Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (5) şi ale art. 32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Oltiţa Manafu în Dosarul nr. 1.052/44/2016 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 965D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, Decizia nr. 653 din 8 noiembrie 2016 şi Decizia nr. 292 din 4 mai 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 20/R din 1 februarie 2017, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 7 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.052/44/2016, Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (5) şi ale art. 32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Oltiţa Manafu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei în anulare formulate împotriva unei hotărâri de respingere ca inadmisibil a recursului formulat împotriva unei hotărâri date de instanţa de apel în condiţiile în care art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 prevede că hotărârile de primă instanţă, prin care sunt soluţionate plângerile formulate împotriva încheierilor de carte funciară, sunt supuse numai apelului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se apreciază că art. 31 alin. (5) din lege împiedică accesul justiţiabilului la calea de atac a recursului, aşadar, la trei grade de jurisdicţie. Se arată că art. 32 din lege este neconstituţional, întrucât nu conferă calitate procesuală activă oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară. Se mai susţine că textele legale criticate sunt imprevizibile şi permit desfăşurarea în mod arbitrar şi abuziv a activităţii oficiilor teritoriale antereferite. 6. Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, părţile având acces la două grade de jurisdicţie, iar necitarea oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară nu aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se menţionează considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 439 din 26 martie 2009 şi nr. 73 din 23 februarie 2016, precum şi ale Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXII (72) din 15 octombrie 2007. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 31 alin. (5) şi ale art. 32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, care au următorul conţinut: - Art. 31 alin. (5): „Hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel.“; – Art. 32: „Soluţionarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acţiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum şi prestaţie tabulară se face fără citarea oficiului teritorial“. 12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate şi prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei în anulare formulate împotriva unei hotărâri de respingere ca inadmisibil a recursului formulat împotriva unei hotărâri date de instanţa de apel în condiţiile în care art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 prevede că hotărârile de primă instanţă, prin care sunt soluţionate plângerile formulate împotriva încheierilor de carte funciară, sunt supuse numai apelului. Astfel cum rezultă din datele dosarului, contestaţia în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: [...] 3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen“. Or, instanţa de recurs a respins ca inadmisibil recursul, astfel că nu îi incumba obligaţia de a cerceta motivele de casare. Aşadar, este de principiu că, potrivit Codului de procedură civilă, contestaţia în anulare este admisibilă în cazul dat numai dacă recursul este la rândul său admisibil, ceea ce înseamnă că, în cadrul contestaţiei în anulare formulate împotriva unei hotărâri care stabileşte caracterul inadmisibil al recursului, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate invoca neconstituţionalitatea unui text legal care priveşte recursul, aşadar, nici obiectul acestuia, tocmai pentru că, în sine, contestaţia în anulare este inadmisibilă. Astfel, având în vedere stadiul procesual al cauzei, acesta poate invoca doar excepţii de neconstituţionalitate ce ţin de admisibilitatea contestaţiei în anulare, nu şi excepţii de neconstituţionalitate care ţin de admisibilitatea recursului. 14. Dacă o excepţie de neconstituţionalitate este ridicată întro acţiune ab initio inadmisibilă, este, de asemenea, inadmisibilă în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitoare la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, sau Decizia nr. 320 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 13 iulie 2017, paragraful 26). 15. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. Or, „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24). Având în vedere cele de mai sus, rezultă că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 este, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, inadmisibilă. 16. De asemenea, Curtea reţine că şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 7/1996 este, pentru aceleaşi motive, inadmisibilă, întrucât, din moment ce contestaţia în anulare este ab initio inadmisibilă, nu se poate critica un text care nu are nicio legătură cu dispoziţiile legale care determină soluţia de inadmisibilitate a contestaţiei în anulare. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (5) şi ale art. 32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Oltiţa Manafu în Dosarul nr. 1.052/44/2016 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
