Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Ingrid Alina │- │
│Tudora │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006, excepţie ridicată, din oficiu, de către Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă în Dosarul nr. 3.779/182/2017 al acestei instanţe. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.858D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă. În acest sens invocă Decizia nr. 382 din 28 mai 2019, prin care Curtea Constituţională a constatat că prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006, sunt neconstituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.779/182/2017, Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată, cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect „succesiune“. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, în forma în vigoare la data de 24 august 2006, sunt neconstituţionale şi contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privată. Raportat la cauza concretă dedusă judecăţii, instanţa de judecată arată că, întrucât patrimoniul Societăţii Socprodcom - S.R.L. a fost constituit prin aportul asociaţilor, după lichidarea şi radierea societăţii, bunurile rămase trebuie să revină acţionarilor/asociaţilor, în condiţiile legii. Însă, prin prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, bunurile societăţii radiate sunt calificate automat ca fiind bunuri abandonate şi trecute în proprietatea statului. Aşa fiind, în opinia instanţei, aplicarea acestui text de lege, indiferent de circumstanţele particulare ale fiecărei cauze, echivalează cu o expropriere de fapt, fără o justificare obiectivă şi fără o justă despăgubire. Instanţa menţionează, totodată, că în expunerea de motive a Legii nr. 360/2006, prin care art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 a fost modificat în sensul că „bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerţului, în condiţiile alin. (5), revin asociaţilor“, s-a subliniat faptul că această modificare a fost determinată tocmai de necesitatea protejării dreptului de proprietate privată. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, art. 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 13 septembrie 2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 360/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 22 septembrie 2006, care prevedeau că „Bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerţului, în condiţiile alin. (5) şi (6), se consideră bunuri abandonate“. 10. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, acestea contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 382 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 10 iulie 2019, prin care Curtea a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, în redactarea anterioară modificării acestuia prin Legea nr. 360/2006, este contrară exigenţelor constituţionale stabilite prin art. 44 din Legea fundamentală. 12. În esenţă, prin decizia de admitere precitată, Curtea a reţinut că regimul juridic de bunuri abandonate conferit bunurilor rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerţului este, în concepţia legiuitorului, consecinţa pasivităţii persoanei juridice în îndeplinirea unor obligaţii ce îi reveneau pe parcursul derulării procedurii prevăzute de Legea nr. 359/2004. Sancţiunea instituită de legiuitor pentru neefectuarea preschimbării certificatului de înmatriculare şi a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conţinând codul unic de înregistrare este dizolvarea de drept a persoanei juridice, iar ulterior, în lipsa unor diligenţe manifestate de persoana juridică în cadrul procedurii judiciare specializate, în care au fost prevăzute remediile procedurale prin care se putea obţine înlăturarea acestei sancţiuni, legiuitorul a stabilit ca persoana juridică să fie radiată, din oficiu, din registrul comerţului, iar bunurile rămase în patrimoniul acesteia să fie considerate bunuri abandonate. În acest context, Curtea a reţinut că exigenţa cu care legiuitorul reglementează organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale se datorează implicaţiilor profunde produse de prezenţa societăţii comerciale în mediul economic ca principal vector al vieţii comerciale. 13. Curtea a subliniat însă că legiuitorul nu poate converti neglijenţa sau pasivitatea persoanei juridice într-o sancţiune disproporţionată, de natură a afecta iremediabil dreptul de proprietate al acesteia, astfel încât, prin decizia precitată, a analizat dacă măsura reglementată prin actul normativ criticat aduce atingere dreptului de proprietate privată al persoanei juridice şi, respectiv, al asociaţilor acesteia. Astfel, Curtea a menţionat faptul că, de principiu, legiuitorul este ţinut de o condiţie de rezonabilitate, respectiv să fie preocupat ca exigenţele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăşi existenţa dreptului. Curtea a constatat însă că prin încadrarea bunurilor rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerţului ca bunuri abandonate şi trecerea acestora în proprietatea privată a statului legiuitorul a încălcat această condiţie de rezonabilitate, întrucât, prin efectul prevederilor de lege criticate, se produce un dezechilibru între interesul statului şi cel al persoanei juridice, în defavoarea acesteia din urmă. Curtea a apreciat că scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea criticată este unul legitim, şi anume acela de a responsabiliza, disciplina şi totodată de a sancţiona persoana juridică/societatea comercială pentru nerespectarea dispoziţiilor legale care instituiau obligaţia de preschimbare a certificatului de înmatriculare şi a celui de înregistrare fiscală. Însă opţiunea legiuitorului de a califica bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice ca fiind bunuri abandonate nu este o măsură necesară atingerii scopului menţionat, ci, dimpotrivă, reprezintă o măsură disproporţionată care depăşeşte cadrul constituţional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată. Curtea a subliniat astfel că scopul urmărit de legiuitor putea fi atins prin atribuirea asociaţilor/acţionarilor societăţii dizolvate a bunurilor rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerţului, în acest sens fiind, de altfel, şi prevederile art. 237 alin. (13) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. 14. Aşa fiind, Curtea a constatat că măsura trecerii acestor bunuri în proprietatea privată a statului este una excesivă, ducând la ruperea justului echilibru care trebuie să existe între drepturile şi interesele în concurs, respectiv interesul statului de a lua măsurile necesare în vederea fluidizării şi simplificării procedurilor, precum şi a asigurării transparenţei în mediul de afaceri, deci a desfăşurării în condiţii optime a activităţii economice, pe de o parte, şi dreptul de proprietate al persoanei juridice, pe de altă parte. 15. Totodată, Curtea a reţinut că reglementarea criticată este nejustificată şi prin prisma faptului că sancţiunea aplicată persoanei juridice se răsfrânge, implicit, şi asupra asociaţilor societăţii dizolvate şi, ulterior, radiate din registrul comerţului. Aşa fiind, Curtea a constatat că atribuirea regimului de bunuri abandonate ca sancţiune pentru lipsa de diligenţă a persoanei juridice reprezintă o măsură care depăşeşte limitele a ceea ce este necesar pentru atingerea scopului avut în vedere, iar măsura legislativă adoptată de legiuitor este una de natură a deturna scopul pe care acesta şi-a propus să îl realizeze, respectiv responsabilizarea/disciplinarea persoanei juridice. Nu se mai poate vorbi deci despre un scop legitim, ci se pune problema îmbogăţirii fără justă cauză a statului, această măsură nefiind motivată de interesul sau de utilitatea publică, ci echivalează cu o confiscare a patrimoniului persoanei juridice, consecinţa fiind suprimarea dreptului de proprietate al persoanei juridice şi, implicit, al asociaţilor acesteia. 16. Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, şi având în vedere faptul că data sesizării Curţii Constituţionale, respectiv 18 octombrie 2018, este anterioară datei la care excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 a fost admisă prin Decizia nr. 382 din 28 mai 2019, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate invocată în prezenta cauză urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. 17. În aceste condiţii, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, sau Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, în temeiul Deciziei nr. 382 din 28 mai 2019, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă în Dosarul nr. 3.779/182/2017 al acestei instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
