Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 39.502/3/2018 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.295D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.296D/2020, nr. 2.297D/2020, nr. 2.298D/2020, nr. 2.299D/2020, nr. 2.312D/2020, nr. 2.313D/2020, nr. 2.315D/2020, nr. 2.381D/2020, nr. 2.415D/2020, nr. 2.416D/2020, nr. 2.417D/2020, nr. 2.418D/2020, nr. 2.419D/2020, nr. 2.471D/2020, nr. 2.473D/2020, nr. 2.475D/2020, nr. 330D/2021, nr. 331D/2021, nr. 332D/2021, nr. 333D/2021, nr. 334D/2021, nr. 565D/2021, nr. 566D/2021, nr. 567D/2021, nr. 568D/2021, nr. 569D/2021, nr. 570D/2021, nr. 571D/2021, nr. 661D/2021, nr. 662D/2021, nr. 663D/2021, nr. 664D/2021, nr. 665D/2021, nr. 761D/2021 şi nr. 1.243D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de aceeaşi instanţă, din oficiu. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora la Dosarul nr. 2.295D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.296D/2020, nr. 2.297D/2020, nr. 2.298D/2020, nr. 2.299D/2020, nr. 2.312D/2020, nr. 2.313D/2020, nr. 2.315D/2020, nr. 2.381D/2020, nr. 2.415D/2020, nr. 2.416D/2020, nr. 2.417D/2020, nr. 2.418D/2020, nr. 2.419D/2020, nr. 2.471D/2020, nr. 2.473D/2020, nr. 2.475D/2020, nr. 330D/2021, nr. 331D/2021, nr. 332D/2021, nr. 333D/2021, nr. 334D/2021, nr. 565D/2021, nr. 566D/2021, nr. 567D/2021, nr. 568D/2021, nr. 569D/2021, nr. 570D/2021, nr. 571D/2021, nr. 661D/2021, nr. 662D/2021, nr. 663D/2021, nr. 664D/2021, nr. 665D/2021, nr. 761D/2021 şi nr. 1.243D/2021 la Dosarul nr. 2.295D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, precum şi datele încheierilor de sesizare cu soluţionarea prezentei excepţii, anterioare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei menţionate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin încheierile din 10 noiembrie 2020, 26 noiembrie 2020, 27 noiembrie 2020, 4 decembrie 2020, 8 decembrie 2020, 14 ianuarie 2021, 28 ianuarie 2021, 11 februarie 2021, 12 februarie 2021, 15 februarie 2021, 16 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 39.502/3/2018, nr. 13.249/3/2019, nr. 35.904/3/2019, nr. 1.715/3/2019, nr. 7.399/3/2020, nr. 33.553/3/2018, nr. 34.233/3/2018, nr. 4.197/3/2019, nr. 39.475/3/2018, nr. 43.180/3/2017, nr. 40.571/3/2018, nr. 42.164/3/2018, nr. 10.704/3/2019, nr. 18.708/3/2019, nr. 39.487/3/2018, nr. 17.399/3/2018, nr. 39.419/3/2018, nr. 844/3/2019, nr. 6.092/3/2019, nr. 38.330/3/2019, nr. 7.456/3/2020, nr. 7.876/3/2020**, nr. 4.223/97/2018, nr. 5.673/109/2018, nr. 38.992/3/2018, nr. 39.902/3/2018, nr. 15.191/3/2019, nr. 16.778/3/2019, nr. 18.568/3/2020, nr. 1.272/3/2019, nr. 19.972/3/2019, nr. 27.745/3/2019, nr. 30.337/3/2019, nr. 13.338/3/2020, nr. 10.125/3/2017 şi nr. 24.666/3/2019*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată de instanţă, din oficiu, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în vederea obţinerii de măsuri compensatorii pentru imobile care nu mai pot fi restituite în natură, conform prevederilor Legii nr. 165/2013. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa autoare a excepţiei prezintă evoluţia în timp a reglementării criticate şi susţine, în esenţă, că, în comparaţie cu formularea constatată ca fiind neconstituţională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 nu a modificat soluţia legislativă, iar sintagma „prin excepţie“, cuprinsă în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020, este utilizată în mod impropriu cu referire la categoria foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora, care, de fapt, reprezintă regula. Ca atare, susţine că legea nouă menţine diferenţierea de tratament instituită prin proiectul de lege de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, întrucât cesionarii drepturilor de compensare sunt deja supuşi unei restricţii cu privire la întinderea acestor drepturi, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, nefiind, aşadar, justificată şi o limitare a bazei de calcul prin raportare la care se stabileşte întinderea acestora. Apreciază că reiterarea unor dispoziţii legale asupra cărora instanţa de contencios constituţional a efectuat deja o analiză întemeiată pe exigenţa egalităţii în drepturi a părţilor este de natură să încalce atât prevederile art. 16 din Constituţie privind interzicerea discriminării, cât şi, sub aspect procedural, art. 147 din Constituţie, care instituie efectul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. 9. Susţine, de asemenea, că modificarea metodei de calcul printr-o nouă reglementare, cu consecinţa unei formule de evaluare mai favorabile, reprezintă un tratament diferenţiat al persoanelor îndreptăţite, neînsoţit de circumstanţe şi împrejurări care să justifice un interes legitim. Cu alte cuvinte, noua reglementare pune persoanele îndreptăţite care au dosarele de despăgubire nefinalizate într-o situaţie mai favorabilă faţă de beneficiarii de drepturi de compensare stabilite de la adoptarea Legii nr. 165/2013 până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2020. 10. Totodată, precizează că Legea nr. 219/2020 încalcă şi considerentele Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 în ceea ce priveşte procedura legislativă care trebuia urmată, având în vedere că nu a avut loc o reluare a dezbaterilor legislative pentru elaborarea unei reglementări în acord cu cele statuate de Curtea Constituţională, ci s-a realizat un paralelism legislativ, caracterizat de iniţierea unei noi proceduri legislative, care s-a finalizat cu adoptarea Legii nr. 219/2020, care a intrat în vigoare la data de 2 noiembrie 2020, aşadar ulterior momentului la care Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 şi-a produs efectele juridice prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 19 octombrie 2020. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020. Având însă în vedere dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, obiect al excepţiei îl reprezintă, în realitate, dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, având următorul conţinut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Prin excepţie, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ 15. În opinia instanţei autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, sunt neconstituţionale. 17. Prin decizia menţionată, paragrafele 23 şi 27-29, s-a reţinut că soluţia legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat de Curtea Constituţională în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. 18. Prin această decizie pronunţată în exercitarea controlului a priori Curtea a reţinut, în esenţă, că realizarea unei distincţii între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, respectiv foştii proprietari şi moştenitorii acestora, pe de o parte, şi cesionarii drepturilor litigioase, pe de altă parte, sub aspectul modalităţii de evaluare a imobilelor, în condiţiile în care valoarea unui imobil este aceeaşi, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu îşi găseşte nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituţională principiului egalităţii şi nediscriminării, contravenind dispoziţiilor art. 16 din Legea fundamentală. 19. În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce priveşte persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obţine măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferenţiere faţă de titularii originari ai dreptului de proprietate şi de moştenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului, excluzând, aşadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât şi pe cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului şi moştenitorilor acestora. În consecinţă, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalităţii de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, fiind, prin urmare, contrar prevederilor art. 16 din Constituţie. 20. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care, prin art. I pct. 1, a menţinut, de principiu, soluţia legislativă a cărei neconstituţionalitate a fost constatată de Curtea Constituţională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 - în sensul că a instituit acelaşi dublu standard în privinţa modalităţii de evaluare a bunului imobil, în funcţie de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluţie legislativă asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin decizia mai sus menţionată. 21. Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, astfel că, în situaţia în care instanţa de control constituţional a constatat neconstituţionalitatea unei anumite soluţii legislative în controlul a priori de constituţionalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituţională s-a pronunţat. Or, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care a transpus în dreptul pozitiv o soluţie legislativă ce a conservat viciul de neconstituţionalitate a art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 şi, prin urmare, nesocoteşte art. 147 alin. (4) din Constituţie. 22. În cauza de faţă, având în vedere datele încheierilor de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, care sunt anterioare publicării Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021, şi soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. 23. Într-o situaţie similară, în acelaşi sens, al respingerii ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, şi prin Decizia nr. 245 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, sau Decizia nr. 251 din 14 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 882 din 2 septembrie 2024. 24. Instanţa constituţională precizează că, potrivit jurisprudenţei sale, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, din oficiu, în dosarele nr. 39.502/3/2018, nr. 13.249/3/2019, nr. 35.904/3/2019, nr. 1.715/3/2019, nr. 7.399/3/2020, nr. 33.553/3/2018, nr. 34.233/3/2018, nr. 4.197/3/2019, nr. 39.475/3/2018, nr. 43.180/3/2017, nr. 40.571/3/2018, nr. 42.164/3/2018, nr. 10.704/3/2019, nr. 18.708/3/2019, nr. 39.487/3/2018, nr. 17.399/3/2018, nr. 39.419/3/2018, nr. 844/3/2019, nr. 6.092/3/2019, nr. 38.330/3/2019, nr. 7.456/3/2020, nr. 7.876/3/2020**, nr. 4.223/97/2018, nr. 5.673/109/2018, nr. 38.992/3/2018, nr. 39.902/3/2018, nr. 15.191/3/2019, nr. 16.778/3/2019, nr. 18.568/3/2020, nr. 1.272/3/2019, nr. 19.972/3/2019, nr. 27.745/3/2019, nr. 30.337/3/2019, nr. 13.338/3/2020, nr. 10.125/3/2017 şi nr. 24.666/3/2019*. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
