Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 3.976/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.323D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia reglementată, de exemplu, Decizia nr. 738 din 8 octombrie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea civilă din 25 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.976/117/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Excepţia a fost ridicată de recurentul-reclamant Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs împotriva sentinţei civile prin care s-a respins cererea de comunicare de informaţii de interes public de către pârâtul-intimat Ministerul Justiţiei, cerere care viza numele şi prenumele persoanelor care au responsabilităţi legate de administrarea portalului just.ro. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile de lege criticate nu întrunesc cerinţele de claritate şi previzibilitate ale normei juridice ce decurg din art. 1 alin. (5) din Constituţie şi nu respectă dreptul la informaţie prevăzut de art. 31 din Constituţie. Astfel, întrucât prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 exceptează de la comunicare datele cu caracter personal „potrivit legii“, autorul consideră că legiuitorul nu a inclus în mod complet şi clar împrejurarea în care datele cu caracter personal sunt exceptate de la comunicarea informaţiilor de interes public [în sensul prevăzut la art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001]. De asemenea, lipsită de claritate şi previzibilitate este şi norma prevăzută de art. 14 din Legea nr. 544/2001, prin care legiuitorul a reglementat situaţia în care informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public, respectiv „numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice“. Limitarea comunicării datelor cu caracter personal la acelea care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice, indiferent ce înseamnă acest fapt, exclude de la comunicare prenumele şi numele tuturor deţinătorilor de funcţii publice, concluzie vădit injustă şi care este contrazisă de practica instituţiilor publice care comunică din oficiu pe propriul site, de exemplu, cel puţin prenumele şi numele persoanelor din conducerea instituţiei. Textul de lege este imposibil de înţeles din punct de vedere semantic, pentru că prenumele şi numele cuiva nu au per se proprietatea de a afecta exercitarea funcţiei publice, în sensul de a-i dăuna. 6. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională constatând că prevederile art. 12 din legea criticată sunt expresia dispoziţiilor art. 31 din Constituţie, invocate ca fiind încălcate. Astfel cum rezultă chiar din titlul Legii nr. 544/2001, obiectul său de reglementare priveşte doar liberul acces la informaţiile de interes public, aşa încât informaţiile privind datele personale, prin care, potrivit art. 2 lit. c) din lege, „se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă“, sunt exceptate, conform art. 12 alin. (1) lit. d) din lege, de la accesul liber al cetăţenilor. Totodată, stabilirea, în concret, dacă anumite informaţii intră sau nu în sfera noţiunii de informaţie cu privire la datele personale nu este o problemă de constituţionalitate, ci reprezintă un aspect ce ţine de competenţa instanţelor de judecată. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, care au următorul cuprins: - Art. 12 alin. (1) lit. d): "(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1, următoarele informaţii: […] d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii." – Art. 14 alin. (1): "(1) Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice." 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), care consacră principiul legalităţii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi în art. 31 privind dreptul la informaţie. De asemenea, invocă prevederile art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 reprezintă o normă ce are un caracter general, prin care se instituie o excepţie de la accesul liber al cetăţenilor, deoarece legiuitorul a dorit să realizeze un echilibru între dreptul la informaţie şi protecţia datelor cu caracter personal, în speţă numele persoanei. De la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se poate deroga „în condiţiile legii“, unul dintre cazurile ce se circumscriu acestei sintagme fiind cel prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, potrivit căruia informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Din interpretarea coroborată a celor două articole rezultă că informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului, de principiu, nu constituie informaţii de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor la aceste informaţii, însă acestea pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. 13. Curtea reţine că, prin Decizia nr. 437 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 18 octombrie 2019, paragrafele 14 şi 15, şi Decizia nr. 367 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2020, paragrafele 18-20, s-a mai pronunţat cu privire la art. 12 alin. (1) lit. d) prin raportare la art. 31 din Constituţie, reţinând că dreptul fundamental la informaţie, aşa cum este consacrat de norma constituţională evocată, implică dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informaţie de interes public şi obligaţia corelativă a autorităţilor publice, potrivit competenţelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). Aşadar, dreptul la informaţie, consacrat de art. 31 din Constituţie, se referă numai la informaţiile de interes public, sens în care legiuitorul, prin art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, a precizat că prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultată din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, aşa cum sunt definite acestea la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001. Or, informaţiile la care fac referire dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 nu au caracterul unor informaţii de interes public, ci sunt informaţii exceptate de la accesul liber al cetăţenilor. Legiuitorul este cel în drept să stabilească atât condiţiile, cât şi situaţiile în care se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor unele categorii de informaţii. 14. Curtea constată că, potrivit art. 1 din Legea nr. 544/2001, unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României, îl constituie accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public. Definiţia informaţiilor de interes public şi a informaţiilor cu privire la datele personale este cuprinsă în art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 544/2001, respectiv prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei, iar prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. 15. Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119/1, numele intră sub incidenţa datelor cu caracter personal. Sfera acestor date cuprinde orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată), direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul ori mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale. 16. Curtea mai reţine că art. 5 din Legea nr. 544/2001 enumeră informaţiile de interes public pe care autoritatea sau instituţia publică are obligaţia să le comunice, din oficiu, printre acestea figurând doar numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice. 17. În concluzie, Curtea constată că textele de lege criticate sunt clare, precise şi previzibile, iar prin acestea legiuitorul a dorit să realizeze un echilibru între protecţia datelor cu caracter personal şi dreptul la informaţie. Legiuitorul este cel în drept să stabilească atât condiţiile, cât şi situaţiile în care se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor unele categorii de informaţii fără a aduce atingere art. 31 din Constituţie, aşa cum s-a statuat prin deciziile Curţii Constituţionale menţionate în prealabil. 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 19. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 3.976/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din 4 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
