Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Brânduşa Cornelia Novac, în Dosarul nr. 180/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.328D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, consilier juridic Alexandra Nicolae, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autoarea excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere motivarea acesteia, autoarea urmărind ca instanţa de contencios constituţional să pronunţe o decizie de interpretare a textelor de lege criticate, prin raportare la aspecte ce ţin de fondul cauzei. În subsidiar se solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere jurisprudenţa Curţii în materie, în special Decizia nr. 316 din 18 iunie 2013. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, întrucât există jurisprudenţă în această materie şi se propune menţinerea acesteia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 180/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Brânduşa Cornelia Novac, într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv anularea unor contracte şi a actelor adiţionale la acestea. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care actul adoptat cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese este un contract de cesiune de drepturi de autor, prin care autorul cedează dreptul său de proprietate intelectuală, drept ocrotit de art. 1 din Convenţie şi art. 44 din Constituţie, către instituţia condusă de persoana aflată în conflict de interese (indiferent dacă aceasta este una şi aceeaşi persoană). 7. Se afirmă că, în cauză, Agenţia Naţională de Integritate a solicitat instanţei de contencios administrativ şi fiscal anularea unor contracte încheiate, pe de o parte, între autoarea excepţiei şi Circul „Globus“ Bucureşti - contracte care aveau ca obiect cesiunea drepturilor patrimoniale de autor şi a drepturilor conexe asupra creaţiilor artistice realizate şi deţinute de aceasta -, iar, pe de altă parte, între Societatea Sidus Artis - S.R.L. şi Circul „Globus“ Bucureşti, contracte care au ca obiect realizarea de regii T.V. Ca atare, autoarea afirmă că Agenţia Naţională de Integritate, în faţa unei instanţe de contencios administrativ, în baza Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, solicită anularea unor contracte al căror obiect îl reprezintă drepturile de autor, drepturi reglementate exclusiv de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. În acest context, autoarea excepţiei susţine că, în mod evident, drepturile reglementate de Legea nr. 8/1996 sunt drepturi ce intră în sfera dreptului de proprietate ocrotit de art. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 44 din Constituţia României. 8. Prin urmare, autoarea excepţiei consideră că, având în vedere dispoziţiile exprese ale art. 22 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, care prevăd că „Agenţia sesizează în termen de 6 luni instanţa de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise“, prevederile Legii nr. 176/2010 ar trebui circumscrise strict actelor administrative, aşa cum sunt acestea definite de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, deoarece drepturile de autor nu pot fi incluse în categoria actelor administrative şi orice extindere a aplicării dispoziţiilor legale criticate asupra altor contracte ce privesc dreptul de proprietate este abuzivă. 9. Autoarea excepţiei apreciază că anularea unor contracte de cesiune de drepturi de autor şi repunerea părţilor în situaţia anterioară are ca efect direct o expropriere a sa de drepturile de proprietate intelectuală pentru perioada în care aceste drepturi au fost cesionate în baza contractelor a căror anulare se cere, atâta vreme cât repunerea în situaţia anterioară nu poate fi făcută decât din punct de vedere al restituirii sumelor de bani primite pentru folosirea creaţiei sale intelectuale. 10. Faţă de cele prezentate, autoarea excepţiei apreciază că dispoziţiile art. 22 alin. (2) şi (3) şi cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituţionale „în măsura în care acestea nu privesc acte administrative emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilităţile şi au ca efect anularea unor contracte constitutive sau translative de proprietate intelectuală ocrotite de art. 1 din Convenţie şi art. 44 din Constituţie“. 11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât problema nu implică aspecte de neconstituţionalitate, ci se referă la modul de interpretare a unor acte juridice şi circumstanţe ce ţin de fondul cauzei, de a căror analiză este ţinută instanţa ordinară învestită cu judecarea cauzei. Astfel, instanţa de contencios constituţional nu are temei să ofere o interpretare a unor chestiuni ce ţin de definirea actului administrativ prin raportare la contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (2) şi (3) şi cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din data de 2 septembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: - Art. 22: "(2) Dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanţa de contencios administrativ, Agenţia sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanşarea procedurii disciplinare, precum şi, dacă este cazul, instanţa de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.(3) Dacă raportul de evaluare a incompatibilităţii nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanţa de contencios administrativ, Agenţia sesizează în termen de 15 zile organele competente pentru declanşarea procedurii disciplinare; dacă este cazul, Agenţia sesizează în termen de 6 luni instanţa de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilităţile." – Art. 23 alin. (1): „În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situaţia de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută.“ 17. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind statul român, art. 4 alin. (2) privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 15 referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată, precum şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect anularea unor contracte încheiate, pe de o parte, între autoarea excepţiei şi Circul „Globus“ Bucureşti, al cărui director era - contracte care aveau ca obiect cesiunea drepturilor patrimoniale de autor şi a drepturilor conexe asupra creaţiilor artistice realizate şi deţinute de aceasta -, iar, pe de altă parte, între Societatea Sidus Artis - S.R.L., societate unde aceasta a deţinut calitatea de asociat, şi Circul „Globus“ Bucureşti, contracte care au ca obiect realizarea de regii T.V. 19. Curtea reţine că întreaga motivare a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi (3) şi cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 nu priveşte conţinutul normativ al acestora. Autoarea excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 176/2010 trebuie circumscrise strict actelor administrative, aşa cum acestea sunt definite de Legea nr. 554/2004, orice extindere a aplicării dispoziţiilor de lege criticate asupra altor contracte care privesc dreptul de proprietate fiind abuzivă şi, ca atare, speţa dedusă judecăţii nu intră în sfera contenciosului administrativ. Or, Curtea constată că astfel de susţineri nu reprezintă aspecte ce ţin de constituţionalitatea textelor de lege criticate, ci constituie chestiuni de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat la situaţia dedusă judecăţii. 20. Ca atare, Curtea constată că interpretarea textelor de lege criticate în vederea aplicării lor la situaţia autoarei excepţiei constituie aspecte ce intră în competenţa de soluţionare a litigiului dedus instanţei de judecată ce a sesizat instanţa de contencios constituţional. În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 18 martie 2003), este atribuţia instanţelor de judecată să interpreteze şi să determine dispoziţiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită. Or, Curtea nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului şi nici nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei, astfel încât, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 618 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 27 ianuarie 2017, paragraful 32). 21. De altfel, prin Decizia nr. 10 din 19 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 24 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22, art. 23 şi art. 24 din Legea nr. 176/2010, instanţa competentă să soluţioneze acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui contract de muncă sau a unui contract civil, formulată de Agenţia Naţională de Integritate ulterior întocmirii raportului de evaluare prin care s-a constatat existenţa conflictului de interese, se determină în raport cu natura juridică a contractului“. În motivare, Înalta Curte a reţinut că atunci când titularul acţiunii în anularea actului emis sau încheiat prin încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese este „persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim“, cererea de chemare în judecată se va soluţiona de instanţa competentă în raport cu natura actului, care poate fi cea de contencios administrativ [în cazul actelor administrative unilaterale, precum şi în cazul contractelor administrative definite în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare], instanţa civilă (în cazul contractelor civile) sau instanţa de dreptul muncii (în cazul contractelor de muncă). 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Brânduşa Cornelia Novac, în Dosarul nr. 180/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
