Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1), ale art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1), ale art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 122 din 11 februarie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) şi (2), raportat la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, şi ale art. 111 din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Elena Popescu în Dosarul nr. 18.848/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.383D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care precizează că prin critica formulată sunt invocate aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 27 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 18.848/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) şi (2), raportat la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, şi ale art. 111 din acelaşi act normativ. Excepţia a fost ridicată de Elena Popescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă contestaţia împotriva deciziei de pensionare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 109, raportat la art. 28 din Legea nr. 223/2015, încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, în măsura în care se interpretează că baza pentru recalcularea pensiei militare a poliţiştilor pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 nu este reprezentată de întregul venit salarial lunar la data de referinţă a legii pentru o funcţie şi un grad echivalente. Astfel, arată că, în măsura în care aceste norme legislative se interpretează în sensul că, pentru poliţiştii care aveau deja calitatea de pensionari înainte de intrarea în vigoare a legii, atunci când unele componente ale venitului salarial lunar realizat efectiv în perioada de 6 luni aleasă de pensionarul militar nu corespund componentelor venitului salarial lunar la data de referinţă a legii, pentru o funcţie şi un grad profesional echivalente, baza de calcul pentru recalcularea pensiei militare nu ar fi reprezentată de întregul venit salarial lunar la data de referinţă a legii pentru o funcţie şi un grad echivalente, ci numai de acele componente ale venitului salarial lunar pe care pensionarul militar le-a obţinut efectiv în perioada de 6 luni de activitate aleasă de el, atunci aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, contravenind principiului egalităţii în faţa legii.
    6. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt evidenţiate informaţii de fapt, considerate strict necesare pentru înţelegerea problemei de drept. Se precizează că, deşi faţă de perioada de activitate a poliţistului pensionar, salariul lunar pentru funcţie şi grad echivalente s-a dublat la nivelul datei de referinţă fixate de lege pentru recalculare, poliţistului pensionar i s-a recalculat pensia cu o bază de calcul la jumătate din salariul avut. Astfel, baza de calcul pentru recalcularea pensiei militare este de aproape 4 ori mai mică decât salariul real la data de referinţă fixată de lege pentru un poliţist cu funcţie şi grad echivalente. În perioada de activitate, venitul salarial lunar al soţului predecedat al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate avea doar două componente: indemnizaţia pentru funcţia de conducere şi solda de grad. La data de referinţă a legii, un poliţist având aceeaşi funcţie şi acelaşi grad realiza venituri de natură profesională cuprinzând atât cele două componente pe care le-a avut şi soţul predecedat al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate (salariul de funcţie şi solda de grad), cât şi alte componente (sporuri de misiune permanentă, confidenţialitate, condiţii grele, lucrări de excepţie, pericol deosebit), cu precizarea că de aceste drepturi salariale beneficiază orice persoană care ocupă respectiva funcţie, nefiind drepturi de natură salarială specifice unei persoane determinate (cum ar fi sporul pentru titlul ştiinţific de doctor).
    7. Interpretând normele legislative criticate în sensul că recalcularea pensiilor militare ale poliţiştilor pensionaţi anterior noii legi se face având în vedere exclusiv drepturile de natură salarială care, prin denumirea lor, există pentru o persoană având o funcţie şi un grad echivalente la data de referinţă fixată de noua lege, baza de recalculare a pensiei poliţiştilor care sunt deja pensionari a fost drastic redusă, în mod nejustificat. Astfel, în cauză, s-a refuzat includerea în baza de recalculare a pensiei a sporurilor de misiune permanentă, confidenţialitate, condiţii grele, lucrări de excepţie, pericol deosebit, sub pretextul că acestea se acordă unei persoane având o funcţie şi un grad echivalente la data de referinţă a noii legi, dar ele nu se acordau când pensionarul militar era în activitate. Interpretarea normelor legislative este absurdă şi discriminatorie, pentru că, şi înainte de intrarea în vigoare a noii legi, o persoană care avea funcţie de adjunct al şefului Poliţiei Capitalei şi grad de comisar-şef era în misiune permanentă, lucra în condiţii grele, cu pericol deosebit, realiza lucrări de excepţie şi în condiţii de confidenţialitate. Natura activităţii unei funcţii echivalente a fost aceeaşi, iar faptul că aceste caracteristici specifice activităţii se reflectau la salarizare în mod diferit (printr-un salariu de bază unic, mai mare, în trecut; printr-un salariu de bază mai mic, plus sporuri specifice, în prezent) nu înseamnă că baza de calcul a pensiei recalculate nu trebuie să ţină seama de toate aceste drepturi de natură salarială. Faptul că unele venituri de natură salarială, cu caracter permanent şi acordate tuturor persoanelor ocupând o funcţie determinată la data de referinţă a noii legi, nu existau conform legislaţiei din perioada când un poliţist (deja pensionar la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015) era în activitate nu prezintă absolut nicio importanţă, având în vedere normele legislative exprese (art. 109 raportat la art. 28 din Legea nr. 223/2015) care au în vedere totalul drepturilor de natură salarială ce se acordă la data de referinţă fixată de lege (1 ianuarie 2016) unei persoane ocupând o funcţie şi având un grad echivalente. Dacă dispoziţiile legislative criticate se interpretează în sensul că recalcularea pensiilor militare ale poliţiştilor pensionaţi la data intrării în vigoare a noii legi se face având ca bază de calcul exclusiv acele tipuri de venituri de natură salarială pe care le-a avut poliţistul când era în activitate, iar nu toate tipurile de venituri de natură salarială cu caracter permanent şi general ale unui poliţist având o funcţie şi un grad echivalente la data de referinţă fixată de noua lege, înseamnă în mod evident că doi poliţişti care au avut aceeaşi funcţie şi acelaşi grad, dar s-au pensionat la date diferite (cum ar fi înainte şi după intrarea în vigoare a noii legi), ar avea pensii total diferite (în cazul concret al soţului predecedat al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, diferenţa este de 4 ori în defavoarea acestuia), ceea ce este vădit discriminatoriu.
    8. Prin urmare, normele legislative criticate, dacă se interpretează în acest sens, conduc la diferenţe ale pensiilor militare între poliţişti care au avut exact aceeaşi funcţie şi acelaşi grad, exclusiv pe baza datei pensionării, deşi scopul declarat al legii a fost tocmai egalizarea pensiilor militare, adică o pensie egală pentru persoane care au avut aceeaşi funcţie şi acelaşi grad. Diferenţa de tratament, sub aspectul cuantumului pensiei militare, între două categorii de persoane aflate în situaţii similare (poliţişti care au avut aceeaşi funcţie şi acelaşi grad), plus amplitudinea mare a diferenţei de tratament (o diferenţă de 4 ori), bazate exclusiv pe un fapt aleatoriu (data pensionării), este complet nejustificată, încălcând principiul egalităţii şi reprezentând o discriminare.
    9. De asemenea, autoarea susţine că prevederile art. 111 din Legea nr. 223/2015 sunt neconstituţionale, în raport cu art. 16 alin. (1) din Constituţie, în măsura în care se interpretează că vechea pensie publică stabilită potrivit principiului contributivităţii şi menţinută în plată în urma recalculării nu se majorează odată cu majorările/indexările periodice ale punctului pe pensie din sistemul public. Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, poliţiştii pensionaţi beneficiau de pensie publică, aceasta fiind calculată conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (potrivit principiului contributivităţii, înmulţind numărul de puncte cu valoarea punctului de pensie). Această pensie se majora periodic, odată cu actualizarea punctului de pensie. Legea nr. 223/2015 a transformat vechile pensii publice ale poliţiştilor în pensii militare, calculate după un sistem diferit, în principiu mai favorabil pensionarilor militari. Pentru pensiile aflate în plată, în cazul în care, în urma recalculării ca pensie militară conform regulilor speciale din Legea nr. 223/2015, noul cuantum al pensiei este mai mic decât pensia în plată (calculată pe baza principiului contributivităţii), se menţine în plată pensia existentă, ca fiind mai favorabilă. În opinia autoarei excepţiei, dacă pensia publică anterioară (calculată potrivit principiului contributivităţii) este mai mare decât pensia militară determinată potrivit Legii nr. 223/2015 (calculată după reguli speciale), atunci pensia menţinută în plată, fiind calculată potrivit principiului contributivităţii, trebuie să beneficieze de majorările succesive ale punctului de pensie din sistemul public de pensii. Este evident că, dacă o pensie militară este calculată conform regulilor speciale prevăzute de Legea nr. 223/2015 (adică nu pe baza contributivităţii), ea nu se majorează odată cu majorarea punctului de pensie, întrucât punctul de pensie este o instituţie juridică aplicabilă pensiilor ordinare din sistemul public, fără nicio relevanţă pentru pensiile militare, guvernate de reguli speciale. În schimb, situaţia este complet diferită dacă, după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, fiind transformată în pensie militară, totuşi pensia plătită efectiv unui poliţist rămâne cea anterioară (determinată potrivit principiului contributivităţii), întrucât este mai mare. Această pensie, deşi denumită pensie militară, nu are nimic de-a face cu modul de calcul al pensiei militare, conform regulilor speciale, ci rămâne calculată conform dreptului comun, deci conform regulilor obişnuite aplicabile pensiilor publice. Această pensie obişnuită, calculată conform dreptului comun, dacă este mai mare decât pensia militară, calculată conform legii speciale (derogatorii de la dreptul comun), este păstrată în plată. Aceasta este pensie militară doar prin denumire şi dat fiind bugetul de unde se plăteşte, dar, pe fond, prin natura ei (prin modul de calcul, conform principiului contributivităţii) este o pensie publică, determinată prin înmulţirea numărului de puncte realizate de pensionar cu valoarea punctului de pensie. Prin urmare, nu se pune problema indexării, pe baza dreptului comun, a unei pensii speciale al cărei cuantum să fie stabilit conform legii speciale, ci a indexării, pe baza dreptului comun, a unei pensii obişnuite (păstrate în plată, întrucât este mai mare), calculată pe baza dreptului comun. Cum dreptul comun a guvernat calculul concret al cuantumului pensiei, tot dreptul comun (care prevede indexări) trebuie să guverneze şi pe viitor chestiunea cuantumului acestei pensii păstrate în plată.
    10. Dacă pensia stabilită conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu ar beneficia de majorările punctului de pensie, atunci s-ar ajunge la situaţia absurdă în care scopul Legii nr. 223/2015 (care a retransformat pensiile din sistemul public în pensii militare) ar fi grav nesocotit, întrucât Legea nr. 223/2015 prevede că pensiile militare sunt o expresie a recunoştinţei pentru loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile acestor categorii speciale, însă ea ar fi utilizată pentru a împiedica majorările pensiilor stabilite conform regulilor anterioare. Altfel spus, dacă nu s-ar fi adoptat Legea nr. 223/2015, ca o lege a pensiilor militare (pensii speciale, prin esenţa lor mai mari decât pensiile de drept comun din sistemul public), deci dacă pensiile anterioare, stabilite conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, ar fi rămas pensii obişnuite din sistemul public, pensionarii ar fi beneficiat de majorările punctului de pensie. Dispoziţia legislativă criticată interpretată în acest mod creează o discriminare între două categorii de pensionari: pensionarii care rămân în sistemul public obişnuit de pensii (şi ale căror pensii, calculate potrivit principiului contributivităţii, ar fi majorate periodic, odată cu majorarea/actualizarea punctului de pensie) şi pensionarii care formal devin pensionari militari, dar care (întrucât li se menţine în plată vechiul cuantum al pensiei) primesc în continuare o pensie calculată potrivit principiului contributivităţii, fără a mai beneficia însă pe viitor de majorarea pensiei (deşi este în continuare calculată potrivit principiului contributivităţii) odată cu majorările/indexările periodice ale punctului de pensie. Cele două categorii se află, în mod real, într-o situaţie juridică similară, adică primesc o pensie al cărei cuantum este determinat pe baza principiului contributivităţii. Diferenţa între cele două categorii este pur formală: primii rămân în sistemul public (obişnuit) de pensii, ceilalţi devin formal pensionari militari, dar în realitate nu primesc o pensie „specială“, calculată potrivit unor reguli speciale (şi, în mod raţional, mai favorabile), ci continuă să primească o pensie calculată tot potrivit principiului contributivităţii. Cum ambele categorii de pensionari primesc o pensie calculată strict pe baza principiului contributivităţii, faptul că pensionarii aflaţi în situaţia soţului predecedat al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate nu beneficiază de majorarea periodică a pensiei odată cu majorarea/indexarea punctului de pensie din sistemul public este, în mod manifest, o discriminare.
    11. Diferenţa de tratament, sub aspectul neaplicării majorărilor periodice ale cuantumului pensiei, odată cu majorarea/indexarea punctului de pensie din sistemul public, între două categorii de persoane aflate în situaţii similare (pensionari ale căror pensii sunt calculate conform principiului contributivităţii), plus amplitudinea mare a diferenţei de tratament şi caracterul continuu în timp, bazate exclusiv pe o calificare pur formală, este complet nejustificată, încălcând principiul egalităţii şi reprezentând o discriminare.
    12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că, din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie, normele legale criticate nu instituie niciun privilegiu şi nicio discriminare, ci, dimpotrivă, ele se aplică tuturor persoanelor care intră sub incidenţa acestor prevederi legale, nicio dispoziţie din cuprinsul lor nepermiţând aplicarea în mod diferenţiat categoriilor de persoane cărora le sunt destinate. Împrejurarea că o persoană care ocupă, la data de 1 ianuarie 2016, o funcţie echivalentă celei pe care a deţinut-o pensionarul militar beneficiază de anumite elemente salariale de care pensionarul nu a beneficiat în cele 6 luni pentru care a optat în vederea recalculării pensiei militare în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu consecinţa neincluderii respectivelor elemente la recalcularea pensiei [întrucât art. 28 alin. (1) foloseşte termenul „realizate“, adică cele avute efectiv de pensionarul militar în cele 6 luni pentru care a optat şi actualizate], nu face ca prevederile art. 109 alin. (1) şi (2) raportate la cele ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 să încalce principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Pensionarul beneficiar al pensiei militare de stat recalculate nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu o persoană care, exercitând, la data de 1 ianuarie 2016, o funcţie echivalentă cu a sa, a realizat un venit salarial diferit şi care, prin ipoteză, se pensionează la un moment diferit. Instanţa judecătorească reţine că dreptul la pensie este un drept fundamental, însă condiţiile, criteriile de acordare a pensiei, modul şi baza de calcul, precum şi cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. În consecinţă, instanţa apreciază că dispoziţiile art. 109 alin. (1) şi (2) raportat la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu sunt neconstituţionale nici în măsura în care se interpretează că baza pentru recalcularea pensiei militare a poliţiştilor pensionaţi anterior nu este reprezentată de întregul venit salarial lunar la data de referinţă a legii pentru o funcţie şi un grad echivalente, venit în care sunt incluse elemente salariale de care pensionarul militar, a cărei pensie se recalculează în temeiul art. 109, nu a beneficiat în cele 6 luni pentru care a optat.
    13. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, instanţa reţine că inechităţile dintre pensionarii din sistemul public şi cei din sistemul pensiilor militare de stat, care, în opinia autoarei excepţiei, ar fi excluşi de la orice majorare a pensiei, nu există, pe de o parte, pentru că textul criticat pentru neconstituţionalitate nu prevede o astfel de excludere. Pe de altă parte, şi pentru pensiile militare de stat legiuitorul a prevăzut pârghii pentru majorarea acestora ulterior stabilirii. Astfel, anterior datei de 15 septembrie 2017, pensiile militare se actualizau ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se indexau anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adăuga 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. De asemenea, potrivit art. 59 alin. (1) din acelaşi act normativ, cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la data de 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu data de 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la această dată şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
    14. Mai mult, cele două categorii de pensionari la care se face referire nu se află în situaţii analoage sau comparabile pentru a se justifica un tratament egal, câtă vreme beneficiază de pensii stabilite în baza unor acte normative diferite, al căror regim juridic este, de asemenea, distinct. Astfel, pensiile recalculate în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 şi menţinute în plată în cuantumul mai avantajos, în baza art. 111 din Legea nr. 223/2015, deşi au fost pensii militare transformate de Legea nr. 119/2010 în pensii din sistemul public şi revizuite în acelaşi sistem în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, ca urmare a recalculării acestora potrivit art. 109 din Legea nr. 223/2015 şi menţinute apoi în cuantumul mai avantajos în baza art. 111 din aceeaşi lege, devin pensii al căror regim juridic intră sub dispoziţiile Legii nr. 223/2015, în temeiul căreia au fost stabilite, iar nu al celor ale Legii nr. 263/2010, în sistemul căreia pensiile sunt stabilite prin raportare la punctajul mediu anual şi la valoarea punctului de pensie. Acest lucru face ca pensiei în discuţie să nu îi mai fie aplicabile majorările punctului de pensie din sistemul public, câtă vreme aceasta şi-a schimbat natura juridică ulterior recalculării, în temeiul art. 109 din Legea nr. 223/2015, devenind pensie militară de stat, stabilită în temeiul prevederilor art. 111 din această lege, act normativ special şi derogatoriu de la prevederile Legii nr. 263/2010.
    15. În susţinerea opiniei exprimate, instanţa invocă unele considerente din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006).
    16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1), ale art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 4, 21 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015.
    20. Curtea observă că, ulterior ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, partea introductivă a art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 a fost modificată prin art. XIV pct. 2 din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023. De asemenea, prin art. XIV pct. 3 din Legea nr. 282/2023, la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, după litera o) au fost introduse şase noi litere, lit. o^1)-o^6).
    21. Însă, în lumina Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a statuat că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, instanţa de contencios constituţional reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile de lege indicate de autoarea excepţiei, aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţii care au următorul cuprins:
    - Art. 28:
    "(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:
    a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
    b) compensaţiile lunare pentru chirie;
    c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
    d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
    e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
    f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
    g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
    h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
    i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
    j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
    k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
    l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
    m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
    n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
    o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
    p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.;"

    – Art. 109 alin. (1) şi (2):
    "(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special.;"

    – Art. 111: „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“

    22. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) Constituţie privind egalitatea în drepturi.
    23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, iar prin mai multe decizii Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, Decizia nr. 843 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 2 aprilie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021, Decizia nr. 256 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 iulie 2021, Decizia nr. 338 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 2 septembrie 2022, Decizia nr. 839 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 26 martie 2020, Decizia nr. 205 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 18 august 2020, Decizia nr. 256 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 iulie 2021, sau Decizia nr. 202 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 26 iulie 2022, ale căror considerente şi soluţie îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză).
    24. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Prevederile art. 47 din Constituţie, potrivit cărora „cetăţenii au dreptul la pensie (...) şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“, au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor. Legiuitorul, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Aşadar, referitor la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, Curtea a reţinut că ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exerciţiului dreptului la pensie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragrafele 21 şi 22).
    25. Sub acest aspect, Curtea reţine că opţiunea legislativă privind recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, anterior stabilite, concretizată prin dispoziţiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se circumscrie competenţei constituţionale a legiuitorului, consacrată în art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală, de a stabili condiţiile de acordare a dreptului la pensie.
    26. Cu privire la susţinerea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie sunt încălcate întrucât se creează o diferenţă de regim juridic între pensia militarilor deja ieşiţi la pensie şi pensia militarilor care urmează să iasă la pensie, Curtea Constituţională a stabilit, în mod constant, chiar cu referire la dispoziţii ale unei legi cu caracter special prin care au fost reglementate pensiile militare de stat, respectiv Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat, cele două categorii de pensionari care se stabilesc în funcţie de această dată fiind supuse, în consecinţă, unor regimuri juridice diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, precitată, paragraful 84).
    27. Prin urmare, a fost respinsă ca neîntemeiată critica potrivit căreia Legea nr. 223/2015 instituie o discriminare a celor ale căror pensii se recalculează în temeiul art. 109-110 din Legea nr. 223/2015 faţă de cei al căror drept la pensie se deschide în temeiul Legii nr. 223/2015.
    28. Referitor la critica privind, în esenţă, faptul că între militarii pensionaţi în perioade diferite există diferenţe în ceea ce priveşte baza de calcul al pensiei, întrucât sunt avute în vedere elemente de salarizare diferite, stabilite de acte normative distincte, Curtea a reţinut că, prin dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind recalcularea pensiilor stabilite în temeiul reglementărilor anterioare, legiuitorul a urmărit instituirea unui sistem al pensiilor militare de stat organizat după principii unitare. Deşi legiuitorul poate institui reglementări prin care să urmărească diminuarea ori înlăturarea diferenţelor de tratament juridic dintre persoanele care s-au pensionat în temeiul unor acte normative diferite, succesive, acest demers nu reprezintă o obligaţie ce decurge din prevederile constituţionale ale art. 16. În acest sens, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.
    29. Totodată, Curtea a arătat că existenţa unor discrepanţe între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptăţeşte calificarea reglementării ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţională, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-odată, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil (a se vedea Decizia nr. 843 din 12 decembrie 2019, precitată, paragrafele 20 şi 21).
    30. Reţinând aşadar că stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, Curtea precizează că interpretarea şi aplicarea normelor juridice în vederea determinării în concret a bazei de calcul, potrivit art. 109 alin. (1) şi (2) şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa autorităţilor publice responsabile în materia pensiilor militare de stat, iar în caz de litigiu, de competenţa instanţelor judecătoreşti.
    31. De altfel, Curtea observă că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a constituit obiectul unei decizii referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile (a se vedea Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020).
    32. În ceea ce priveşte critica referitoare la existenţa unei discriminări între categoria pensionarilor ale căror pensii se recalculează faţă de pensionarii din sistemul public de pensii, sub aspectul majorării pensiilor, Curtea constată că aceasta nu poate fi reţinută, având în vedere natura juridică diferită a pensiilor contributive, pe de o parte, şi a pensiilor de serviciu, pe de altă parte. Tocmai pentru că natura juridică a pensiilor este diferită şi, în consecinţă, regimul juridic aplicabil celor două categorii de pensii este diferit, este improprie situarea beneficiarilor pensiilor de serviciu militare în aceeaşi categorie cu beneficiarii pensiilor contributive. Odată ce legiuitorul a decis reinstituirea, prin adoptarea Legii nr. 223/2015, a sistemului pensiilor militare de stat [a se vedea art. 109 alin. (1) şi art. 124 lit. a) din Legea nr. 223/2015], consecinţa este că acestea se vor calcula în mod diferit de pensiile din sistemul public, inclusiv sub aspectul majorării cuantumului.
    33. Curtea reiterează că principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite (Decizia Curţii Constituţionale nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997). În acest context apare ca neîntemeiată critica potrivit căreia dispoziţiile legale criticate creează discriminări între două categorii de pensionari: pensionarii care rămân în sistemul public de pensii şi ale căror pensii, calculate potrivit principiului contributivităţii, ar fi majorate periodic, odată cu majorarea/ actualizarea punctului de pensie, şi pensionarii care formal devin pensionari militari, dar care, întrucât li se menţine în plată vechiul cuantum al pensiei, primesc în continuare o pensie calculată potrivit principiului contributivităţii, fără a mai beneficia însă pe viitor de majorarea pensiei odată cu majorările/indexările periodice ale punctului de pensie.
    34. De asemenea, referitor la dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, conform cărora „în situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“, Curtea Constituţională a reţinut că aceste norme juridice dau expresie intenţiei legiuitorului de a-i proteja, din raţiuni de echitate, pe cei ale căror pensii se recalculează (a se vedea Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, paragraful 119).
    35. În aceste condiţii, Curtea constată că susţinerea autoarei excepţiei potrivit căreia dacă pensia publică anterioară, calculată potrivit principiului contributivităţii, este mai mare decât pensia militară determinată potrivit Legii nr. 223/2015, calculată după reguli speciale, atunci pensia menţinută în plată, fiind calculată potrivit principiului contributivităţii, trebuie să beneficieze de majorările succesive ale punctului de pensie din sistemul public de pensii nu îşi găseşte suport în dispoziţiile legale criticate.
    36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de elena popescu în dosarul nr. 18.848/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1), ale art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 111 din legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în monitorul oficial al româniei, partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1), ale art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1), ale art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat