Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel-Marius Morar │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru│- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora │- magistrat-asistent│
└────────────────────┴────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Adrian Ionescu în Dosarul nr. 32.257/299/2013/a1 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.074D/2016. 2. Dezbaterile au avut loc la data de 27 aprilie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 3 şi art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, a amânat pronunţarea asupra cauzei în data de 11 mai 2017, pentru a se permite depunerea concluziilor scrise de către avocatul Eugenia Crângariu, reprezentantă a autorului excepţiei de neconstituţionalitate. La aceea dată, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea a amânat pronunţarea pentru 30 mai 2017, dată la care a fost pronunţată prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 3. Prin Încheierea din 20 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 32.257/299/2013/a1, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Ionescu într-o cauză civilă având ca obiect reexaminarea unei amenzi judiciare. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, întrucât reglementează calea de atac a reexaminării doar cu privire la aplicarea amenzii judiciare, nu şi împotriva încheierii instanţei prin care a fost dispusă măsura înlocuirii sale ca expert, respectiv cea a restituirii onorariului de expertiză. 5. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. În acest sens, instanţa de judecată reţine că reglementarea legală potrivit căreia doar încheierea de aplicare a amenzii judiciare poate fi reexaminată nu contravine dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei, încheierea de şedinţă prin care s-a dispus înlocuirea expertului şi restituirea onorariului de expertiză putând fi atacată odată cu fondul. Prin urmare, există posibilitatea formulării unui recurs efectiv în accepţiunea art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aşa încât nu se încalcă nici dreptul la apărare prevăzut de art. 6 din convenţie, şi nici dreptul de acces liber la justiţie, reglementat de Constituţia României. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care prevăd că „Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.“ 10. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă şi art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, apreciază a fi încălcate şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă reglementată de art. 191 din Codul de procedură civilă se regăsea, iniţial, în cuprinsul art. 108^5 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care a făcut obiectul controlului de constituţionalitate în numeroase rânduri, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 1.419 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 348 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013, Decizia nr. 52 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 24 aprilie 2014, sau Decizia nr. 127 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, prin care Curtea s-a pronunţat în sensul constituţionalităţii acestor prevederi. 12. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a reţinut că acesta este sensul art. 129 din Constituţie, text care face referire la „condiţiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac („Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“), ca, de altfel, şi al art. 126 alin. (2) din Constituţie, care, referindu-se la competenţa instanţelor judecătoreşti şi la procedura de judecată, stabileşte că acestea „sunt prevăzute numai prin lege“ (a se vedea, în acest sens şi Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004). 13. În prezenta cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul că prevederile legale criticate nu îi conferă posibilitatea exercitării căii de atac a reexaminării şi împotriva încheierii instanţei de judecată prin care s-a dispus înlocuirea sa din calitatea de expert, ci numai împotriva măsurii aplicării amenzii judiciare. Faţă de critica astfel formulată, Curtea constată că reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine normelor constituţionale invocate, întrucât, chiar dacă împotriva încheierii instanţei prin care a fost dispusă măsura înlocuirii ca expert, respectiv cea a restituirii onorariului de expertiză, nu se poate exercita calea de atac a reexaminării, această încheiere poate fi atacată odată cu fondul, ceea ce reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel“. 14. Aşa fiind, Curtea reţine că dispoziţiile procedurale criticate din Codul de procedură civilă nu contravin accesului liber la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie, şi nici prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi celor ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât, prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunţate de instanţa de judecată odată cu fondul se asigură o judecată fluentă şi în condiţii de celeritate, părţile putându-şi exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât şi al soluţionării căilor de atac. Prin această măsură, legiuitorul a urmărit să împiedice prelungirea excesivă a duratei procesului şi, totodată, să contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. 15. În acest sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 25 mai 2016, sau Decizia nr. 721 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din data de 17 iulie 2009, prin care s-a reţinut că această reglementare procedurală are drept scop asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor. 16. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a celorlalte dispoziţii din Legea fundamentală invocate, respectiv art. 11, art. 41 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) şi (2), Curtea apreciază că acestea nu au relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Ionescu în Dosarul nr. 32.257/299/2013/a1 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că prevederile art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 mai 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
