Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horaţiu Radu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, excepţie ridicată de Mircea Gheorghe Drăghici în Dosarul nr. 4.215/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 154D/2018. 2. La apelul nominal răspund, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Alexandru Morărescu, având delegaţie depusă la dosar, pentru partea Constantin Nicolescu, domnul avocat Nicolae Trăistariu, cu delegaţie depusă la dosar, şi pentru părţile Marian Ibric, Matei Gheorghe şi Florian Rizea, doamna avocat Daniela Andreescu, având delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului avocat Alexandru Morărescu, care arată că în încheierea de sesizare Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că sintagma „orice alte acţiuni“ cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 este, de asemenea, neconstituţională. Susţine că instanţa judecătorească poate fi, potrivit Legii nr. 47/1992, subiect de sezină, astfel că obiectul excepţiei poate fi extins de către aceasta. Susţine că înţelesul sintagmei „orice alte acţiuni“ a fost lămurit prin Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, paragraful 61. 4. În continuare, arată că prin decizia menţionată anterior Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, este neconstituţională. Apreciază că în situaţia actuală suntem în prezenţa unei tensiuni normative, întrucât art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 are în vedere o ipoteză normativă ce intră în conflict cu dispoziţiile art. 3 lit. f) din acelaşi act normativ, astfel cum acestea au fost interpretate de decizia Curţii Constituţionale. Apreciază că instanţa de contencios constituţional ar trebui să pronunţe o decizie prin care să constate că dispoziţiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 sunt constituţionale în ipoteza în care se exclude teza „ori altor asemenea interese ale ţării“. Aşa fiind, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi constatarea că sintagma „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991, este constituţională în măsura în care nu are în vedere sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din acelaşi act normativ. 5. Având cuvântul, domnul avocat Nicolae Trăistariu apreciază că art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 este neconstituţional, sintagma „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k)“ fiind lipsită de claritate şi previzibilitate. Susţine că în actele ce au stat la baza pronunţării încheierii şi emiterii mandatului este menţionat art. 3 din Legea nr. 51/1991 fără a se preciza în concret în ce constă fapta şi fără a exista un dosar la parchetul competent în ceea ce îl priveşte pe clientul său. În această situaţie, persoana interesată nu a putut stabili dispoziţiile legale pe care le-a încălcat, art. 3 din Legea nr. 51/1991 prevăzând cel puţin douăsprezece fapte. 6. În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi constatarea faptului că sintagma „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991, încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 26, art. 28 şi art. 53 din Constituţie. 7. Având cuvântul, doamna avocat Daniela Andreescu solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate încălcând exigenţele de claritate şi previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le întrunească. Invocă Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, apreciind că art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 este neconstituţional. Lipsa de claritate şi previzibilitate a acestor dispoziţii determină şi lipsa accesului la justiţie, în condiţiile legii, într-un mod echitabil, în conformitate cu prevederile constituţionale ale art. 20, art. 21 alin. (3) şi ale art. 58. 8. Reprezentantul Ministerului Public, invocând Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Având cuvântul în replică, domnul avocat Alexandru Morărescu arată că a solicitat declararea ca neconstituţională a sintagmei „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, lucru realizat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018. Solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 10. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.215/1/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, excepţie ridicată de Mircea Gheorghe Drăghici, într-o cauză penală. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, este lipsită de claritate şi previzibilitate, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 26, art. 28 şi art. 53 din Constituţie, precum şi prevederilor art. 6 şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a constatat că cererea formulată de inculpat vizează aspectul evaluării legalităţii probatoriilor în cursul judecăţii în scopul excluderii din materialul probator a interceptărilor efectuate în baza mandatului de siguranţă naţională. Instanţa judecătorească a reţinut că invocarea anumitor excepţii referitoare la legalitatea probelor se poate realiza şi în afara cadrului procesual al camerei preliminare, respectiv în cursul judecăţii. Analiza legalităţii probelor invocate, ulterior camerei preliminare, este justificată de faptul că probatoriile invocate fac parte din ansamblul probator ce va fi analizat cu ocazia deliberării şi vor determina soluţia. Legătura dintre norma legală criticată şi soluţia ce ar putea fi pronunţată în prezenta cauză este dată chiar de interesul procesual al inculpatului de a înlătura din ansamblul probator interceptările realizate prin valorificarea mandatului de siguranţă naţională, interceptări pe care apărarea le consideră lovite de nulitate. Instanţa evaluează utilitatea demersului faţă de cele urmărite de inculpat şi, de asemenea, evaluează utilitatea intervenţiei Curţii Constituţionale în determinarea constituţionalităţii prevederilor art. 3 din Legea nr. 51/1991, care, deşi nu poate fi interpretat sau folosit în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, generează în practică proceduri penale pentru infracţiuni străine de noţiunea de securitate naţională, inclusiv pentru persoane/părţi ce nu au fost vizate de mandatele emise. De asemenea, noţiunea „orice alte acţiuni“, inserată în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, nu îndeplineşte exigenţele de claritate şi precizie ale unui text de lege, respectiv nu întruneşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nefiind enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintro anumită faptă şi să îşi corecteze conduita. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că din analiza logico-gramaticală a dispoziţiilor art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 rezultă că norma are caracter general sub aspectul sferei de reglementare, întrucât circumscrie în sfera ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a României faptele care „pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării“, dar şi caracter lacunar şi deci imprecis, având în vedere că sintagmele „capacitatea de apărare“ şi „interese ale ţării“ nu sunt definite în conţinutul legii şi nu sunt circumscrise în articolele subsecvente. Apreciază că persoana care aplică sau intră în incidenţa dispoziţiei respective se găseşte în imposibilitatea obiectivă de a identifica în mod clar, precis, riguros şi neechivoc conţinutul normei juridice contestate. 15. În continuare, invocă art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, şi Decizia nr. 62 din 7 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2017. 16. Preşedintele Senatului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi în dispozitivul încheierii de sesizare sunt menţionate ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 3 lit. f) şi lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, în notele scrise autorul excepţiei arată că sunt contrare Constituţiei sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională, şi sintagma „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. l) din acelaşi act normativ. Aşa fiind, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională, şi sintagma „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. l) din acelaşi act normativ. Legea nr. 51/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2014. Legea nr. 255/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Dispoziţiile art. 3 lit. f) şi lit. l) din Legea nr. 51/1991 au următorul conţinut: "Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: […] f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale. […] l) iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii." 19. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept şi la valorile supreme din stat, art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3), potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată, art. 28 referitor la secretul corespondenţei şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, Curtea constată că, prin Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 20 martie 2019, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma criticată este neconstituţională. 21. În esenţă, Curtea a constatat că dispoziţiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetăţenilor o indicaţie adecvată cu privire la circumstanţele şi condiţiile în care organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt împuternicite să recurgă la măsura supravegherii tehnice. 22. Având în vedere aceste aspecte şi caracterul intruziv al activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, Curtea constată că este obligatoriu ca acestea să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a drepturilor fundamentale, esenţiale într-un stat de drept, privind viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei. Este îndeobşte admis că drepturile prevăzute la art. 26 şi art. 28 din Constituţie nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă respectând dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor şi a noţiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura măsurilor intruzive reglementate. 23. Curtea a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii, art. 26 referitor la viaţa privată şi art. 53 care reglementează condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 24. În acest context, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul alin. (5) din acelaşi articol. Aşa fiind, având în vedere că încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale este din data de 25 ianuarie 2018, iar Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 20 martie 2019, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, a devenit inadmisibilă. 25. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, Curtea observă că, în motivarea acesteia, autorul s-a limitat la a face trimitere la dispoziţiile constituţionale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi»“. 26. În consecinţă, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, este inadmisibilă. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, excepţie ridicată de Mircea Gheorghe Drăghici în Dosarul nr. 4.215/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
