Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Jenică Cotolan în Dosarul nr. 308/54/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.752D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 22 ianuarie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 308/54/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Jenică Cotolan într-o cauză având ca obiect anularea raportului privind constatarea stării de incompatibilitate emis în anul 2018 de Agenţia Naţională de Integritate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că în textul de lege criticat nu sunt identificate concret instituţiile publice de interes local în care primarul sau viceprimarul unei localităţi nu ar putea face parte din consiliul de administraţie, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate stabilirea acestora. 6. Se mai susţine că prevederile legale criticate aduc atingere în special dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (3), precum şi celor ale art. 37, întrucât, deşi au fost îndeplinite toate condiţiile pentru a fi ales, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate, interpretând mecanic textul de lege, au înlăturat dreptul său de a fi ales. S-a adus, astfel, atingere şi prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece i se restrânge dreptul de a fi primar fără a exista vreuna dintre situaţiile prevăzute de alin. (2) teza a doua a textului pretins încălcat. 7. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că interzicerea desfăşurării activităţii de membru în consiliul de administraţie al unei şcoli, activitate neremunerată, nu se încadrează în situaţiile prevăzute de art. 53 din Legea fundamentală, iar incompatibilitatea nu ar trebui să existe, deoarece, potrivit art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în cazul unităţilor de învăţământ, consiliul de administraţie este format din 7, 9 sau 13 membri, printre care se numără şi primarul sau un reprezentant al primarului, ceea ce este legal, având în vedere atribuţiile pe care le are primarul, potrivit art. 63 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. De asemenea, incompatibilitatea nu subzistă nici raportat la prevederile Legii nr. 313/2015 pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, care prevede că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pot face parte din adunările generale ale asociaţiilor de utilităţi publice, modificând astfel regimul incompatibilităţilor. Astfel, prin atribuţiile stabilite prin acest act normativ, primarul trebuie să participe în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ din localitatea respectivă. 8. În final, se susţine că prevederile de lege criticate contravin şi dispoziţiilor art. 120 şi art. 121 din Constituţie, deoarece împiedică primarii să participe la şedinţele adunărilor generale ale acţionarilor instituţiilor publice de interes local, aşa cum este instituţia de învăţământ a comunei, pentru a cunoaşte şi a ajuta la rezolvarea tuturor problemelor de ordin administrativ cu care se confruntă acestea. Dacă în art. 120 din Constituţie se face vorbire despre principiile descentralizării şi autonomiei locale a serviciilor publice, pe care trebuie să se întemeieze administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale, înseamnă că şi activitatea instituţiei de învăţământ, care este o instituţie publică, pentru buna funcţionare, trebuie să fie coordonată de conducătorul administraţiei publice din unitatea administrativteritorială şi să conlucreze cu acesta, respectiv cu primarul, care, potrivit legii, este cel care asigură fondurile necesare pentru toate activităţile şcolare, prin bugetul local, şi cel care pune la dispoziţie locaţia şcolii, asigură baza materială şi condiţiile normale de desfăşurare a procesului de învăţământ, se ocupă de igienizare, de reparaţiile ce trebuie efectuate în şcoală, de investiţiile necesare pentru ca procesul de învăţământ să se desfăşoare în bune condiţii. Pentru aceasta este esenţial ca din consiliul de administraţie al şcolii să facă parte şi primarul, pentru a exista o coordonare între cele două instituţii în rezolvarea acestor aspecte esenţiale pentru existenţa procesului de învăţământ în bune condiţii. 9. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 128/2017. Curtea observă că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 aveau următorul cuprins: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;“. Partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, având, în prezent, următorul cuprins: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:“. Ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017. 14. De asemenea, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017, cu următorul cuprins: „Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 2. La articolul 87 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie;“. 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 120 privind principiile de bază ale administraţiei publice locale şi art. 121 privind autorităţile comunale şi orăşeneşti. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 12 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 30 martie 2016, prin Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 26 iunie 2018, sau prin Decizia nr. 45 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 3 mai 2019, constatând constituţionalitatea acestora. 17. Astfel, la paragraful 15 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, precitată, Curtea a reţinut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilităţi ce reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice (a se vedea şi Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011). 18. Curtea a mai reţinut, la paragraful 16 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, că prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 se instituie mai multe situaţii de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, autorul excepţiei din respectiva cauză se afla în situaţie de incompatibilitate, întrucât deţinea atât funcţia de primar, cât şi pe cea de membru al consiliului de administraţie al unei instituţii publice. În perioada în care autorul excepţiei a exercitat şi funcţia de primar, şi pe aceea de membru în consiliul de administraţie al şcolii, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, prevedea că în componenţa consiliului de administraţie intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanţi ai părinţilor, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuşi. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că din consiliul de administraţie al şcolii fac parte, pe lângă ceilalţi reprezentanţi, şi primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul critica, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a legii de către Agenţia Naţională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate. În acest sens, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa în materie, a constatat că susţinerile privind înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziţii legale, vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauza dedusă judecăţii. 19. De asemenea, Curtea a reţinut că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcţiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului public şi evitare a conflictului de interese (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27). 20. Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (3) şi ale art. 37 din Legea fundamentală, la paragraful 17 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, Curtea a reţinut că prin stabilirea unei incompatibilităţi între funcţia de primar şi aceea de membru al consiliului de administraţie la instituţiile publice nu se aduce atingere dreptului de a ocupa o funcţie publică în condiţiile legii şi dreptului de a fi ales. Astfel, persoanele care ocupă aceste funcţii publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, situaţie în care se află şi autorul excepţiei, iar incapacitatea ataşată mandatului astfel dobândit reprezintă o garanţie necesară exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, precitată, şi Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, paragraful 38). 21. De asemenea, Curtea a constatat că nici prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate prin dispoziţiile de lege criticate, deoarece nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituţională pretins a fi încălcată. 22. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea dispoziţiilor art. 120 şi art. 121 din Constituţie, prin Decizia nr. 319 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 2 octombrie 2018, paragrafele 29 şi 30, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 120 din Constituţie, referitoare la principiile de bază ale administraţiei publice locale, nu au incidenţă în cauză. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală, Curtea a reţinut că, potrivit acestuia, primarii rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe - ca autorităţi administrative autonome, în condiţiile legii. Or, textul de lege criticat se încadrează în sintagma „în condiţiile legii“, instituind condiţii referitoare la exercitarea funcţiei de primar. 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Jenică Cotolan în Dosarul nr. 308/54/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
