Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Irina Ioana Enache în Dosarul nr. 1.631/103/2018 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 145D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autoarea acesteia invocă o problemă de interpretare şi aplicare a legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.631/103/2018, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Irina Ioana Enache în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva unei sentinţe civile a Tribunalului Neamţ prin care s-a respins acţiunea formulată de autoarea excepţiei privind obligarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ la recunoaşterea perioadei 21 august 2001-15 octombrie 2007 (perioadă în care a lucrat cu contract de muncă în Italia) ca fiind vechime în muncă, la încadrarea în gradaţia corespunzătoare acestei vechimi, la acordarea sporului de vechime cu luarea în considerare a perioadei lucrate în străinătate şi la acordarea celorlalte drepturi ce decurg din vechimea totală în muncă. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă doar dacă contractul este încheiat în România. Această interpretare contravine principiilor constituţionale, prevederilor art. 16, 25 şi 148 din Legea fundamentală, precum şi reglementărilor prioritare ale art. 18 şi 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care garantează principiul liberei circulaţii a lucrătorilor salariaţi şi eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetăţenie între angajaţi în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, remunerarea şi celelalte condiţii de muncă. 6. Se arată că munca prestată pe teritoriul României sau în afara acestuia, într-un stat membru al Uniunii Europene, în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă, potrivit reglementărilor europene, iar statele membre dispun de mecanismele necesare pentru recunoaşterea experienţei profesionale a cetăţenilor. Dreptul intern ar trebui să se alinieze acestor reglementări şi să garanteze în egală măsură drepturi esenţiale în raporturile de muncă. 7. Se mai arată că art. 16 alin. (1) din Constituţie instituie principiul egalităţii în drepturi, acesta fiind înfrânt de interpretarea dispoziţiilor criticate, în sensul că vechimea în muncă şi drepturile conexe pot fi recunoscute doar în baza unui contract individual de muncă încheiat în România. Or, în măsura în care acesta ar fi sensul avut în vedere de legiuitor, s-ar crea o discriminare negativă în interiorul aceleiaşi categorii de subiecţi, legea aplicându-se doar angajaţilor/funcţionarilor publici care au lucrat exclusiv pe teritoriul statului român, chiar dacă lucrătorii care au lucrat pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene (în speţă, Italia) fac dovada existenţei contractului individual de muncă pe teritoriul statului italian, conform prevederilor legale, iar munca desfăşurată este de acelaşi fel, în aceeaşi specializare precum cea prestată pe teritoriul statului naţional. O astfel de interpretare este şi o restricţionare a dreptului de circulaţie şi la muncă, întrucât se condiţionează acordarea unor drepturi la reîntoarcerea în ţară a persoanei care a ales să practice profesia pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene. 8. De asemenea, se arată că dispoziţiile art. 148 din Constituţie prevăd faptul că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu excepţia unei reglementări naţionale mai favorabile. 9. Se mai susţine că practica judiciară nu este unitară în această materie, iar în sensul recunoaşterii perioadelor lucrate în străinătate cu contract individual de muncă drept vechime în muncă şi acordării drepturilor salariale corespunzătoare se invocă Decizia civilă nr. 172 din 11 februarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia. 10. Totodată, se invocă jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu valoare obligatorie pentru instanţele judecătoreşti. Cu titlu de exemplu, prin Hotărârea din 15 ianuarie 1998, pronunţată în Cauza Kalliope Schöning-Kougebetopoulou împotriva Freie und Hansestadt Hamburg, paragrafele 22 şi 23, Curtea s-a pronunţat în sensul că o măsură care condiţionează remunerarea unui lucrător de vechimea sa, dar exclude orice posibilitate de a lua în considerare perioadele de angajare asemănătoare efectuate în serviciul public al unui alt stat membru poate încălca art. 48 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În acelaşi sens, în Hotărârea din 30 septembrie, pronunţată în Cauza Gerhard Köbler împotriva Austriei, la paragraful 74, se constată că refuzul de a recunoaşte perioadele efectuate în calitate de profesor universitar într-un stat membru altul decât Austria constituie un obstacol în calea liberei circulaţii a lucrătorilor stabiliţi în Austria în măsura în care este de natură să-i descurajeze pe aceştia din urmă să părăsească ţara în vederea exercitării acestei libertăţi. La paragraful 119 din aceeaşi hotărâre, s-a reţinut că o măsură precum indemnizaţia specială de vechime, indiferent că este calificată ca o primă de loialitate sau este parte componentă a remuneraţiei lucrătorului, fiind inclusă în aceasta, în măsura în care condiţionează dobândirea vechimii pe teritoriul aceluiaşi stat membru, presupune un obstacol în calea liberei circulaţii a lucrătorilor în mod contrar dreptului comunitar. 11. În final, se arată că principiul egalităţii de tratament şi al liberei circulaţii trebuie să caracterizeze raporturile de muncă atât pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, cât şi pe teritoriul naţional. 12. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă apreciază următoarele: calcularea vechimii în muncă numai pentru angajaţii cetăţeni români încadraţi cu contract individual de muncă şi care prestează muncă în România sau angajaţii cetăţeni români încadraţi cu contract individual de muncă şi care prestează activitatea în străinătate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator român, instituie un tratament diferit faţă de angajaţii cetăţeni români care prestează activitatea în străinătate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator străin, deşi situaţia este aceeaşi, scopul urmărit fiind identic, nefiind justificat un tratament diferit în ceea ce priveşte recunoaşterea vechimii în funcţie de angajatorul sub autoritatea căruia s-a prestat munca şi de statul în care s-a prestat. Astfel, se creează un regim juridic diferit în ceea ce priveşte condiţiile de recunoaştere a vechimii în funcţie de cetăţenia angajatorului, deşi acesta nu este justificat în mod rezonabil, prestarea muncii trebuind a fi recunoscută drept şi vechime în muncă indiferent de faptul că munca s-a prestat în România sau în străinătate, fiind încheiat un contract de muncă cu un angajator străin sau român. Recunoaşterea vechimii în muncă, potrivit art. 16 alin. (5) coroborat cu art. 2 din Codul muncii, numai unei categorii a angajaţilor, cu excluderea angajaţilor cetăţeni români încadraţi cu contract de muncă în străinătate (în spaţiul Uniunii Europene), contravine jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în ceea ce priveşte libera circulaţie a lucrărilor, fiind o restricţie nejustificată, astfel cum s-a statuat prin cauzele C-224/01 Gerhard Köbler împotriva Austriei, C-703/17 Adelheid Krah împotriva Universităţii Wien, C-24/17 Osterreichischer Gewerkschatbund Gewerkschaft Offentlicher Dienst împotriva Austriei. De altfel, perioada în care s-a prestat muncă în străinătate este recunoscută drept stagiu de cotizare prin prisma legislaţiei aplicabile în materia asigurărilor sociale (art. 19 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), fiind necesar şi prin prisma consecvenţei prevederilor legale să se recunoască aceeaşi perioadă ca vechime în muncă. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: - Art. 16 alin. (5) din Legea nr. 53/2003: „Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.“; – Art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017: „În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: […] j) gradaţia reprezintă salariul de bază corespunzător funcţiei, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condiţiile prezentei legi;“. 17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 25 privind libera circulaţie şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă art. 18 privind nediscriminarea şi art. 45 privind libera circulaţie a lucrătorilor din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textele de lege criticate definesc conceptele de vechime în muncă şi gradaţie, stabilind că munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă [art. 16 alin. (5) din Codul muncii] şi că gradaţia reprezintă salariul de bază corespunzător funcţiei, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condiţiile legii [art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017]. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică interpretarea dată de instanţa care a soluţionat cauza sa în primă instanţă şi care a respins acţiunea formulată, considerând că perioada în care autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a lucrat cu contract de muncă în Italia nu constituie vechime în muncă, neputând, astfel, să fie luată în considerare la încadrarea în gradaţia corespunzătoare acestei vechimi şi la acordarea sporului de vechime corespunzător. 19. Cu privire la recunoaşterea vechimii în muncă a persoanelor care au desfăşurat activităţi salariate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Curtea reţine că practica instanţelor judecătoreşti este neunitară. Astfel, unele instanţe judecătoreşti consideră că dispoziţiile art. 16 alin. (5) din Codul muncii nu permit recunoaşterea acestei vechimi ca vechime în muncă, aşa cum este instanţa care a soluţionat în primă instanţă cauza în carul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Pe de altă parte, alte instanţe judecătoreşti consideră că munca prestată pe teritoriul României sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în temeiul unui contract individual de muncă, îi conferă salariatului vechime în muncă, potrivit art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 141 din 27 mai 2011, care prevede egalitatea de tratament între toţi lucrătorii Uniunii Europene sub aspectul condiţiilor de încadrare în muncă şi al condiţiilor de muncă, în ceea ce priveşte remunerarea, concedierea, reintegrarea profesională şi reangajarea. În acest sens sunt, cu titlu exemplificativ, Sentinţa civilă nr. 267/C din 13 mai 2019, pronunţată de Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, Sentinţa civilă nr. 893 din 15 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi Decizia nr. 2.738 din 22 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. 20. Curtea reţine că sediul materiei în domeniul relaţiei drept intern - drept european îl constituie dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutiv ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări europene cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Referitor la obligativitatea prevederilor regulamentelor, articolul 288 alin. (1) şi (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede următoarele: „Pentru exercitarea competenţelor Uniunii, instituţiile adoptă regulamente, directive, decizii, recomandări şi avize. Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare stat membru.[…].“ 21. Având în vedere acestea şi analizând susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că aspectele invocate constituie probleme de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat la cauza concretă dedusă judecăţii, iar nu probleme de constituţionalitate a textelor de lege criticate. Astfel, aplicarea directă a unui regulament al Uniunii Europene - normă cu caracter obligatoriu - constituie o problemă care intră în atribuţiile instanţelor judecătoreşti, iar nu în atribuţiile Curţii Constituţionale. 22. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 23. În cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. 24. În acord cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, justiţia constituţională presupune controlul constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor Guvernului şi nicidecum controlul constituţionalităţii aplicării lor. 25. Având în vedere acestea, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Irina Ioana Enache în Dosarul nr. 1.631/103/2018 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ---
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
