Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Ioana Marilena Chiorean│- magistrat-asistent│
└───────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Gheorghe Ciolompea în Dosarul nr. 28.121/3/2014* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 998D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, Gheorghe Ciolompea. Lipseşte partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.119D/2016, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Nicu Crăcea în Dosarul nr. 28.122/3/2014* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, Nicu Crăcea. Lipseşte partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită. 4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorii excepţiei, Gheorghe Ciolompea şi Nicu Crăcea, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.119D/2016 la Dosarul nr. 998D/2016, care a fost primul înregistrat. 5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate Nicu Crăcea, care solicită, în esenţă, admiterea acesteia, deoarece textul de lege criticat încalcă art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie. De asemenea, susţine că dispoziţiile capitolului IV din Legea nr. 329/2009, care interziceau cumulul pensiei cu salariul, sunt neconstituţionale. În final, solicită Curţii Constituţionale reconsiderarea jurisprudenţei sale referitoare la posibilitatea cumulului pensiei cu salariul, sens în care susţine că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a reconsiderat jurisprudenţa în materie. 6. Având cuvântul, autorul excepţiei Gheorghe Ciolompea lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece ceea ce se critică este aplicarea legii de către instanţele judecătoreşti, iar, în subsidiar, de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin încheierile din 25 aprilie 2016 şi din 12 mai 2016, pronunţate în dosarele nr. 28.121/3/2014* şi nr. 28.122/3/2014*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelanţii-reclamanţi Gheorghe Ciolompea şi Nicu Crăcea în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii împotriva deciziilor de suspendare a plăţii pensiei în temeiul Legii nr. 329/2009, repunerea în drepturile de pensie şi exonerarea de la plata sumelor imputate. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că, după pensionare, au lucrat ca salariaţi în diferite societăţi sau instituţii, cumulând pensia cu salariul, conform legislaţiei anterioare Legii nr. 329/2009. Restrângerea de drepturi operată prin Legea nr. 329/2009, care interzicea cumulul pensiei cu salariul, a fost temporară. La adoptarea Legii nr. 263/2010, prin art. 118 alin. (1) lit. a) s-a reinstituit posibilitatea cumulării pensiei cu alte venituri pentru care asigurarea este obligatorie (cazul salariului) pentru toţi pensionarii pentru limită de vârstă. Prin art. 196 lit. a)-s) din Legea nr. 263/2010, s-a menţionat un număr de acte normative abrogate prin intrarea în vigoare a noii legi, la care se adaugă şi lit. ş): „orice alte dispoziţii contrare prezentei legi“. Din perspectiva cerinţelor de claritate şi predictibilitate ale unei legi, este inexplicabil pentru care motiv enumerarea premergătoare lit. ş) din art. 196 al Legii nr. 263/2010 a omis o reglementare atât de importantă şi de controversată cum era Legea nr. 329/2009, care era în vizibilă contradicţie cu dispoziţiile art. 118 alin. (1) lit. a) din lege. Ulterior, legiuitorul a abrogat expres art. 17-26 din Legea nr. 329/2009 prin Legea nr. 134/2014. Cu privire la încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituţie, autorii excepţiei susţin că statul de drept înseamnă, înainte de orice, preeminenţa legii, astfel cum se arată în preambulul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ceea ce exclude paralelismul reglementărilor. Or, prin situaţia legislativă creată, normele de lege criticate au creat cadrul unui regim legal dublu în aceeaşi perioadă, respectiv pentru persoane cărora să li se aplice permisiunea prevăzută de art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 (persoane care pot cumula pensia cu salariul) şi persoane cărora să nu li se aplice aceleaşi prevederi (persoane care nu pot cumula pensia cu salariul). Acest regim legal contradictoriu s-a accentuat prin adoptarea Legii nr. 134/2014, prin aceea că primelor două categorii de subiecţi care întrunesc aceleaşi condiţii, dar au posibilităţi contrare a cumula sau a nu cumula, li se adaugă alte două situaţii discriminatorii: subiecţii cărora li s-ar aplica dispoziţiile art. 17-26 din Legea nr. 329/2009 şi în intervalul de după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi persoane care beneficiază (după intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2014) de efectele abrogării explicite a art. 17-26 din Legea nr. 329/2009. Referitor la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, autorii excepţiei susţin că, prin art. 179 din Legea nr. 263/2010, s-a creat posibilitatea de a se considera că sumele încasate drept pensie în perioada dintre Legile nr. 329/2009 şi nr. 263/2010 pot fi considerate necuvenite. Or, în realitate, operase o abrogare tacită, dar care, neobservabilă, permitea o aplicare retroactivă a dispoziţiilor art. 178-181 din Legea nr. 263/2010, nu sub aspectul executării debitelor, ci sub aspectul aprecierii sumelor încasate ca fiind necuvenite, deşi noua lege nu le mai considera astfel. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 20 din Constituţie, autorii excepţiei susţin că, prin Hotărârea din 15 decembrie 2015, pronunţată în Cauza Gyula Fabian şi alţii împotriva Ungariei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-o speţă similară, a decis că interdicţia de a cumula pensia cu salariul reprezintă o încălcare a art. 14 din Convenţie, privind interzicerea discriminării şi a art. 1 din Primul Protocol adiţional la această convenţie, privind protecţia proprietăţii private. În final, cu privire la art. 53 din Constituţie, autorii excepţiei susţin că, la data adoptării Legii nr. 263/2010, se recunoaşte oficial că a fost depăşită criza economică mondială, aşadar, măsurile care dictaseră restrângerea vremelnică de drepturi creată prin Legea nr. 329/2009 nu se mai justificau. În egală măsură, nu se justifică nici lacuna sau ambiguitatea art. 196 din Legea nr. 263/2010 în ceea ce priveşte necuprinderea în enumerarea abrogărilor exprese a dispoziţiilor art. 17-26 din Legea nr. 329/2009. 10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, faptul că legiuitorul nu a înţeles să abroge expres prevederile Legii nr. 329/2009 referitoare la interzicerea cumulului pensiei cu salariul, prin Legea nr. 263/2010, ci le-a abrogat expres prin Legea nr. 134/2014, nu contravine principiilor şi dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. De asemenea, invocă şi prevederile art. 67 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul, în Dosarul nr. 998D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece faptul că legiuitorul nu a abrogat expres dispoziţiile Legii nr. 329/2009 prin art. 196 din Legea nr. 263/2010 nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, iar criticile autorului excepţiei vizează aspecte de aplicare a legii ce ţin de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale. În Dosarul nr. 1.119D/2016, Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. j) este inadmisibilă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 27 martie 2012, iar excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii ale art. 196 din Legea nr. 263/2010 este neîntemeiată. 13. Avocatul Poporului, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 1.119D/2016, consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la cerinţele de previzibilitate a normelor de lege. Nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate privind încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prin faptul că abrogarea cu caracter general (cea criticată) a fost urmată de o abrogare expresă a textelor de lege de care este interesat direct autorul. Cât priveşte art. 53 din Constituţie, apreciază că acesta se referă la restrângerea drepturilor fundamentale; or, cumulul pensiei cu salariul nu este un drept fundamental. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare; b) Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; c) art. 29 şi 52 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările ulterioare; d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările şi completările ulterioare; e) Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare; f) art. 68, art. 68^1 alin. (2) şi art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare; g) art. 49-51 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008; h) art. 74-77, 80, 81 şi 96 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009; i) art. 43-52 şi 54 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007; j) art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009; k) art. 127 alin. (3) şi art. 130 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare; l) art. 9, art. 12-15, art. 16 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 18 aprilie 2008; m) Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006; n) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare; o) Legea nr. 263/2008 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, cu modificările ulterioare; p) Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare; q) Hotărârea Guvernului nr. 751/2004 privind criteriile şi procentele de majorare a pensiei de serviciu a membrilor personalului diplomatic şi consular pentru contribuţiile la pensia suplimentară achitate în valută, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 mai 2004; r) prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 11 alin. 1 şi 2, art. 21 alin. 3 şi art. 24 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare; s) prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare; ş) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi." 17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, beneficiarii dreptului la pensie aparţinând sistemului public de pensii pot cumula pensia netă cu veniturile salariale, „dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie“. Potrivit art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, „În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari: a) pensionarii pentru limită de vârstă;“. Dispoziţiile cap. IV din Legea nr. 329/2009, din care făcea parte şi art. 17, au fost abrogate prin Legea nr. 134/2014 pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014. 19. Autorii excepţiei susţin că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, s-a reinstituit posibilitatea cumulării pensiei cu alte venituri pentru toţi pensionarii pentru limită de vârstă şi că legiuitorul a omis, din enumerarea prevăzută de art. 196 din Legea nr. 263/2010, abrogarea art. 17 din Legea nr. 329/2009. Or, având în vedere evoluţia legislativă în materie, Curtea constată că o astfel de susţinere nu poate fi primită, din moment ce dispoziţiile cap. IV din Legea nr. 329/2009, din care făcea parte şi art. 17, au fost abrogate expres prin Legea nr. 134/2014, neputându-se susţine că acestea ar fi fost abrogate implicit prin art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010. De altfel, aşa cum rezultă din Expunerea de motive a Legii nr. 329/2009, iniţiatorii precizează că iniţiativa legislativă propune abrogarea cap. IV din Legea nr. 329/2009, în conţinutul căruia se regăsesc prevederi ce interzic cumulul pensiei cu salariul, atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie. Dispoziţiile art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 reprezintă norme cu caracter general ce se regăsesc în reglementarea generală a sistemului public de pensii publice. Or, dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 329/2009, reglementate pe fondul crizei economico-financiare a ţării, reprezentau dispoziţii speciale ce permiteau cumulul pensiei cu salariul, dar numai în situaţia în care pensia nu depăşea nivelul salariului mediu brut pe economie. Prin urmare, nu se poate susţine că dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 329/2009 şi-au încetat aplicabilitatea la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. 20. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, autorii excepţiei arată că, în condiţiile în care, prin art. 17 din Legea nr. 263/2010, s-a creat posibilitatea ca sumele încasate în perioada dintre Legea nr. 329/2009 şi Legea nr. 263/2010 să poată fi considerate necuvenite, „operase o abrogare tacită, dar care, neobservabilă, permitea o aplicare retroactivă a dispoziţiilor art. 178-181 din Legea nr. 263/2010, nu sub aspectul executării debitelor, ci sub aspectul aprecierii sumelor încasate ca fiind necuvenite, deşi noua lege nu le mai considera astfel“. Or, ţinând cont de aceste susţineri, Curtea observă că autorii excepţiei consideră, în realitate, că dispoziţiile art. 178-181 din Legea nr. 263/2010 retroactivează, însă obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 196 din Legea nr. 263/2010. Aşadar, Curtea nu poate primi această critică. 21. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 20 din Constituţie, Curtea reţine că, prin Hotărârea din 15 decembrie 2015, pronunţată în Cauza Gyula Fabian împotriva Ungariei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art. 14 din Convenţie, raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1, din cauza discriminărilor sub aspectul interzicerii cumulului pensiei cu salariul în sistemul public din Ungaria, deoarece legea care interzicea cumulul pensiei cu salariul în sistemul public excepta de la aplicarea ei funcţionarii din ministere şi primarii. De altfel, prin Decizia din 20 martie 2012, pronunţată în Cauza Ionel Panfile împotriva României (paragrafele 17-25), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că măsura interzicerii cumulului pensiei cu salariul este prevăzută de lege, urmăreşte un scop legitim, respectă justul echilibru dintre interesele generale ale comunităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum şi faptul că, în domeniul social, statul dispune de o marjă largă de apreciere. În ceea ce priveşte diferenţa de tratament fundamentată pe cuantumul venitului lunar, Curtea a considerat că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale din România, cuantumul prevăzut era previzibil şi rezonabil şi a fost stabilit de legiuitor în raport cu situaţia de criză economică în care se găsea statul, care a acţionat în cadrul marjei sale de apreciere în domeniul deciziilor bugetare, fără a încălca principiul proporţionalităţii. 22. În final, Curtea observă că dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale. De altfel, cumulul pensiei cu salariul nu este un drept fundamental. 23. Având în vedere acestea, cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 1 alin. (3) din Constituţie, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece dispoziţia constituţională invocată priveşte valorile supreme ale statului de drept, fiind o reglementare de principiu care constituie cadrul pe care se grefează toate celelalte norme ale Legii fundamentale (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 350 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, paragraful 18). 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Ciolompea în Dosarul nr. 28.121/3/2014* şi de Nicu Crăcea în Dosarul nr. 28.122/3/2014* ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 iunie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
