Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 318 alin. 1 teza întâi şi ale art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 324/64/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.312D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în materia reglementată, de exemplu, deciziile nr. 923 din 7 iulie 2011 şi nr. 506 din 15 mai 2012. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 324/64/2019, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 teza întâi şi ale art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepţia a fost ridicată de Carmen Ionescu, contestatoare într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare împotriva încheierii de şedinţă prin care a fost anulată ca netimbrată o cerere de recuzare a unor judecători. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea arată că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât limitează sever dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Astfel, instanţele pot refuza să se pronunţe asupra problemelor de procedură, cum ar fi reprezentarea legală a părţilor în dosar, invocând faptul că se judecă o cale de atac extraordinară. Normele care reglementează contestaţia în anulare pot servi drept pretext pentru derogarea de la respectarea procedurii, judecătorii refuzând să se pronunţe asupra nulităţii unor documente, pe motiv că nu ţin de fondul cauzei, ci doar de procedură, încălcându-se în acest mod dreptul părţilor la un proces echitabil. 6. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât nu se poate susţine că prin aplicarea textelor de lege criticate, edictate de către legiuitor în reglementarea unei căi extraordinare de atac, ce a fost consacrată iniţial pe cale jurisprudenţială, de retractare prin natura sa, ce se poate exercita numai în condiţiile limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, s-ar încălca prevederile constituţionale care consacră dreptul la un proces echitabil, întrucât, conform art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Astfel, tocmai în scopul respectării principiului constituţional al accesului liber la justiţie, legiuitorul poate stabili reguli speciale derogatorii, cum este şi reglementarea unei căi extraordinare de atac, respectiv contestaţia în anulare, pentru a oferi părţilor un mijloc procedural eficient în scopul retractării hotărârilor judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea unor norme procedurale în cazurile expres prevăzute de lege. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. 1 teza întâi şi ale art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul conţinut: - Art. 318 alin. 1 teza întâi: „Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale [...]“; – Art. 319 alin. 1: „Contestaţia se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă.“ 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, raportate la prevederile din Constituţie invocate şi în prezenta cauză, s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, Decizia nr. 990 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2008, Decizia nr. 1.186 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008, sau prin Decizia nr. 765 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009. 13. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că textele de lege reglementează contestaţia în anulare specială, care este o cale de atac extraordinară ce se poate exercita în cazurile limitativ prevăzute de lege numai împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de recurs. Aşa cum rezultă în mod univoc din textul de lege criticat, calea procedurală a contestaţiei în anulare specială poate fi utilizată de părţile care au participat la soluţionarea recursului şi este limitată la cazurile în care dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau al omisiunii instanţei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent. 14. Curtea a constatat că aceste dispoziţii de lege nu contravin prevederilor art. 21 din Constituţie, întrucât, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei constituţionale, dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situaţii diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiţie, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuţie este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiţie, are caracter de excepţie şi deci poate fi valorificată numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice. Curtea a constatat că reglementarea este aplicabilă în cazul tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de ipoteza normei, fără nicio distincţie, şi anume părţilor care au participat la soluţionarea recursului a cărui dezlegare este rezultatul unei greşeli materiale sau al omisiunii instanţei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. De asemenea, aceste dispoziţii de lege constituie o garanţie a aplicării art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces. 15. Curtea a mai statuat că, în principiu, în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare nu se realizează un control judiciar asupra unei judecăţi anterioare, ci se trece la soluţionarea din nou a aceleiaşi pricini, ca urmare a introducerii unei cereri prin care se tinde la retractarea hotărârii pronunţate anterior, ceea ce explică nereglementarea în art. 24 din Codul de procedură civilă ca situaţie de incompatibilitate a cazului în care judecătorul participă la soluţionarea aceleiaşi pricini în contestaţia în anulare. Chiar dacă aceeaşi instanţă urmează să soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, soluţia legislativă nu relevă niciun fine de neconstituţionalitate. Astfel, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferită, iar părţile beneficiază de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. 16. Atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii. 17. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 324/64/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 318 alin. 1 teza întâi şi ale art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
