Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (5) din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, excepţie ridicată de Ioan A. Radu în Dosarul nr. 5.153/866/2019 al Judecătoriei Paşcani şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 82D/2020. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei. Se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând că a invocat, în motivarea excepţiei, prevederile art. 40 din Constituţie, prin raportare la cele ale art. 53 din Legea fundamentală. Arată că textul de lege criticat face referire la obligaţia de asociere pentru a se putea beneficia de încheierea unui contract care să asigure alimentarea cu apă. Deşi textul dă impresia că vizează mai multe servicii de utilităţi publice, elementele tehnice care sunt menţionate, respectiv „furnizare“/„prestare“, „alimentaţi“/„racordaţi“, conduc la ideea că în realitate este vorba despre un singur serviciu, respectiv serviciul de alimentare cu apă. Nemaiexistând posibilitatea încheierii contractelor individuale, nu a mai rămas decât varianta contractului colectiv, ca urmare a proprietăţii comune în cote-părţi asupra respectivei instalaţii, inclusiv asupra ţevii care se branşează la reţeaua publică. Apreciază că nu se poate susţine afirmaţia referitoare la imposibilitatea marilor furnizori de a încheia contracte individuale. Susţine că Societatea Apavital - S.A. este singurul furnizor de servicii de utilităţi publice din România care refuză să respecte legea. Invocă art. 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia nicio dispoziţie a acesteia nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în declaraţia menţionată, autorul excepţiei făcând referire la dreptul de a beneficia de furnizarea de apă. Arată că nici art. 53 din Constituţie nu justifică această îngrădire. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că dreptul de asociere prevăzut de art. 40 din Constituţie are în vedere asocierile constituite în vederea exercitării drepturilor fundamentale prevăzute pentru persoanele fizice şi nu acoperă situaţia asocierii acestora pentru a beneficia de anumite servicii publice prestate de operatori privaţi şi pentru care anumite constrângeri tehnice impun ca acestea să fie prestate în comun pentru mai multe persoane. Prin urmare, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât prevederile din Legea fundamentală invocate nu au legătură cu soluţia legislativă prevăzută de textul de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 7 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.153/866/2019, Judecătoria Paşcani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (5) din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, excepţie ridicată de Ioan A. Radu într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face, respectiv obligarea pârâtei Societatea Apavital - S.A. Iaşi la încheierea unui contract de prestări servicii pentru furnizarea apei potabile, un contract cu caracter colectiv, dar care să privească facturarea individuală a fiecăruia dintre proprietarii persoane fizice sau persoane juridice, neasociate la o asociaţie de proprietari/locatari. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile de lege criticate pun pârâta Societatea Apavital - S.A. Iaşi în situaţia de a presta serviciul de furnizare a apei doar în măsura în care proprietarii condominiilor sunt asociaţi într-o asociaţie de proprietari. Or, este neconstituţională obligarea la asociere a unui proprietar care nu este asociat în cadrul unei asociaţii de proprietari, pentru a putea beneficia de un drept garantat de lege. De asemenea, dispoziţiile legale criticate creează premisele exercitării unor abuzuri din partea furnizorului de servicii, care refuză, cu rea-credinţă, încheierea unui contract de furnizare a apei, invocând permanent lipsa asocierii. 7. Se arată că, în cauză, este vorba despre 40 de apartamente pentru care pârâta refuză încheierea unui contract în forma solicitată de reclamant, apartamente ai căror proprietari, printre care şi reclamantul, nu doresc să se asocieze în forma prevăzută de Legea nr. 196/2018. Obligarea proprietarilor din condominiu la asociere reprezintă o imixtiune în exercitarea dreptului de proprietate, precum şi încălcarea dreptului constituţional la asociere. Dreptul la asociere, fiind un drept, şi nu o obligaţie, nu poate fi impus unui cetăţean prin constrângere, respectiv, în speţa de faţă, din necesitatea de a-i fi asigurat un serviciu indispensabil vieţii de zi cu zi. 8. Judecătoria Paşcani consideră că textul de lege criticat este constituţional, precizând că dispoziţiile criticate reglementează modul de desfăşurare a relaţiilor contractuale şi condiţiile în care se pot naşte astfel de relaţii, particularizate la situaţia de fapt concretă, aceea că există un singur branşament, comun, între reţeaua publică de distribuţie a utilităţilor şi reţeaua interioară a condominiului. Obligaţia ca asigurarea serviciilor publice de furnizare a apei să se facă numai dacă la nivel de condominiu există o asociaţie de proprietari, constituită în condiţiile legii, este impusă de legiuitor din considerente tehnice şi din necesitatea asigurării condiţiilor de funcţionare normală a serviciilor publice, ţinând cont de specificul reţelei de apă ce deserveşte condominiul. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 96 alin. (5) din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 30 iulie 2018, care au următorul conţinut normativ: „(5) Operatorii economici care furnizează/prestează servicii de utilităţi publice către consumatorii alimentaţi/racordaţi printr-un branşament/racord comun au obligaţia să asigure aceste servicii numai dacă la nivel de condominiu există o asociaţie de proprietari constituită în condiţiile legii care să aibă calitatea de utilizator, titular de contract, sau dacă în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se constituie asociaţii de proprietari conform legii.“ 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 40 - Dreptul de asociere şi în art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat cu privire la dreptul de asociere şi la obligativitatea constituirii asociaţiilor de proprietari, reţinând, cu valoare de principiu, în Decizia nr. 83 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 27 aprilie 2005, că, în accepţiunea textului constituţional prin care este consacrat, dreptul de asociere constituie o prerogativă recunoscută cetăţeanului, a cărei valorificare este expresia manifestării de voinţă conştientă şi liberă a acestuia. Asocierea are loc în considerarea unor raţiuni comune, care apropie asociaţii şi asigură o comunicare între aceştia, de natură ideologică sau profesională etc., esenţială fiind existenţa unui sistem de valori comune, ca premisă, şi a unor interese şi scopuri comune, ca finalitate. Opţiunea asocierii are la bază convingerea că realizarea finalităţii dorite nu este posibilă decât ca urmare a acţiunii concertate a unei colectivităţi organizate, structurată aşadar logic şi funcţional. 15. Prin aceeaşi decizie mai sus citată, Curtea a observat că în speţa pe care a analizat-o cu acel prilej era în discuţie o situaţie particulară, şi anume aceea în care persoana devenită proprietar prin achiziţionarea unei unităţi locative sau cu altă destinaţie, care face parte integrantă dintr-o clădire ce cuprinde mai multe asemenea unităţi cu proprietari diferiţi, ca urmare a manifestării de voinţă conştiente şi libere, îşi asumă implicit, dar indubitabil, prin actul de cumpărare statutul juridic care decurge în mod necesar din propria sa opţiune. Curtea a apreciat că apartenenţa proprietarului la o colectivitate, relaţiile de vecinătate pe care le implică, existenţa unor spaţii în proprietate comună şi perpetuă, imposibilitatea încheierii unor contracte individuale cu marii furnizori de utilităţi sunt elemente care impun constituirea unei structuri colective, organizată, care să acţioneze în numele şi pentru interesul comun. Acestea sunt raţiunile pentru care legiuitorul a impus constituirea asociaţiilor de proprietari. 16. Totodată, în jurisprudenţa sa, concretizată, de pildă, prin Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, Curtea a reţinut că legiuitorul poate institui posibilitatea înfiinţării asociaţiilor de proprietari în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în considerare, totodată, şi interesele proprietarilor legate de realizarea unei bune convieţuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor şi a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare proprietar, a reparaţiilor şi amenajărilor necesare etc. Rezolvarea problemelor pe care le implică locuirea şi administrarea unui imobil cu mai mulţi proprietari impune, în consecinţă, o asociere fără de care drepturile şi interesele legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin apariţia unor neînţelegeri sau litigii. 17. Totodată, prin Decizia nr. 393 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, Curtea a constatat că Legea nr. 230/2007, care reglementa, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 196/2018, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, oferea proprietarului, prin art. 2 teza a doua, posibilitatea de a se asocia în această formă asociativă fără să îi impună însă vreo obligaţie în acest sens. Curtea a apreciat că acest articol are caracter dispozitiv, lăsând proprietarului libertatea de a deveni sau nu membru al asociaţiei, neexistând niciun fel de constrângeri legale sau de altă natură care să îl forţeze să adere la asociaţie. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 516 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 12 noiembrie 2014, paragrafele 16 şi 17. 18. În prezenta cauză se critică faptul că, în temeiul prevederilor art. 96 alin. (5) din Legea nr. 196/2018, se încalcă dreptul fundamental de liberă asociere, întrucât prestarea serviciului de furnizare a apei se poate realiza doar în măsura în care proprietarii condominiilor sunt asociaţi într-o asociaţie de proprietari. 19. În plus faţă de considerentele conturate în jurisprudenţa mai sus citată prin care se demonstrează necesitatea asocierii proprietarilor din condominii în asociaţii, Curtea remarcă faptul că, în realitate, legea nu limitează posibilitatea consumatorilor de a beneficia de serviciile de utilităţi publice exclusiv la ipoteza în care aceştia, în calitate de proprietari, sunt grupaţi într-o asociaţie de proprietari, ci permite şi furnizarea individuală a serviciului de utilităţi. Astfel, art. 94 alin. (1) din Legea nr. 196/2018 prevede în mod inechivoc faptul că „Raporturile dintre furnizorii serviciilor de utilităţi publice şi asociaţiile de proprietari - în calitate de consumatori colectivi sau proprietari - în calitate de consumatori individuali, după caz, se stabilesc la nivelul branşamentului, respectiv al racordului, în punctul de delimitare/separare a instalaţiilor între reţeaua publică de distribuţie a utilităţilor şi reţeaua interioară a utilizatorului, respectiv a utilizatorului colectiv sau a consumatorului individual, după caz“. 20. De asemenea, alin. (2) al aceluiaşi articol reglementează cu privire la calitatea de utilizator, titular al contractului de furnizare/prestare servicii de utilităţi publice. Aceasta revine fie asociaţiei de proprietari, în cazul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau administrarea furnizorului se branşează/ racordează la instalaţiile comune interioare ale condominiului aflate în proprietatea comună a tuturor proprietarilor, fie însuşi proprietarului, în cazul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau administrarea furnizorului se branşează/racordează direct la instalaţiile interioare individuale ale apartamentului sau spaţiului cu altă destinaţie decât cea de locuinţă ce aparţin proprietăţii individuale. 21. Prin prisma condiţionalităţilor de natură tehnică, art. 96 alin. (3) din Legea nr. 196/2018 stabileşte că „Pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se pot încheia contracte individuale de furnizare/prestare între furnizor şi proprietari fără a fi necesară executarea racordurilor proprii individuale pentru evacuarea apelor uzate şi pluviale de la fiecare proprietate individuală, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) există branşamente proprii individuale de alimentare cu apă realizate între reţeaua publică şi reţeaua interioară a fiecărei proprietăţi individuale, dotate cu aparate de măsură legale pentru determinarea consumurilor la nivel de proprietate individuală; b) furnizarea serviciului de alimentare cu apă, precum şi prestarea serviciului de canalizare se fac de către acelaşi operator; c) toţi proprietarii din condominiu au fost de acord, în scris, cu introducerea în contractul individual de furnizare/prestare încheiat în nume propriu a clauzei de sistare/întrerupere a serviciului de alimentare cu apă în caz de neplată a contravalorii serviciului de canalizare; d) soluţia tehnică de realizare a branşamentelor proprii de alimentare cu apă, precum şi tipul de contoare achiziţionate/montate de către proprietari au fost avizate de către furnizor.“ 22. Curtea reţine, totodată, că detalierea tuturor elementelor de natură tehnică, practică, adaptată situaţiilor concrete, se regăseşte în Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, care, de exemplu, la art. 28 alin. (2), precizează că „Sunt considerate utilizatori individuali ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi persoanele fizice sau juridice din imobile tip condominiu care au executat, pe cheltuiala lor, branşamente proprii de apă potabilă, în amonte de contorul de branşament al condominiului“. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan A. Radu în Dosarul nr. 5.153/866/2019 al Judecătoriei Paşcani şi constată că dispoziţiile art. 96 alin. (5) din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Paşcani şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
