Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, excepţie ridicată de Rudolf Cristian Simion în Dosarul nr. 4.012/105/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.716D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că situaţia din cauză nu este identică cu cea analizată de Curtea Constituţională în Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, prin care Curtea a ţinut seama de raportul special de serviciu al personalului militar. Soldaţii şi gradaţii profesionişti constituie un corp distinct de personal militar, angajat pe bază de contract şi voluntariat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.012/105/2020, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Rudolf Cristian Simion într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei sancţiuni disciplinare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia indică, în prealabil, reglementarea prin care s-au pus în aplicare normele conţinute în art. 34 şi 35 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi art. 27 şi art. 30 alin. (2) din Legea nr. 384/2006, respectiv capitolul VII - Recompensarea şi sancţionarea soldaţilor şi gradaţilor voluntari din Instrucţiunile de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.39/2010, şi capitolele III - Abateri de la disciplina militară şi IV - Sancţiuni disciplinare din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.64/2013. Autorul excepţiei susţine că reglementarea primară, fie adoptată de către Parlament, fie, pe calea delegării legislative, de către Guvern, nu conţine criterii minime în funcţie de care se stabilesc sancţiunile, faptele care constituie abateri disciplinare şi pentru care soldaţii şi gradaţii voluntari sunt trimişi în faţa comisiilor de disciplină şi nici modalitatea de constituire a comisiilor de disciplină sau căile de atac şi procedura de contestare a hotărârilor comisiilor de disciplină. 6. În acest fel, prin acte infralegale, respectiv regulamente militare şi ordine ale ministrului, se pot reglementa aspecte esenţiale ce ţin de raportul de muncă/serviciu al soldaţilor şi gradaţilor voluntari, în contextul în care sancţiunile au înrâurire asupra carierei acestora: retrogradare în funcţie; amânarea promovării în gradul următor timp de 1-2 ani, desfacerea disciplinară a contractului sau, dimpotrivă, înaintarea în gradul următor. În sprijinul acestei argumentări invocă o serie de decizii ale Curţii Constituţionale care sunt aplicabile mutatis mutandis în prezenta cauză. Astfel, în Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea art. 34 şi art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, întrucât aspectele esenţiale referitoare la evaluarea activităţii şi a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de serviciu şi de statutul acestora, procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancţiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină şi a consiliilor de onoare şi de judecată, inclusiv în ceea ce priveşte regimul armelor (acordarea de arme de apărare şi pază cu înscrisuri gravate), trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. De asemenea, autorul face trimitere şi la Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, prin care Curtea Constituţională a constatat că prevederile art. 59 alin. (2), ale art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt neconstituţionale, deoarece răspunderea disciplinară, ţinând de statutul poliţistului, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. În sfârşit, autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă şi Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, prin care Curtea Constituţională a statuat că evaluarea activităţii şi a conduitei unor funcţionari publici cu statut special (poliţist) ţine de statutul acestora şi, prin urmare, trebuie reglementată prin lege organică, nu prin ordine ale ministrului de resort. 7. Soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt un corp distinct de personal militar, recrutat pe bază de voluntariat şi situat la baza ierarhiei militare, fiind subiecţi ai unui raport de muncă/serviciu cu caracter special, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. În consecinţă, elementele esenţiale privind naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu se referă, în mod intrinsec, la statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 118 alin. (2) din Constituţie. 8. De asemenea, evaluarea activităţii şi conduitei soldaţilor şi gradaţilor voluntari se referă la modul de executare a raportului de muncă/serviciu şi, prin efectele produse, poate avea drept consecinţe modificarea şi chiar încetarea acestuia, respectiv amânarea promovării în gradul următor timp de 1-2 ani [art. 28 lit. d) din Legea nr. 384/2006] sau desfacerea disciplinară a contractului [art. 28 lit. e) din Legea nr. 384/2006], ca sancţiuni. 9. Ca atare, având în vedere că prin prevederile art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 384/2006 se deleagă ministrului de resort reglementarea unor aspecte cu privire la răspunderea disciplinară, respectiv aspecte esenţiale referitoare la evaluarea activităţii şi a conduitei soldaţilor şi gradaţilor voluntari ca parte a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de muncă/serviciu şi de statutul acestora şi care sunt reglementate prin acte juridice infralegale, respectiv prin regulamente aprobate prin ordine ale ministrului apărării naţionale, autorul excepţiei solicită să se constate că toate aceste elemente trebuie reglementate, potrivit art. 118 alin. (2) şi (3) din Constituţie, prin lege organică, rămânând ca regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. Se încalcă şi art. 77 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia „Ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului. În formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art. 42 alin. (4).“ Aşadar, se ajunge la situaţia ca unele aspecte esenţiale care vizează executarea şi/sau încetarea raporturilor de muncă/serviciu ale militarilor să fie reglementate printr-un act administrativ care conţine elemente dincolo de limitele cadrului legal şi chiar să adauge la lege. Autorul mai arată că, întrucât se încalcă art. 118 alin. (2) din Constituţie, se încalcă şi art. 1 alin. (5). 10. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fiind aplicabilă mutatis mutandis Decizia Curţii Constituţionale nr. 71 din 29 ianuarie 2019. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură dintre cele prevăzute la art. 28, cu excepţia avertismentului, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării prealabile de către comisii, a căror organizare şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.(2) Abaterile de la disciplina militară pentru care soldaţii şi gradaţii voluntari pot fi sancţionaţi disciplinar sunt stabilite prin ordin al ministrului apărării." 15. Prevederile art. 28 din Legea nr. 384/2006 dispun că „Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de convieţuire socială, soldaţilor şi gradaţilor voluntari li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare scrisă; c) retrogradarea din funcţie; d) amânarea promovării în grad, pe o perioadă de la unu la 2 ani; e) desfacerea disciplinară a contractului.“ 16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei şi art. 118 alin. (2) şi (3) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului cadrelor militare. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia solicită, în esenţă, aplicarea prin analogie a soluţiei Curţii Constituţionale de constatare a neconstituţionalităţii art. 34 şi art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (potrivit art. 34 din Legea nr. 80/1995, „Recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.“, iar potrivit art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, „Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.“). Prin Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, Curtea a statuat că aceste prevederi sunt contrare art. 118 alin. (2) teza finală din Constituţie, potrivit căruia „Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică“. În motivarea acestei soluţii Curtea a reţinut, în paragraful 21 al deciziei antereferite, că la nivel de lege, ca act al Parlamentului sau al Guvernului, pe calea delegării legislative, nu sunt reglementate criterii minime în funcţie de care se acordă recompensele, se stabilesc sancţiunile, faptele care constituie abateri disciplinare şi pentru care cadrele militare sunt trimise în faţa consiliilor de judecată şi nici modalitatea de constituire a comisiilor de disciplină şi a consiliilor de judecată sau căile de atac şi procedura de contestare a hotărârilor consiliilor de onoare sau ale consiliilor de judecată, fiind lăsată posibilitatea reglementării, prin acte infralegale, a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de serviciu al cadrelor militare, prin regulamente militare şi ordine ale ministrului, în contextul în care atât recompensele, cât şi sancţiunile au înrâurire asupra carierei cadrelor militare (retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor timp de 1-2 ani, trecerea în rezervă sau, dimpotrivă, înaintarea în gradul următor, acordarea de arme de apărare şi pază cu înscrisuri gravate, în condiţiile legii). În plus, potrivit paragrafului 25 al aceleiaşi decizii, Curtea a statuat că, pentru a se respecta, în mod deosebit, dispoziţiile art. 118 alin. (2) din Constituţie, aspectele esenţiale mai sus menţionate referitoare la evaluarea activităţii şi a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de serviciu şi de statutul acestora, procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancţiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină şi a consiliilor de onoare şi de judecată, inclusiv în ceea priveşte regimul armelor (acordarea de arme de apărare şi pază cu înscrisuri gravate), trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. 18. Curtea reţine că, într-adevăr, soluţia consacrată de art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 384/2006 este similară, sub un anumit aspect, cu cea constatată ca fiind neconstituţională prin Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019. Astfel, prin ambele reglementări legiuitorul primar a delegat ministrului de resort atribuţii în ceea ce priveşte atragerea răspunderii disciplinare a cadrelor militare şi, respectiv, a soldaţilor şi a gradaţilor profesionişti. Cu toate acestea, întrucât subiecţii de drept vizaţi de cele două reglementări sunt diferiţi, nu este justificată solicitarea autorului excepţiei de a se aplica prin analogie soluţia Curţii din Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019. Astfel, statutul cadrelor militare este reglementat prin Legea nr. 80/1995, în vreme ce statutul gradaţilor profesionişti este reglementat printr-o altă lege, Legea nr. 384/2006. Cadrele militare, potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, sunt constituite în corpul subofiţerilor, corpul maiştrilor militari şi corpul ofiţerilor. Soldaţii şi gradaţii profesionişti nu sunt, deci, cuprinşi în această enumerare exhaustivă. În schimb, potrivit art. 1 din Legea nr. 384/2006, „(1) Soldaţii şi gradaţii voluntari constituie un corp distinct de personal militar, recrutat pe bază de voluntariat şi situat la baza ierarhiei militare. (2) Soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt angajaţi, pe bază de contract, în raport cu nivelul de pregătire, starea de sănătate şi aptitudinile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, în funcţii prevăzute în statele de organizare ale unităţilor militare cu grade corespunzătoare acestui corp de personal militar“. 19. Curtea Constituţională a constatat neconstituţională soluţia referitoare la cadrele militare, întrucât era contrară principiului separaţiei puterilor în stat, respectiv puterea executivă a interferat cu puterea legislativă, şi pentru că legiuitorul primar nu a ţinut seama de îndatorirea expres impusă de Constituţie legiuitorului de a reglementa prin lege organică statutul cadrelor militare. Art. 118 alin. (2) ultima teză din Constituţie se referă în mod literal doar la cadrele militare, nu şi la soldaţii şi gradaţii profesionişti. Prevederile art. 118 alin. (2) ultima teză din Constituţie se referă la noţiunea cadre militare (fără a o defini, desigur) şi impun legiuitorului obligaţia de a reglementa statutul acestora prin lege organică. Legiuitorul primar, urmărind să îşi îndeplinească îndatorirea constituţională impusă în mod expres prin art. 118 alin. (2) ultima teză din Constituţie, a adoptat Legea nr. 80/1995. Ca atare, dincolo de însăşi denumirea legii, conţinutul acesteia trebuie să fie interpretat ca referindu-se strict la cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite chiar de actul de reglementare primară. 20. Mai mult decât atât, concluzia că legiuitorul a restrâns câmpul de aplicare a noţiunii cadre militare la 3 categorii, cu excluderea oricăror altora, în virtutea principiului de interpretare juridică legea se aplică doar la cazurile la care se referă, nu şi la cele pe care le exclude (inclusio unius este exclusio alterius), este susţinută şi de împrejurarea că, ulterior, printr-o lege distinctă, a reglementat statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti. 21. În continuare, după ce a constatat că legiuitorul şi-a exprimat în mod neechivoc opţiunea cu privire la câmpul de aplicare a noţiunii cadre militare, Curtea Constituţională trebuie să stabilească în ce măsură este ţinută de această opţiune a legiuitorului. Cu referire la acest aspect Curtea reţine că, prin natura sa, legea fundamentală a oricărui stat nu conţine, de obicei, definiţii ale termenilor cu care operează, aşa cum este, în mod frecvent, cazul cu celelalte acte normative cu valoare infraconstituţională, de exemplu legi sau hotărâri de guvern. Este rezonabilă presupunerea că puterea constituantă în mod deliberat omite să recurgă la un asemenea procedeu. Ca atare, revine Parlamentului, autoritatea supremă învestită de către Constituţie cu autoritatea de a emite reglementări generale, îndatorirea de a delimita câmpul de aplicare a noţiunilor utilizate de Legea fundamentală. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în cauza de faţă, puterea constituantă în mod expres trasează Parlamentului obligaţia ca, atunci când reglementează statutul cadrelor militare, să o facă prin lege organică, şi nu prin intermediul altui instrument normativ. Or, delimitarea câmpului de aplicare a noţiunii cadre militare care configurează chiar destinatarii legii în mod firesc reprezintă o îndatorire a înseşi autorităţii respective. 22. Ţinând seama că însăşi Constituţia lasă Parlamentului această atribuţie de a defini câmpul de aplicare a noţiunii cadre militare, Curtea Constituţională este, în principiu, obligată ca, în realizarea controlului de constituţionalitate a legii respective, să acorde o prezumţie de constituţionalitate puternică a opţiunii legiuitorului. Ca atare, excluderea operată de prevederile criticate în cauza de faţă este conformă cu art. 118 alin. (2) din Constituţie. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Rudolf Cristian Simion în Dosarul nr. 4.012/105/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
