Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra │- │
│Buterez-Făşie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Victor Piţurcă în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a46 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 313D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu se încalcă principiul egalităţii în drepturi a creditorilor, situaţia acestora fiind una diferită, şi, prin urmare, se justifică instituirea unui tratament juridic diferit. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a46, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Victor Piţurcă într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei la tabelul definitiv consolidat de creanţe al debitorului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia - creditor al debitorului FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A. - susţine că sintagma „la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii“ din cuprinsul art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 este contrară principiului egalităţii în drepturi, întrucât discriminează creditorii care deţin creanţe stabilite în valută, ce sunt anterioare deschiderii procedurii de insolvenţă, faţă de creditorii care au creanţe curente în valută, întrucât conversia creanţelor din valută în moneda naţională se realizează diferit în funcţie de categoria din care face parte creanţa. Autorul este nemulţumit de faptul că, în cazul unei creanţe anterioare deschiderii procedurii, la momentul conversiei valutare în lei, se va avea în vedere cursul Băncii Naţionale a României de la data deschiderii procedurii, pe când în cazul unei creanţe curente se va avea în vedere cursul Băncii Naţionale a României de la momentul plăţii. 6. Prin urmare, pentru a evita aplicarea unui tratament inegal, sub forma unui curs valutar diferit, autorul consideră că se impune ca, pentru toate creanţele în valută, conversia în lei să se realizeze la cursul valutar de la data întocmirii tabelului de creanţe. 7. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât este firesc ca, pentru o creanţă ce se naşte dintr-un contract în derulare la data deschiderii procedurii de faliment, plata unei facturi/creanţe exprimate în valută să se realizeze în baza documentelor din care rezultă şi în funcţie de cursul de schimb valutar de la data plăţii, iar nu în funcţie de cursul valutar de la data deschiderii procedurii de faliment, cu atât mai mult cu cât o astfel de creanţă se poate naşte atât înainte de împlinirea termenului de înscriere a creanţelor în tabelul suplimentar, cât şi ulterior acestui moment. Faptul că pe parcursul procedurii de insolvenţă au loc rectificări şi actualizări ale tabelului preliminar de creanţă sau ale tabelului definitiv consolidat de creanţă nu justifică actualizarea unei creanţe exprimate în valută în funcţie de cursul de schimb de la data rectificării tabelului, curs care poate să fie şi unul defavorabil creditorului. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care avea următorul conţinut: „Creanţele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii“. Însă, din motivarea cererii de sesizare a Curţii, instanţa constituţională observă că autorul critică doar neconstituţionalitatea sintagmei „la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii“ din art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. În consecinţă, urmează să fie reţinută ca obiect al excepţiei doar sintagma „la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii“ din cuprinsul art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. 12. Curtea reţine că Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ţinând cont de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum şi de Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra sintagmei criticate din cuprinsul art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, sintagma criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că principiul egalităţii în drepturi, pretins a fi încălcat în speţa dedusă controlului, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat. Când criteriul în funcţie de care îşi găseşte aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv şi rezonabil, şi nu subiectiv şi arbitrar, fiind constituit de o anumită situaţie prevăzută de ipoteza normei, şi nu de apartenenţa sau de o calitate a persoanei, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituţionale de referinţă. Astfel, acest principiu nu are semnificaţia reflectării în norma juridică a unei depline uniformităţi a situaţiilor sociale, ci, dimpotrivă, diversitatea situaţiilor sociale poate fi corijată de legiuitor în mod proporţional, pentru a le aduce împreună (a se vedea, de exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Decizia Curţii Constituţionale nr. 349 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013). 15. Prin urmare, pentru a verifica respectarea principiului egalităţii în drepturi, Curtea va cerceta, în primul rând, dacă pentru toate categoriile de creanţe din cadrul procedurii insolvenţei s-au stabilit aceleaşi reguli de conversie valutară a creanţelor, iar, în caz contrar, dacă anumite reguli diferite se justifică prin prisma categoriei din care fac parte aceste din urmă creanţe. 16. Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006, sunt două categorii principale de creanţe: creanţele născute anterior deschiderii procedurii de insolvenţă şi cele născute ulterior acestui moment. Creanţele din prima categorie se înscriu în tabelele de creanţe întocmite pe parcursul fiecărei etape a procedurii de insolvenţă (observaţie, reorganizare, faliment), în timp ce creanţele curente nu se înscriu la masa credală, deoarece, potrivit art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, acestea se plătesc conform documentelor din care rezultă aceste obligaţii de plată. În ceea ce priveşte categoria de creanţe supuse înscrierii în tabelul de creanţe, dispoziţiile art. 69 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 stabilesc regula potrivit căreia o creanţă în valută va fi convertită în monedă naţională, la cursul valutar al Băncii Naţionale a României de la data deschiderii procedurii, şi, ulterior, lichidatorul judiciar o va înscrie în tabelul de creanţe corespunzător. 17. Coroborând prevederile legale mai sus menţionate, Curtea constată că numai creanţele în monedă străină, anterioare deschiderii procedurii, sunt calculate în funcţie de cursul valutar de la data deschiderii procedurii, întrucât numai această categorie de creanţe este supusă înscrierii la masa credală. Prevederile art. 69 din Legea nr. 85/2006 nu sunt aplicabile creanţelor născute după data deschiderii procedurii, întrucât acestea au un alt regim juridic. 18. Din analiza de mai sus, Curtea reţine că cele două tipuri de creanţe nu se află în situaţii identice sau similare, având în vedere că momentul la care ia naştere fiecare este diferit. Aşadar, în acord cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie, pentru situaţii juridice diferite, legiuitorul a prevăzut reguli distincte de convertire în lei a creanţelor exprimate în valută. Ar fi fost contrar principiului egalităţii ca legiuitorul să fi stabilit norme legale uniforme pentru ambele categorii de creanţe, având în vedere că între acestea există o diferenţă juridică clară şi obiectivă. 19. Aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996), principiul egalităţii nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferenţe de situaţii. Egalitatea formală ar conduce la aceeaşi regulă, în ciuda diferenţei de situaţii. De aceea, inegalitatea reală, care rezultă din această diferenţă, poate justifica reguli distincte, în funcţie de scopul legii care le conţine. Tocmai de aceea, principiul egalităţii conduce la sublinierea unui drept fundamental, dreptul la diferenţă, iar în măsura în care egalitatea nu este naturală, faptul de a o impune ar însemna instituirea unei discriminări. 20. În al doilea rând, Curtea observă că, în cadrul categoriei de creanţe născute anterior deschiderii procedurii de insolvenţă sau de faliment, legiuitorul a stabilit aceeaşi regulă de conversie valutară, prin raportare la un curs unic al Băncii Naţionale a României, respectiv acela de la data deschiderii procedurii. Astfel, pentru situaţii juridice similare, legiuitorul a aplicat aceeaşi soluţie legislativă, fără să creeze o discriminare între creditorii care deţin o categorie identică de creanţe. 21. Lipsa unei actualizări a creanţei autorului în raport de cursul valutar al Băncii Naţionale a României de la data punerii la zi a tabloului de creanţe nu reprezintă o încălcare a principiului egalităţii în drepturi, în condiţiile în care nicio creanţă care face parte din aceeaşi categorie din care face parte şi cea a autorului nu beneficiază de o astfel de actualizare. 22. De altfel, după cum a statuat Curtea şi în Decizia nr. 878 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 14 februarie 2022, paragraful 14, specificul procedurii insolvenţei a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, fără ca prin acestea să fie adusă atingere principiilor egalităţii între cetăţeni şi egalităţii în drepturi. 23. În concluzie, Curtea reţine că cele două tipuri de creanţe nu se află în situaţii identice sau similare şi, prin urmare, se justifică instituirea unui regim juridic diferit în ceea ce priveşte conversia valutară a creanţelor născute anterior deschiderii procedurii de insolvenţă faţă de cele născute ulterior acestui moment. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Piţurcă în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a46 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma „la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii“ din cuprinsul art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 septembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Raluca-Alexandra Buterez-Făşie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
