Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Societatea G.S.I. Tariverde - S.R.L. din comuna Cogealac, satul Tariverde, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 3.889/212/2019/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.335D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile criticate nu instituie, în mod retroactiv, o nouă obligaţie de plată, ci doar reglementează modalitatea de plată a unei contribuţii instituite deja de legea în vigoare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 6.737 din 24 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.889/212/2019/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea G.S.I. Tariverde - S.R.L. din comuna Cogealac, satul Tariverde, judeţul Constanţa, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare, formulate în contradictoriu cu Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului - Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, privind anularea titlului executoriu reprezentând contribuţia anuală pentru „slot-machine“ aferentă perioadei 2015-2018. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile criticate reglementează o situaţie juridică aferentă unei perioade de timp anterioare, ceea ce încalcă principiul neretroactivităţii legii, astfel cum este prevăzut în Constituţie şi dezvoltat în art. 6 din Codul civil, sens în care se invocă şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Astfel, art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, normă de drept specială cu caracter civil, trebuie să se aplice numai pentru viitor şi nu poate constitui temei pentru emiterea actelor de executare silită. În final, se invocă dispoziţiile referitoare la intrarea în vigoare a actelor normative din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 6. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin textul de lege criticat se prevăd în concret doar modalitatea în care Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc procedează la notificarea operatorilor economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 pentru a achita contribuţia prevăzută de lege pe această perioadă şi termenul de plată. Textul de lege criticat nu instituie, aşadar, obligativitatea plăţii unor noi contribuţii, în mod retroactiv, în sarcina operatorilor jocurilor de noroc, deoarece această obligaţie era prevăzută şi anterior, la art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, cu următoarea redactare: - Art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: "(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 şi care datorează contribuţia prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare.(2) În termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate potrivit alin. (1)." 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (2) privind principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 31 alin. (2) privind informarea corectă a cetăţenilor, art. 45 privind libertatea economică, art. 52 alin. (2) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, art. 76 privind adoptarea legilor, art. 77 privind promulgarea legii, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii şi art. 139 alin. (1) privind stabilirea numai prin lege a impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate fac parte din capitolul IV - Instituirea taxei pe activele financiare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi prevăd procedura de achitare a contribuţiei datorate de operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018. Astfel, potrivit alin. (1) al art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 şi care datorează contribuţia prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare. Alin. (2) al art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 prevede că în termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate. Analizând conţinutul normativ al dispoziţiilor criticate, Curtea reţine că textul criticat nu instituie obligaţia plăţii unei noi contribuţii pentru activitatea desfăşurată anterior de către operatorii economici, ci doar reglementează o procedură accelerată de achitare a contribuţiei anuale [prevăzute de art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare], contribuţie datorată de operatorii economici, dar neachitată încă. 13. Cu privire la critica referitoare la principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, Curtea reiterează cele reţinute în jurisprudenţa sa, potrivit cărora, după consacrarea constituţională din 1991 a principiului neretroactivităţii legii, singura excepţie permisă de Constituţie de la acest principiu o reprezintă legea penală sau contravenţională mai favorabilă. La nivel infraconstituţional, principiul neretroactivităţii legii civile este prevăzut de art. 6 din Codul civil, cu denumirea marginală Aplicarea în timp a legii civile. Totodată, art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cuprinde dispoziţii referitoare la soluţionarea conflictului de legi în timp, potrivit cărora „Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor“. 14. Referitor la principiul neretroactivităţii legii civile, Curtea a reţinut că legea nouă se va aplica - de la intrarea ei în vigoare - atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori se vor stinge, după această dată, precum şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, Decizia nr. 812 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 11 decembrie 2006, Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003, şi Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007. 15. Totodată, Curtea a reţinut că pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 18 martie 1999, Decizia nr. 58 din 26 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 18 aprilie 2002, Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 27 februarie 2003, sau Decizia nr. 908 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 27 ianuarie 2021, paragraful 98). De asemenea, prin Decizia nr. 56 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 13 martie 2014, Curtea a reţinut că premisa analizării dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie este existenţa unui conflict real de legi în timp, şi anume legea nouă să aibă un caracter novator, astfel încât noile reguli să fie susceptibile să se aplice situaţiilor constituite înainte de intrarea ei în vigoare, în baza legii vechi. 16. Aplicând aceste considerente referitoare la premisa conflictului de legi în timp, în cauza de faţă, Curtea constată că dispoziţiile criticate reprezintă norme procedurale - prevăzând modalitatea în care Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc procedează la notificarea operatorilor economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 pentru a achita contribuţia prevăzută de lege -, iar nu norme de drept substanţial care să reglementeze diferit obligaţia de plată a contribuţiei anuale pentru o perioadă anterioară intrării lor în vigoare. Astfel, textul criticat nu reglementează diferit, pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare, obligaţia de plată a contribuţiei, ci doar instituie o procedură de notificare privind plata acestei contribuţii prevăzute de lege, datorată de operatorii economici pe o perioadă anterioară, dar neachitată până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Prin urmare, nu există un conflict de legi în timp, lipsind astfel premisa aplicării principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie. 17. Referitor la celelalte dispoziţii din Constituţie invocate, Curtea reţine că, deşi autoarea excepţiei invocă în mod formal prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (2), ale art. 31 alin. (2), ale art. 45, ale art. 52 alin. (2), ale art. 56 alin. (2), ale art. 76, ale art. 77, ale art. 78 şi ale art. 139 alin. (1) din Constituţie, în realitate aceasta nu motivează pretinsa contrarietate a dispoziţiilor criticate cu prevederile constituţionale invocate. În acest context, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere deci că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate. 18. Or, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. 19. Aşadar, având în vedere caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio altă critică de neconstituţionalitate, cu excepţia celei referitoare la art. 15 alin. (2) din Constituţie. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea G.S.I. Tariverde - S.R.L. din comuna Cogealac, satul Tariverde, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 3.889/212/2019/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
