Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare şi a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de către organele fiscale de la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, a obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018, excepţie ridicată de Societatea Dankouz - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.179/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.242D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că legiuitorul a motivat urgenţa şi scopul reglementării, respectiv evitarea disfuncţionalităţilor care ar putea surveni ca urmare a transferului competenţelor de colectare a creanţelor fiscale de la nivel central la nivel regional în condiţiile în care lipsesc structurile competente ale organelor de colectare, fiind necesară reorganizarea prealabilă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.179/117/2019, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare şi a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de către organele fiscale de la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, a obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018. Excepţia a fost ridicată de reclamanta Societatea Dankouz - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii privind un act administrativ fiscal. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale invocate prin faptul că prorogă prin ordonanţă de urgenţă termene a căror expirare era certă şi previzibilă. Astfel, „termenul calendaristic instituit prin Legea nr. 30/2018 nu a expirat spontan şi extraordinar, de o manieră care să surprindă executivul şi să justifice luarea unor măsuri de urgenţă. Faptul că aparatul executiv este incompetent şi nu poate respecta termenele legale de transferare a gestiunii contribuabililor mijlocii nu reprezintă un pretext pentru încălcarea garanţiilor de legiferare în statul de drept“. Arată că preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 nu indică şi nu descrie în mod satisfăcător urgenţa, limitându-se la menţionarea unei sintagme generice şi lipsite de o semnificaţie concretă, respectiv „în vederea evitării disfuncţionalităţilor în activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii“. În mod similar, urgenţa nu este justificată nici în ipoteza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018, din moment ce aceasta realizează a doua prorogare a unui termen a cărui expirare era anticipată şi cunoscută. Absolut toate premisele prorogării termenului de transferare a administrării contribuabililor mijlocii erau relevate şi lesne de anticipat încă din luna ianuarie 2018, expirarea termenelor fără finalizarea procedurilor de transfer nereprezentând consecinţa unor evenimente extraordinare. Or, reglementarea prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului a unor chestiuni ordinare pentru a eluda procesul parlamentar este o problemă sistemică. Realitatea este că, în speţă, termenul stabilit prin Legea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală pentru transferul administrării contribuabililor mijlocii a fost depăşit nu din cauza vreunei situaţii extraordinare, ci din cauza inabilităţii aparatului executiv de a se conforma dispoziţiilor adoptate de aparatul legislativ. Se creează o situaţie paradoxală, în care Guvernul, în loc să respecte şi să execute măsurile adoptate de legislativ, decide să le ignore şi, sub pretextul unei false urgenţe, să proroge sine die termenele instituite de Parlament. O astfel de conduită este incompatibilă cu statul de drept şi cu principiul securităţii raporturilor juridice. 6. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, urgenţa reglementării termenelor de prorogare fiind motivată în cuprinsul celor două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului criticate. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 30 martie 2018, şi dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de către organele fiscale de la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, a obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 19 iulie 2018, şi au următorul cuprins: - Art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018: „Termenul prevăzut la art. II din Legea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2018, se prorogă până la data de 1 august 2018.“; – Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018: „Termenul prevăzut la art. II dinLegea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2018, se prorogă până la data de 1 noiembrie 2018.“ 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), care consacră principiul statului de drept şi principiul legalităţii, şi în art. 115 alin. (4) privind ordonanţele de urgenţă ale Guvernului. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, stabilesc competenţa materială şi teritorială a organului fiscal central, astfel că, potrivit alin. (1) al art. 30, „Pentru administrarea creanţelor fiscale şi a altor creanţe datorate bugetelor prevăzute la art. 29 alin. (1) şi (2) (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv bugetul consolidat), competenţa revine acelui organ fiscal teritorial din cadrul A.N.A.F., stabilit prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului/ plătitorului“. 13. Prin art. I dinLegea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2018, după alin. (3) al art. 30 s-a introdus un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins: „Administrarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, inclusiv de sediile secundare ale acestora, se realizează de organul fiscal de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz.“ 14. În expunerea de motive a legii modificatoare, iniţiatorii propunerii legislative au arătat că aceasta „vine în sprijinul contribuabililor mijlocii, în sensul ca obligaţiile fiscale datorate de aceştia să fie administrate la nivel judeţean, şi nu la nivel regional, aşa cum este prevăzut în legislaţia actuală“. Au motivat că stabilirea competenţelor de colectare a creanţelor fiscale la nivel regional nu a avut efectul scontat, nu s-au îmbunătăţit procentul şi nivelul de colectare a creanţelor fiscale pe acest segment, ci, dimpotrivă, potrivit datelor statistice, acesta a scăzut. „Contribuabilii mijlocii erau mai mulţumiţi de sistemul anterior, fiindcă aveau acces la serviciile publice la nivel judeţean, acestea fiind mai apropiate de contribuabil; au existat şi numeroase sesizări, petiţii şi atitudini de protest împotriva acestei măsuri de transfer al administrării contribuabililor mijlocii la nivel regional. Principiul subsidiarităţii, atât de mult invocat, impune ca serviciile publice să fie organizate la nivelul cel mai apropiat de cetăţean/contribuabil.“ 15. Legea modificatoare a prevăzut expres că noile prevederi „se aplică începând cu prima zi a trimestrului următor intrării în vigoare a prezentei legi“ (art. II), respectiv 1 martie 2018. 16. Ulterior, prin dispoziţiile art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018, respectiv prin dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018, ambele criticate în prezenta cauză, Guvernul a prorogat succesiv termenul în care administrarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, inclusiv de sediile secundare ale acestora, era preluată de către organul fiscal de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, pentru data de 1 august 2018 şi, apoi, pentru data de 1 noiembrie 2018. Guvernul a motivat intervenţia legislativă în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018, arătând că adoptă actul normativ „în vederea evitării disfuncţionalităţilor în activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii“. De asemenea, a doua prorogare a termenului a fost motivată în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018 astfel: „în scopul evitării riscului ca contribuabilii mijlocii să nu poată fi administraţi corespunzător, a riscului direct asupra colectării creanţelor bugetare, având în vedere ponderea veniturilor realizate de către aceşti contribuabili în bugetul general consolidat“, „luând în considerare necesitatea modificării competenţei organului fiscal central în domeniul administrării contribuabililor mijlocii, precum şi necesitatea reorganizării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aceşti contribuabili şi situaţia extraordinară ce se poate crea prin imposibilitatea administrării contribuabililor mijlocii în lipsa unor structuri competente, pentru evitarea impactului negativ asupra colectării creanţelor bugetare“. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 115 din Constituţie, Guvernul are o competenţă normativă derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie chiar din Constituţie, cu un caracter special şi limitat, specific unei competenţe de atribuire. Exercitarea acestei competenţe se include tot în sfera puterii executive şi constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative: ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011). Regimul particular al ordonanţei de urgenţă a Guvernului este prevăzut la art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie şi se referă la: (i) cazurile în care poate fi emisă: situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acesteia, (ii) intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgenţă la prima Cameră sesizată şi convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune, (iii) domeniul de reglementare. Întrucât prevederile constituţionale stabilesc cadrul şi limitele exercitării delegării legislative, condiţionând legitimitatea şi deci constituţionalitatea ordonanţelor Guvernului de îndeplinirea unor cerinţe exprese, calificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale drept criterii de constituţionalitate, cu privire la îndeplinirea sau nu a exigenţelor constituţionale se poate pronunţa doar instanţa constituţională (a se vedea Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 58). 18. Referitor la condiţiile de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Curtea Constituţională a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanţă de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. Sintagma „situaţii extraordinare“ a fost analizată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, precitată, a reţinut implicaţiile deosebirii terminologice dintre noţiunea de „caz excepţional“, utilizată în concepţia art. 114 alin. (4) din Constituţie anterior revizuirii, şi cea de „situaţie extraordinară“, arătând că, deşi diferenţa dintre cei doi termeni, din punctul de vedere al gradului de abatere de la obişnuit sau comun căruia îi dau expresie, este evidentă, acelaşi legiuitor a simţit nevoia să o pună la adăpost de orice interpretare de natură să minimalizeze o atare diferenţă, prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată“, consacrând astfel in terminis imperativul urgenţei reglementării. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reamintit jurisprudenţa sa pronunţată anterior revizuirii Legii fundamentale, prin care a precizat că de esenţa cazului excepţional este caracterul său obiectiv, în sensul că „existenţa sa nu depinde de voinţa Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă“ (Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Curtea a mai arătat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că, pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. 19. În prezenta cauză, Curtea constată că, în preambulul celor două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului care prorogă succesiv termenul în care administrarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii este preluată de către organul fiscal de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, Guvernul menţionează motivele pentru care este constrâns să acţioneze prompt pentru apărarea interesului public reprezentat de activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii. Scopul reglementării constă în evitarea disfuncţionalităţilor care ar putea surveni ca urmare a transferului competenţelor de colectare a creanţelor fiscale de la nivel central la nivel regional în condiţiile în care lipsesc structurile competente ale organelor de colectare, fiind necesară reorganizarea prealabilă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 20. Având în vedere aceste precizări şi ţinând cont de jurisprudenţa sa, Curtea constată că împrejurările menţionate în preambulul ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului criticate se pot încadra în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa Curţii, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pun în pericol un interes public. Curtea reţine că şi urgenţa a fost motivată în mod corespunzător, având în vedere necesitatea ca prorogarea termenului să intervină înainte de împlinirea acestuia tocmai pentru a preîntâmpina producerea efectelor negative generate de intrarea în vigoare a normelor care prevăd administrarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii de către organul fiscal de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti. 21. Prin urmare, critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie de către Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018, respectiv de către Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018 este neîntemeiată. Pentru aceleaşi argumente, Curtea constată că nici critica raportată la dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), care consacră principiul statului de drept şi principiul legalităţii, nu este întemeiată, Guvernul acţionând în cadrul sferei sale de competenţă, atribuită expres prin normele constituţionale. 22. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Dankouz - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.179/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare şi dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de către organele fiscale de la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, a obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
