Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea şi gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural naţional, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.066/2011, excepţie ridicată de EB.ON Agenţia de Evenimente - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 2.079/300/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 222D/2018. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Gabriela Savu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Administraţia Fondului Cultural Naţional. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent care precizează că îşi va restrânge concluziile asupra admisibilităţii excepţiei invocate. În acest sens arată că deşi instanţa de judecată a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, totuşi, examinând o atare excepţie, Curtea va analiza în primul rând admisibilitatea acesteia. Aceasta, deoarece, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu pot constitui obiect al excepţiei de neconstituţionalitate decât dispoziţiile din legi sau ordonanţe, nu şi cele din acte normative cu caracter secundar sau acte administrative cu caracter normativ date în aplicarea sau executarea dispoziţiilor din legi sau ordonanţe, aşa încât consideră că sesizarea cu un astfel de obiect este inadmisibilă. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că, de fapt, criticile formulate vizează modalitatea de aplicare a reglementării criticate, nefiind astfel o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate, iar, în subsidiar, cu privire la fondul excepţiei, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, apreciind că textul criticat nu încalcă dispoziţiile invocate din Legea fundamentală. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.079/300/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea şi gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural naţional, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.006/2011. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de EB.ON Agenţia de Evenimente - S.R.L. cu sediul în Bucureşti, cu ocazia soluţionării apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 5.405 din 22 aprilie 2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti într-o cauză având ca obiect pretenţii. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că activitatea de impresariat artistic este reglementată expres de Ordonanţa Guvernului nr. 21/2007, fiind definită ca activitatea prin care o persoană fizică sau juridică de drept public ori de drept privat, denumită impresar, acţionează în numele şi pe seama unei instituţii sau companii de spectacole şi/sau concerte ori, după caz, a unui artist interpret sau executant, în vederea identificării şi materializării posibilităţilor de exploatare a unei producţii sau prestaţii artistice. Susţine astfel că principala trăsătură a activităţii de impresariat este aceea că impresarul acţionează în numele şi pe seama artistului, în scopul exploatării producţiei sau prestaţiei sale artistice. Aşadar, veniturile sale provin din exploatarea prestaţiei artistice, veniturile corespunzătoare prestaţiei artistice însăşi revin artistului şi sunt venituri pe care impresarul le încasează în numele şi pentru artist, fiindu-i impozitate artistului, şi, prin urmare, ele nu pot fi supuse şi impozitării impresarului. 7. Consideră că aplicarea cotei de impozitare de 1%, reglementată de Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998, asupra veniturilor încasate de către impresar, în numele şi pentru artist, contravine art. 56 din Constituţie, întrucât se ajunge în situaţia în care va exista o dublă impozitare, atât asupra veniturilor impresarului, cât şi asupra celor realizate de artist, creându-se, astfel, şi un cadru favorabil discriminării pe criteriul averii, cu încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Apreciază, totodată, că cerinţa excesivă instituită prin dispoziţia legală criticată este de natură să conducă la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, iar stabilirea cotei de impozitare de 1% asupra veniturilor obţinute din activitatea de impresariat artistic, fără distincţie, încalcă şi principii fundamentale în materia taxelor şi contribuţiilor, precum cel referitor la certitudinea impunerii şi, respectiv, al aşteptărilor legitime în materie fiscală, aplicarea unitară a legislaţiei, precum şi principiul proporţionalităţii. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, având în vedere criticile formulate, prevederea legală criticată nu aduce atingere, prin ea însăşi, dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât stabilirea întinderii aplicării sale, în urma interpretării noţiunii de „venituri obţinute din activitatea de impresariat“, este atributul instanţei învestite cu soluţionarea litigiului. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea şi gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural naţional, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.066/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din data de 14 martie 2011, norme elaborate în temeiul art. 22 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 13 august 1998 şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001. Potrivit prevederilor criticate, „Sursele prevăzute la art. 21 alin. (1) din ordonanţă reprezintă contribuţii încasate pentru Fondul cultural naţional, al căror cuantum şi mod de determinare se stabilesc după cum urmează: […] j) cota prevăzută la art. 21 alin. (1) lit. k) din ordonanţă este adăugată la veniturile obţinute din activitatea de impresariat artistic, din care s-a dedus TVA aferentă, fiind datorată de operatorii economici care desfăşoară respectiva activitate;“. 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi celor ale art. 56 alin. (2) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea şi gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural naţional, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.066/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 14 martie 2011, Curtea reţine că acestea au fost emise în temeiul art. 22 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale. 15. Potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor (...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare“. Aşa fiind, pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, doar legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau ordonanţe, astfel că analiza constituţionalităţii unor dispoziţii din acte normative cu caracter secundar, emise în executarea legii, aşa cum sunt normele metodologice, nu intră în competenţa instanţei de contencios constituţional, sesizarea cu un atare obiect fiind inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea şi gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural naţional, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.066/2011, excepţie ridicată de EB.ON Agenţia de Evenimente - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 2.079/300/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
