Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 378 din 28 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 şi art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu referire la art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 378 din 28 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 şi art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu referire la art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 663 din 9 august 2019

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 şi art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu referire la art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 1.039/122/2017 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 54D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.039/122/2017, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 şi art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu referire la art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Viorel Vonica cu ocazia soluţionării unui recurs de contencios administrativ şi fiscal într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenţie.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că a învestit instanţa de judecată cu soluţionarea unei contestaţii în anulare, solicitând anularea deciziei civile prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat în mod nefavorabil plângerea sa contravenţională, formulată în contradictoriu cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Giurgiu. Menţionează, astfel, că în sarcina sa a fost stabilită obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 de lei, potrivit art. 19 şi art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, raportat la art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, obligaţie pe care refuză să o îndeplinească. Acesta arată că cererea (contestaţie în anulare) este scutită de plata taxei judiciare de timbru, întrucât plângerea contravenţională a fost formulată anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care a modificat art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, când asemenea litigii contravenţionale erau scutite de la plata taxei judiciare de timbru, motiv pentru care consideră că reglementarea criticată este neconstituţională şi contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    6. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este vădit nefondată. În acest sens arată că, potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a consacrat obligaţia justiţiabililor de a timbra acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti. În speţă, cererea având ca obiect o contestaţie în anulare, cale extraordinară de atac şi de retractare, are o identitate proprie, fiind introdusă după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, fiind deci supusă regulilor de taxare instituite de acest act normativ, chiar dacă plângerea contravenţională şi, ulterior, recursul împotriva hotărârii primei instanţe erau scutite de plata taxei judiciare de timbru, potrivit prevederilor art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, anterior modificării prin art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 19 şi art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu referire la art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei.“;
    – Art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „- Articolul 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    – Art. 36: Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.“
    – Art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, forma în vigoare înainte de modificarea prin art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, avea următorul cuprins: „Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru.“

    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că reglementarea criticată a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 135 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018, Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016, Decizia nr. 232 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016, Decizia nr. 429 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, Decizia nr. 792 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 14 ianuarie 2016, sau Decizia nr. 530 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 5 decembrie 2014.
    13. Prin aceste decizii, Curtea a statuat în sensul conformităţii prevederilor de lege criticate cu Legea fundamentală şi a reţinut că în materie contravenţională, potrivit art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, „plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei“, aceste cereri nemaifiind scutite de taxa judiciară de timbru, astfel cum era statuat în art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în forma sa iniţială. Curtea a învederat că taxa instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este însă una fixă şi nu depinde în niciun fel de tipul contravenţiei împotriva căreia se depune plângerea şi nici de cuantumul amenzii, aşa încât o atare soluţie legislativă este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în materie contravenţională, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare.
    14. De altfel, aşa cum s-a reţinut prin Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013, din examinarea evoluţiei legislative a prevederilor criticate rezultă că legiuitorul a instituit o excepţie de la regula generală, art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor în forma sa iniţială având următorul cuprins: „Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru.“ Ulterior, prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, art. 36 a fost completat în sensul că, „În cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat“, iar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost modificat, prevăzându-se că „Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege“.
    15. Curtea reţine că noul cadru normativ referitor la taxele judiciare de timbru, reprezentat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, a fost instituit avându-se în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil şi reiterează cele stabilite prin normele anterioare, statuând că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, iar în cazurile anume prevăzute de lege acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
    16. Referitor la prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin jurisprudenţa citată, Curtea a constatat că, în materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei, fiind aşadar o taxă fixă. Curtea a apreciat că o atare soluţie legislativă este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în materie contravenţională, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare.
    17. În acest context, Curtea a reţinut că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind astfel justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57.
    18. În speţă, Curtea reţine că cererea având ca obiect o contestaţie în anulare are o identitate proprie, fiind o cerere nouintrodusă după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, fiind deci supusă regulilor de taxare instituite de acest act normativ, chiar dacă plângerea contravenţională şi, ulterior, recursul împotriva hotărârii primei instanţe erau scutite de plata taxei judiciare de timbru, potrivit prevederilor art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, anterior modificării lor prin art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Curtea subliniază, totodată, că, potrivit art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor, astfel încât, în acest context, este de competenţa instanţei de judecată să stabilească cadrul în care se desfăşoară procesul şi aplicarea în timp a normelor legale cauzei deduse judecăţii.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 1.039/122/2017 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 19 şi art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu referire la art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2019.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 378 din 28 mai 2019

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"