Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Catrina Gaftoniuc, prin procurator Dorina-Margareta Gaftoniuc, şi Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 289/32/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.051D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere că, deşi sunt invocate dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, autoarele excepţiei nu motivează în ce anume constă contrarietatea reglementării legale criticate cu acestea. Pe fond, solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, sens în care arată că persoana vătămată în drepturile sale prin decizia consiliului baroului se poate adresa instanţei de contencios administrativ. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Sentinţa nr. 447 din 9 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 289/32/2016, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Catrina Gaftoniuc, prin procurator Dorina-Margareta Gaftoniuc, şi Liliana Teodoriu într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, şi anume un contract de asistenţă juridică încheiat în anul 2011. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin că sintagma „hotărârea este definitivă“ din cuprinsul art. 32 al Legii nr. 51/1995 este neconstituţională şi contravine normelor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 20, ale art. 21 alin. (3), precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fără a indica însă în ce anume constă pretinsa neconstituţionalitate. 6. Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că dispoziţiile criticate din Legea nr. 51/1995 nu reprezintă o normă care să îngrădească liberul acces la instanţă, ci stabilesc o procedură administrativ-jurisdicţională facultativă, hotărârea consiliului baroului fiind definitivă doar în sistemul căilor de atac administrative. Prin urmare, actele administrative emise de către decanul baroului şi de consiliul baroului pot fi atacate în faţa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, neputând fi reţinută susţinerea potrivit căreia aceste acte administrative sunt excluse de la controlul judiciar. Pentru aceleaşi considerente, tribunalul apreciază că nu se încalcă nici art. 16 alin. (1) din Constituţie, persoana vătămată în drepturile sau interesele sale legitime de o decizie a decanului sau de o hotărâre a baroului având posibilitatea să se adreseze instanţei de contencios administrativ în aceleaşi condiţii ca persoanele vătămate prin acte administrative emise de alte autorităţi publice. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost invocat de autoarele excepţiei de neconstituţionalitate şi reţinut în dispozitivul actului de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, potrivit cărora „Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului, a cărui hotărâre este definitivă“. 11. Curtea observă că la data sesizării instanţei de contencios constituţional, ca urmare a republicării Legii nr. 51/1995 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, art. 32 a devenit art. 31, cu un conţinut normativ identic, astfel încât acesta constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa. 12. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate contravin normelor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi prevederilorart. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 129 din 1 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 12 aprilie 2003, Decizia nr. 34 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 10 februarie 2004, Decizia nr. 1.641 din 10 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2010, sau Decizia nr. 178 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 27 iulie 2020, decizii prin care Curtea a respins ca fiind neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. 14. Raportat la prezenta cauză însă Curtea reţine că autoarele excepţiei de neconstituţionalitate invocă neconstituţionalitatea reglementării legale criticate, fără a motiva, în concret, în ce constă presupusa contrarietate, invocând doar normele constituţionale şi convenţionale pretins încălcate. 15. Cu privire la obligaţia de motivare a excepţiei de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că excepţia de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepţiei se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituţional, fie menţionării conţinutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituţional pretins încălcat. În aceste condiţii, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea are competenţa de a respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Aceeaşi soluţie va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. 16. Aşa fiind, raportând cele de mai sus la cauza de faţă, Curtea constată că prin modul în care este formulată excepţia de neconstituţionalitate nu se poate desluşi în mod rezonabil existenţa vreunei critici de neconstituţionalitate, chiar dacă au fost invocate textele de referinţă pretins încălcate prin reglementarea criticată. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autoarelor acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Aşadar, întrucât excepţia de neconstituţionalitate ridicată în prezenta cauză este nemotivată, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Catrina Gaftoniuc, prin procurator Dorina-Margareta Gaftoniuc, şi Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 289/32/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 iunie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
