Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Voichiţa Vrânceanu în Dosarul nr. 350/112/2019 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.825D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 3.724D/2021 şi nr. 661D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de Traian Dumitresc în Dosarul nr. 1.886/97/2021 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi, respectiv, de Ilenuţa Bădiceanu în Dosarul nr. 3.287/120/2021 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 3.724D/2021 şi nr. 661D/2022 la Dosarul nr. 1.825D/2019. 6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. 7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.724D/2021 şi nr. 661D/2022 la Dosarul nr. 1.825D/2019, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat deja cu privire la textul de lege criticat, constatând conformitatea acestuia cu prevederile Legii fundamentale, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Încheierile din 29 mai 2019, 9 noiembrie 2021 şi 24 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 350/112/2019, nr. 1.886/97/2021 şi nr. 3.287/120/2021, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă şi, respectiv, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Voichiţa Vrânceanu, de Traian Dumitresc şi, respectiv, de Ilenuţa Bădiceanu în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a unor decizii de recalculare a pensiei prin care Casa Teritorială de Pensii Bistriţa-Năsăud, Casa Teritorială de Pensii Hunedoara şi, respectiv, Casa Teritorială de Pensii Argeş, în temeiul textului de lege criticat, au diminuat cu 85% cuantumul pensiei de serviciu de care beneficiau autorii excepţiei. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că pensia reprezintă un drept patrimonial câştigat, care nu poate fi înlăturat, suspendat sau diminuat în niciun fel. Or, recalcularea pensiei aflate în plată constituie o încălcare a principiului neretroactivităţii legii. Se critică şi lipsa de predictibilitate a modificării prevederilor art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004, întrucât legiuitorul nu a precizat motivul pentru care s-a limitat cuantumul pensiei de serviciu la 15% din indemnizaţie, şi nu la un alt procent, şi nici care au fost raţiunile urmărite în această limitare. 11. Se susţine că se încalcă dreptul la muncă şi dreptul la pensie, cei care intră sub incidenţa textului legal criticat fiind forţaţi să aleagă pensia de serviciu, al cărei cuantum este superior cumulului dintre salariu şi cota de 15% prevăzută de textul legal criticat. Dreptul la pensie este un drept fundamental, garantat în întregime, pensia datorându-se pentru munca prestată în trecut şi plătindu-se din bugetul asigurărilor sociale de stat. Salariul reprezintă retribuţia angajatului pentru munca prestată în prezent şi este datorat de către angajator. Nu poate fi afectată sub nicio formă cumularea pensiei cu salariul, pensia fiind un drept câştigat pentru munca depusă în trecut, drept care nu poate fi înlăturat prin nicio dispoziţie legală, iar condiţionarea continuării activităţii de obligaţia de a renunţa la o parte din pensie limitează atât dreptul la pensie, cât şi dreptul la muncă. 12. Se mai susţine că textul de lege criticat nesocoteşte şi principiul egalităţii în drepturi, instituind pentru magistraţii pensionaţi şi reîncadraţi conform art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 diminuarea pensiei cu 85%, faţă de situaţia magistraţilor pensionaţi şi reîncadraţi potrivit art. 33 din Legea nr. 303/2004, a judecătorilor pensionaţi care desfăşoară o activitate profesională în alt domeniu decât magistratura, conform art. 83 alin. (2) din aceeaşi lege, şi a celorlalte persoane care au lucrat în instituţiile publice şi care, după pensionare, s-au reîncadrat în alte profesii, menţinându-şi integral cuantumul pensiei, ce se cumulează cu salariul. 13. Este încălcat şi dreptul de proprietate privată, întrucât, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, noţiunea de „bun“ înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel că dreptul la salariu şi dreptul la pensie pot fi asimilate dreptului de proprietate. În aceste condiţii, interdicţia cumulării pensiei cu salariul echivalează cu o expropriere contrară art. 44 alin. (3) din Constituţie. 14. Se invocă şi cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 82 din 15 ianuarie 2009 şi nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 referitor la neconstituţionalitatea unor prevederi similare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, în prezent abrogată, care interzicea cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. 15. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 16. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Avocatul Poporului a transmis în Dosarul nr. 1.825D/2019 punctul său de vedere, apreciind că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile de lege criticate fiind în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, modificate prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul conţinut: „(3) [Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcţioneze până la data pensionării şi care nu pot funcţiona normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi reîncadraţi în funcţie, în condiţiile prezentului alineat, foştii judecători, procurori sau magistraţi-asistenţi care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare potrivit prezentei legi şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.] Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%.“ 22. În prezent, Legea nr. 303/2004 nu mai este în vigoare, fiind abrogată expres prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. Având în vedere efectele pe care textul de lege supus controlului le produce în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu operează cauza de inadmisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor menţionate este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi art. 147 alin. (2) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. Prin raportare la art. 20 din Constituţie, se invocă şi prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 21 ianuarie 2022, paragrafele 18-32, Curtea a reiterat cele statuate prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în sensul că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai reţinut că în conceptul de „drepturi câştigate“ pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. 25. Curtea a reţinut că măsura reducerii cuantumului pensiei magistratului reîncadrat în funcţie, pe perioada reîncadrării, cu o cotă de 85%, nu este de natură să contravină principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, ci, dimpotrivă, în acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile de serviciu doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora, fără a se referi la prestaţiile deja obţinute anterior intrării sale în vigoare şi nici la celelalte condiţii privind acordarea pensiilor, respectiv stagiul efectiv de activitate în profesie şi vârsta eligibilă. 26. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la încălcarea dispoziţiilor constituţionale care garantează dreptul de proprietate privată, Curtea a reţinut, prin aceeaşi Decizie nr. 873 din 25 iunie 2010, anterior citată, că, având în vedere cele două componente ale pensiei de serviciu, precum şi faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părţii contributive, nu poate avea semnificaţia unei exproprieri, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 27. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 47 alin. (1) şi ale art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, cu motivarea că textul de lege criticat aduce atingere principiului protecţiei aşteptărilor legitime ale acestora cu privire la un anumit nivel de protecţie şi securitate socială, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, precitată, paragraful 21, în acord cu jurisprudenţa sa, că acest principiu nu este consacrat constituţional, iar drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, şi anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, respectiv optica legiuitorului şi resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcţie. Pe de altă parte, instituirea unui anumit cuantum al pensiei de serviciu este un beneficiu acordat de legiuitor, care este în egală măsură îndreptăţit să dispună asupra cuantumului prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. 28. Cu privire la susţinerea că în expunerea de motive a legii criticate nu s-a făcut nicio referire la motivele care au determinat diminuarea cuantumului pensiei magistraţilor reîncadraţi în funcţie, pe perioada reîncadrării, Curtea a reţinut (Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, paragraful 22) că aspectele specifice invocate ţin de politica economică şi socială a statului, iar dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. Or, legiuitorul este în măsură să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului, dar, evident, cu respectarea şi a celorlalte prevederi sau principii constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, anterior citată). 29. Referitor la pretinsa încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi, dat fiind faptul că măsura reducerii cuantumului pensiei cu 85%, pe perioada reîncadrării în funcţie, se aplică doar magistraţilor reîncadraţi în funcţie în condiţiile art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, iar nu şi foştilor magistraţi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile şi sunt numiţi în magistratură, pe bază de concurs, în condiţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, Curtea a observat (Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, paragrafele 24 şi 25) că, potrivit textului menţionat, pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului, al Curţii Constituţionale, al Avocatului Poporului, al Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi în Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 reglementează o modalitate de reîncadrare fără concurs, respectiv reîncadrarea în funcţie a foştilor judecători, procurori sau magistraţi-asistenţi, care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare. În acest caz, reîncadrarea se face de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcţioneze până la data pensionării şi care nu pot funcţiona normal din cauza lipsei de personal. 30. Curtea a reţinut aşadar (Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, paragraful 26) existenţa unor situaţii juridice diferite, circumstanţiate unui cadru normativ distinct, pe de o parte, respectiv încadrarea în funcţie, pe bază de concurs, în condiţiile reglementate în art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi, pe de altă parte, reîncadrarea în funcţie, potrivit art. 83 alin. (3) din acelaşi act normativ, fără concurs, a foştilor judecători, procurori ori magistraţi-asistenţi la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcţioneze până la data pensionării. Astfel, acest din urmă text legal reglementează un beneficiu, din perspectiva modalităţii de reîncadrare, prin interviu organizat de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu pe bază de concurs, şi numai în condiţiile în care instanţele sau, după caz, parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcţioneze până la data pensionării nu pot funcţiona normal din cauza lipsei de personal. Prin urmare, în speţă, situaţiile juridice diferite în care se află magistraţii încadraţi prin concurs, în condiţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, spre deosebire de foştii judecători, procurori sau magistraţi-asistenţi reîncadraţi pe bază de interviu, în condiţiile unei lipse de personal a instanţelor sau parchetelor unde au funcţionat până la data pensionării, justifică instituirea unui regim juridic diferit cu privire la cuantumul pensiei, pe perioada reîncadrării. 31. În acest sens, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). 32. Pentru aceleaşi considerente, Curtea a apreciat nu pot fi primite nici susţinerile referitoare la existenţa unei pretinse discriminări faţă de alte categorii socioprofesionale beneficiare de pensii de serviciu, care sunt în situaţia de a cumula pensia cu salariul sau indemnizaţia. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (a se vedeaDecizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Pe de altă parte, Curtea mai reţine că, în situaţiile referitoare la reîncadrarea în profesie, legiuitorul beneficiază de o largă marjă de apreciere în privinţa condiţiilor în care se acordă pensia de serviciu, în privinţa suspendării/acordării sau reducerii drepturilor băneşti, pentru această perioadă. 33. De asemenea, Curtea a reţinut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condiţiilor şi a criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale şi de a respecta o condiţie de rezonabilitate în stabilirea condiţiilor de pensionare - est modus in rebus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012). Curtea a statuat că, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi un cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). 34. În concluzie, astfel cum a reţinut Curtea în Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, precitată, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, legiuitorul dispune de o marjă de apreciere mai largă, stabilind că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, acestea sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se acordă, iar, odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte raţiuni suficient de puternice care să justifice eliminarea lor. Totodată, acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate şi, în fine, legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului. 35. Cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi, de natură să justifice modificarea acestei jurisprudenţe. 36. În ce priveşte invocarea celor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009, referitor la neconstituţionalitatea unor prevederi similare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, Curtea apreciază că nu sunt incidente în ipoteza de faţă. În acest sens, observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 interzicea cu desăvârşire cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, pe când textul de lege criticat pe calea prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu instituie o astfel de interdicţie absolută, ci permite în continuare cumulul pensiei cu salariul cuvenit pentru desfăşurarea activităţii specifice de judecător, procuror ori magistrat-asistent reangajat, după pensionare, fără concurs la instanţele sau la parchetele cu deficit de personal, pensia având însă un cuantum diminuat. O altă diferenţă esenţială derivă, totodată, din faptul că neconstituţionalitatea constatată viza o afectare a dreptului la pensie şi a dreptului la muncă realizată prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, contrar art. 115 alin. (6) din Constituţie, pe când în situaţia de faţă, discuţia poartă asupra unei legi, ca act al Parlamentului adoptat în considerarea atributului său suveran de legiferare. 37. De asemenea, se invocă, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009. Situaţiile analizate nu sunt însă analoage, astfel că decizia menţionată nu este relevantă în cauză. 38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Voichiţa Vrânceanu în Dosarul nr. 350/112/2019 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă, de Traian Dumitresc în Dosarul nr. 1.886/97/2021 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi de Ilenuţa Bădiceanu în Dosarul nr. 3.287/120/2021 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă, Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
