Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Mihail Vigu în Dosarul nr. 4.054/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 655D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens se arată că, prin Decizia nr. 387 din 5 iunie 2018, Curtea Constituţională a reţinut că Legea nr. 263/2010 a păstrat o reglementare diferenţiată cu privire la vârsta de pensionare dintre femei şi bărbaţi, apreciind că impunerea unui tratament juridic uniform nu este încă adaptată realităţilor sociale din România. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.054/117/2018, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Mihail Vigu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile criticate realizează o discriminare pe criterii de sex, contrară art. 16 alin. (1) din Constituţie, între persoane aflate, obiectiv vorbind, în aceeaşi situaţie. Tratamentul diferenţiat constă în prevederea unor condiţii de pensionare favorabile femeilor, respectiv stagii de cotizare cu durată mai redusă şi vârstă mai mică. Astfel, se arată că, ţinând seama de principiul contributivităţii, care guvernează sistemul asigurărilor sociale de stat, bărbaţii sunt discriminaţi faţă de femei, deoarece bărbaţii pot ieşi la pensie în condiţii mai oneroase, respectiv după îndeplinirea unui stagiu complet de cotizare cu o durată mai mare. Ca atare, o femeie care, pentru aceeaşi perioadă de timp, plăteşte aceleaşi contribuţii va avea o pensie mai mare decât pensia pe care o va avea autorul excepţiei, deoarece stagiul complet de cotizare are o durată mai redusă decât durata stagiului de cotizare pe care trebuie să îl realizeze autorul excepţiei. 6. Se invocă o serie de decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind egalitatea între bărbaţi şi femei, în care s-a statuat că instanţele judecătoreşti naţionale pot înlătura de la aplicare, fără a mai aştepta intervenţia legiuitorului, prevederile de drept naţional discriminatorii. Menţionează principiului supremaţiei dreptului Uniunii Europene, făcând trimitere şi la art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie în acest sens. De asemenea evocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 107 din 1 noiembrie 1995, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 şi nr. 387 din 5 iunie 2018, aceasta din urmă determinând modificarea art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Arată că, în condiţiile în care speranţa de viaţă a femeilor este mai ridicată, acestea se bucură de pensie pentru o perioadă mai lungă de timp decât bărbaţii. 7. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că exprimarea unei opinii ar echivala cu o antepronunţare pe fondul cauzei şi, ca atare, nu-şi exprimă opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care are denumirea Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare şi, potrivit art. 195 din lege, face parte integrantă din aceasta. Această anexă dă expresie opţiunii legiuitorului, manifestată în art. 53 din Legea nr. 263/2010, ca atingerea parametrilor necesari deschiderii dreptului la pensia pentru limită de vârstă, respectiva vârsta standard, stagiul minim de cotizare şi stagiul complet de cotizare, să fie realizată eşalonat, şi nu din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010. Din analiza motivării excepţiei, rezultă că autorul acesteia, pe de o parte, are în vedere doar eşalonarea diferenţiată în funcţie de sex a vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare reglementată de conţinutul normativ al anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 şi, pe de altă parte, vizează şi prevederile art. 53 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 referitoare la vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare. Ca atare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din prezenta cauză îl reprezintă dispoziţiile art. 53 alin. (1) şi (3), coroborat cu anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010. Prevederile art. 53 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 au următorul cuprins: "(1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.[...](3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5." 12. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. De asemenea se arată că se încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării. În sfârşit, se consideră că se încalcă şi în art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010, în art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, considerentul 8 din preambul, precum şi în art. 1 alin. 1 lit. a), art. 7 şi art. 9 alin. 1 lit. f) din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă (reformă). 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu referire la critica autorului potrivit căreia vârsta diferită de pensionare stabilită de lege pentru femei şi bărbaţi îi discriminează pe bărbaţi, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 387 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, a evocat, printre altele, Decizia nr. 888 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007. În această decizie, Curtea a respins critica potrivit căreia bărbaţii sunt discriminaţi prin obligaţia de a munci până la o vârstă mai înaintată decât femeile. De asemenea, Curtea a făcut trimitere şi la Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, în care a statuat că o eventuală soluţie de uniformizare a vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi nu se poate realiza decât în măsura în care este justificată de realităţile sociale şi în mod gradual, odată ce contextul legal şi cel social susţin, în mod real, o astfel de soluţie. Doar în acest fel înlăturarea unei măsuri legislative destinate să compenseze dezavantajele sociale cărora sunt supuse femeile este în acord cu prevederile constituţionale privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor care, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu în Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011, presupune instituirea unui tratament juridic egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, dar, în acelaşi timp, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În concluzie, în paragraful 27 al Deciziei nr. 387 din 5 iunie 2018, Curtea a statuat că, în contextul actual, legiuitorul a apreciat că impunerea unui tratament juridic uniform nu este adaptată încă realităţilor sociale din România, astfel că egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi ar echivala cu o aplicare rigidă a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor între categorii de persoane, respectiv între bărbaţi şi femei, care nu se află în situaţii identice şi, prin urmare, cu o încălcare a spiritului acestui principiu constituţional. 14. Aceleaşi considerente se impun mutatis mutandis şi în constatarea netemeiniciei criticii autorului prezentei excepţii potrivit căreia dispoziţiile legale criticate îi discriminează pe bărbaţi faţă de femei prin stabilirea unui stagiu complet de cotizare cu durate diferite. 15. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a normelor infraconstituţionale şi a celor de drept al Uniunii Europene arătate de către autorul excepţiei, Curtea reaminteşte că nu este competentă să examineze posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne (a se vedea, dintre numeroasele exemple, Decizia nr. 362 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 18 noiembrie 2013) şi nicio instanţă judecătorească cu competenţă de a interpreta şi aplica dreptul european în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor (a se vedea Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011). 16. Având în vedere cele menţionate anterior, precum şi de faptul că nu au survenit elemente care să impună reconsiderarea jurisprudenţei sale, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi (3), coroborate cu cele ale anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010. 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihail Vigu în Dosarul nr. 4.054/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 53 alin. (1) şi (3), coroborate cu cele ale anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
