de muncă. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate creează vădite discriminări între persoanele care lucrează în aceeaşi grupă de muncă (în cazul autorului excepţiei, 3 ani 7 luni şi 15 zile în grupa a II-a de muncă - aproximativ 60% din perioada minimă stipulată în tabelul nr. 1, prevăzut de dispoziţiile legale criticate) şi persoanele care, în aceleaşi condiţii de muncă, beneficiază de o pensionare avantajoasă, prin reducerea de vârstă, pentru simplul fapt că au trecut pragul impus de tabel chiar şi cu o zi. 6. Totodată, în opinia autorului excepţiei, discriminarea este şi mai evidentă între persoanele care beneficiază de prevederile tabelului nr. 1 şi cele care beneficiază de prevederile tabelului nr. 2, reglementate prin art. 55 din Legea nr. 263/2010, prin care s-a stabilit reducerea vârstei de pensionare, fără un prag minim, chiar dacă persoana în cauză a lucrat „în alte condiţii“, fiindu-i aplicabil în acest caz tabelul nr. 1. Se mai susţine că, în condiţiile în care limita inferioară (perioade mai mici de 2 ani) a fost eliminată din lege, imprecizia şi neclaritatea textului de lege criticat sunt evidente şi discriminatorii. 7. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că pretinsul caracter discriminatoriu vizează persoane aflate în situaţii diferită. Astfel, persoanele care au lucrat un număr superior de ani (peste 6) în condiţii deosebite de muncă se află într-o situaţie diferită faţă de persoanele care au lucrat în condiţii speciale de muncă (şi nu deosebite), astfel încât se justifică şi tratamentul diferenţiat, legiuitorul fiind liber să stabilească condiţiile de acordare a pensiilor, ţinând cont de situaţiile particulare ale unor categorii de contributori. Invocă aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005 şi Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins: "(1) Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează: a) conform tabelului nr. 1, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă; Tabelul nr. 1
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Stagiul de cotizare│Reducerea vârstei │
│realizat în │standard de │
│condiţii deosebite │pensionare cu: │
│(ani împliniţi) ├───────┬──────────┤
│ │Ani │Luni │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│6 │1 │- │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│8 │1 │6 │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│10 │2 │- │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│12 │2 │6 │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│14 │3 │- │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│16 │3 │6 │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│18 │4 │- │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│20 │4 │6 │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│22 │5 │- │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│24 │5 │6 │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│26 │6 │- │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│28 │6 │6 │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│30 │7 │- │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│32 │7 │6 │
├───────────────────┼───────┼──────────┤
│35 │8 │- │
└───────────────────┴───────┴──────────┘
" 12. Curtea observă că, ulterior ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 215/2019 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 14 noiembrie 2019, iar Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. 13. Obiect al excepţiei rămân însă dispoziţiile art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, în redactarea pe care o aveau la data ridicării excepţiei în faţa instanţei judecătoreşti, în considerarea celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 14. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, reţinând că dreptul la pensie, ca şi dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecţie socială, se acordă potrivit legii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, şi Decizia nr. 626 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 7 decembrie 2021). Curtea a precizat că legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor. Curtea a mai reţinut că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte stabilirea pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări; în acest sens pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare şi a stagiului de cotizare. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferenţiat îl constituie condiţiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfăşurat activitatea. 16. Potrivit regulilor generale, pot beneficia de pensie persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul de cotizare prevăzut de lege. Pensia pentru persoanele care au lucrat în condiţii deosebite ori speciale de muncă este reglementată distinct, avându-se în vedere situaţiile în care se află aceste categorii de persoane. Legiuitorul a instituit, în consecinţă, norme referitoare la perioadele stagiului de cotizare realizat în condiţii deosebite sau speciale şi care se iau în calcul, pentru a beneficia corespunzător de reducerea vârstei standard de pensionare. 17. În aceste condiţii, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată reprezintă opţiunea legiuitorului, exprimată în cadrul marjei sale de apreciere în materia reglementării sistemului public de pensii, permisă de dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală. Opţiunea legiuitorului, care implică, per se, crearea unor categorii distincte de beneficiari ai normei juridice şi, în consecinţă, aplicarea unui tratament juridic diferit, este raportată la o serie de factori, precum situaţia economică a statului şi resursele de care dispune statul în vederea atingerii obiectivului de a asigura un nivel de trai decent. 18. Astfel, tratamentul juridic diferenţiat instituit de lege între asiguraţii care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii deosebite timp de 6 ani, în raport cu cei care au realizat un stagiu de cotizare în aceste condiţii pentru o perioadă mai mică decât cea menţionată, respectiv persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiţii speciale, rezultă din situaţiile diferite în care află categoriile de persoane menţionate, în funcţie de legea în vigoare la data pensionării. Or, aşa cum Curtea Constituţională a subliniat în jurisprudenţa sa, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 425 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 15 decembrie 2022, paragraful 31). 19. În consecinţă, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât dispoziţiile legale criticate nu instituie tratamente juridice diferite pentru categorii de cetăţeni aflate într-o situaţie identică. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iancu Buşuricu în Dosarul nr. 2.299/118/2019* al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
