Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, excepţie ridicată de Gheorghe Morcoană în Dosarul nr. 953/46/2020 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 177D/2021. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 286D/2021, nr. 383D/2021, nr. 941D/2021-nr. 943D/2021, nr. 1.227D/2021-nr. 1.229D/2021, nr. 1.288D/2021, nr. 1.334D/2021, nr. 1.485D/2021, nr. 1.599D/2021, nr. 1.617D/2021, nr. 1.716D/2021, nr. 1.766D/2021, nr. 1.776D/2021, nr. 1.792D/2021, nr. 1.923D/2021, nr. 1.926D/2021, nr. 1.987D/2021, nr. 2.019D/2021, nr. 2.170D/2021, nr. 2.171D/2021, nr. 2.249D/2021, nr. 2.285D/2021, nr. 2.301D/2021, nr. 2.336D/2021, nr. 2.469D/2021, nr. 2.470D/2021, nr. 2.533D/2021, nr. 2.535D/2021, nr. 2.657D/2021, nr. 2.812D/2021, nr. 2.871D/2021, nr. 2.902D/2021, nr. 2.908D/2021, nr. 3.105D/2021, nr. 3.168D/2021, nr. 3.211D/2021, nr. 3.254D/2021, nr. 3.255D/2021, nr. 3.441D/2021, nr. 3.484D/2021, nr. 3.630D/2021-nr. 3.639D/2021, nr. 3.675D/2021, nr. 3.699D/2021, nr. 3.745D/2021, nr. 3.755D/2021, nr. 3.770D/2021, nr. 3.904D/2021, nr. 63D/2022, nr. 64D/2022, nr. 235D/2022, nr. 416D/2022, nr. 447D/2022-nr. 449D/2022, nr. 706D/2022, nr. 1.164D/2022, nr. 1.230D/2022, nr. 1.283D/2022, nr. 1.401D/2022, nr. 1.425D/2022, nr. 2.283D/2022, nr. 585D/2023 şi nr. 646D/2023, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Schinteie în Dosarul nr. 921/59/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 286D/2021), de Niculae Pătruţă, de Dorin Dalu, de Eugenia Carmen Pătruţă, de Gherghina Buzatu şi Ion Buzatu şi de Doru Florentin Dumitraşcu în dosarele nr. 23.293/3/2020, nr. 4.395/3/2021, nr. 23.296/3/2020, nr. 8.278/3/2021 şi nr. 7.005/3/2022 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale (dosarele Curţii Constituţionale nr. 383D/2021, nr. 1.926D/2021, nr. 2.019D/2021, nr. 2.533D/2021 şi nr. 2.283D/2022), de Paula Liliana Anghel, de Elena Bădescu, de George Mihai, de Florica Anghel şi de Marin Gheorghe în dosarele nr. 5.490/109/2020, nr. 5.377/109/2020, nr. 5.373/109/2020, nr. 5.375/109/2020 şi nr. 5.453/109/2020 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale (dosarele Curţii Constituţionale nr. 941D/2021, nr. 942D/2021, nr. 1.227D/2021-nr. 1.229D/2021), de Gherghina Vărzescu în Dosarul nr. 853/46/2020 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 943D/2021), de Florin Cimpoi în Dosarul nr. 2.353/40/2020 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.288D/2021), de Constantin Criveanu şi de Florian Belciug şi alţii în dosarele nr. 1.623/104/2020 şi nr. 151/104/2021 ale Tribunalului Olt - Secţia I civilă - Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale (dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.334D/2021 şi nr. 1.987D/2021), de Liga Pensionarilor Unirea Satu Mare, din judeţul Satu Mare, în Dosarul nr. 448/35/CA/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.485D/2021), de Gheorghe Andrei, de Corina Camelia Răuţă, de Gabriela Solomon, de Marina Barbu, de Iorgu Solomon, de Viorel Dumitrache, de Nelu Barbu, de Nicolae Anghel, de Ileana Efrim şi alţii, de Mihai Bran, de Ion Constantinescu şi alţii, de Gheorghe Costache şi alţii, de Victor Constantin Ivan, de Elena Ivan, de Ion Bănuţă, de Ileana Bănuţă, de Ghiorghie Din, de Gheorghe Băiaşu, de Constantin Dodoc, de Ion Simion, de Ion Văcaru, de Ştefan Kercso, de Maria Pipotă şi alţii, de Mihail Gogoşoiu şi alţii, de Lola Băiaşu şi alţii, de Constantin Rizea şi alţii, de Nicolae Tiţa şi alţii, de Adrian Bălan, Elena A. Bălan şi Elena I. Bălan, de Alexandru Siclitaru, de Maria Siclitaru, de Ion Ghiţă şi alţii, de Marin Bâra şi alţii, precum şi de Ion Fişcăleanu şi alţii în dosarele nr. 2.418/90/2020, nr. 2.287/90/2020, nr. 2.897/90/2020, nr. 2.895/90/2020, nr. 2.898/90/2020, nr. 2.288/90/2020, nr. 2.896/90/2020, nr. 375/90/2021, nr. 624/90/2021, nr. 525/90/2021, nr. 376/90/2021, nr. 336/90/2021, nr. 256/90/2021, nr. 1.224/90/2021, nr. 1.225/90/2021, nr. 1.226/90/2021, nr. 1.227/90/2021, nr. 1.228/90/2021, nr. 1.229/90/2021, nr. 1.230/90/2021, nr. 1.231/90/2021, nr. 1.232/90/2021, nr. 197/90/2021, nr. 549/90/2021, nr. 621/90/2021, nr. 286/90/2021, nr. 373/90/2021, nr. 562/90/2021, nr. 860/90/2021, nr. 861/90/2021, nr. 2.122/90/2021, nr. 2.463/90/2021 şi nr. 1.034/90/2021 ale Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă (dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.599D/2021, nr. 1.766D/2021, nr. 1.776D/2021, nr. 2.170D/2021, nr. 2.171D/2021, nr. 2.301D/2021, nr. 2.336D/2021, nr. 2.871D/2021, nr. 3.168D/2021, nr. 3.254D/2021, nr. 3.255D/2021, nr. 3.441D/2021, nr. 3.630D/2021-nr. 3.639D/2021, nr. 3.675D/2021, nr. 3.699D/2021, nr. 3.755D/2021, nr. 63D/2022, nr. 64D/2022, nr. 447D/2022-nr. 449D/2022, nr. 1.164D/2022, nr. 1.283D/2022 şi nr. 1.425D/2022), de Aurel Mititelu şi Georgeta Mititelu în Dosarul nr. 129/54/2021 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.617D/2021), de Sindicatul Salariaţilor din Universitatea Tehnică „Gheorge Asachi“ Iaşi - Filiala Seniorilor, din judeţul Iaşi, în Dosarul nr. 6.190/99/2020 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.716D/2021), de Ion Coltuc în Dosarul nr. 30/87/2021 al Tribunalului Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.792D/2021), de Elena Ghinea în Dosarul nr. 18.563/281/2020 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal (Dosarul Curţii Constituţionale 1.923D/2021), de Vera-Aurelia Neamţu şi de Ionel Brezoi şi alţii în dosarele nr. 1.226/63/2021 şi nr. 3.188/63/2021 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale (dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.249D/2021 şi nr. 3.211D/2021), de Costică Grigoraş în Dosarul nr. 532/32/2020 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.285D/2021), de Ion Secu în Dosarul nr. 3.059/62/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.469D/2021), de Grigore Socaci în Dosarul nr. 187/62/2021 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.470D/2021), de Cornelia Mititelu şi alţii, de Marin Mititelu şi de Ioana Gavril în dosarele nr. 22/57/2021, nr. 469/57/2020 şi nr. 420/57/2021 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal (dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.535D/2021, nr. 2.657D/2021 şi nr. 1.401D/2022), de Radu Pralea şi de Neculai Istrate în dosarele nr. 1.372/86/2021 şi nr. 3.227/86/2021 ale Tribunalului Suceava - Secţia I civilă (dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.812D/2021 şi nr. 416D/2022), de Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 806/30/2021 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.902D/2021), de Cornelia Mialtu în Dosarul nr. 635/93/2021 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.908D/2021), de Olga Preda în Dosarul nr. 26.135/3/2020 (număr în format vechi 4.192/2021) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.105D/2021), de Francisc Ianchi, de Constantin Muia şi de Maria Muia în dosarele nr. 449/97/2021, nr. 450/97/2021 şi nr. 448/97/2021 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă (dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.484D/2021, nr. 3.745D/2021 şi nr. 1.230D/2022), de Cornelia Constanţa Albu şi alţii în Dosarul nr. 482/64/2021 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.770D/2021), de Coloman Olah în Dosarul nr. 448/83/2021 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.904D/2021), de Dafin Rotaru în Dosarul nr. 350/121/2021 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 235D/2022), de Jănică Păun în Dosarul nr. 606/44/2021 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 706D/2022), de Valentin Vlad în Dosarul nr. 48/62/2021* al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 585D/2023) şi de Costin Vasile şi Maria Adochiţei în Dosarul nr. 4.230/103/2022 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 646D/2023). 4. La apelul nominal, în Dosarul nr. 2.469D/2021, răspunde, pentru autorul excepţiei, fiul acestuia, Cristian-Adrian Secu, cu procură judiciară depusă la dosar şi adeverinţă care atestă absolvirea studiilor juridice şi faptul că licenţa în drept nu este încă obţinută. În Dosarul nr. 3.770D/2021 răspund autorii excepţiei, prin avocat Gheorghe Piperea, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar în Dosarul nr. 2.283D/2022 răspunde personal autorul excepţiei, Doru Florentin Dumitraşcu. 5. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în dosarele nr. 3.254D/2021 şi nr. 3.675D/2021, autorii excepţiei Mihai Bran şi Emanoil Emilian Moraru au comunicat cereri prin care solicită amânarea judecării cauzei după data de 1 septembrie 2023, sens în care arată că la acea dată „expiră termenul de prescripţie privind introducerea de acţiuni judecătoreşti pe această temă“. De asemenea, solicită respingerea cererilor pârâţilor privind lipsa calităţii procesuale pasive în cauzele deduse judecăţii instanţelor judecătoreşti, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 şi judecarea cauzei în lipsă. Se mai învederează Curţii că, în Dosarul nr. 943D/2021, autoarea excepţiei a comunicat o cerere privind judecarea cauzei în lipsă. În dosarele nr. 1.617D/2021, nr. 2.535D/2021, nr. 2.657D/2021, nr. 706D/2022 şi nr. 1.401D/2022 avocatul autorilor excepţiei a comunicat o cerere prin care solicită conexarea acestor dosare şi judecarea cauzei în lipsă, precum şi note scrise, prin care, în esenţă, susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În Dosarul nr. 1.716D/2021, autorul excepţiei a comunicat o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. În dosarele nr. 2.902D/2021 şi nr. 3.770D/2021, autorii excepţiei au comunicat note scrise prin care, în esenţă, susţin admiterea criticilor de neconstituţionalitate. 7. Referitor la cererea de acordare a unui nou termen de judecată în dosarele nr. 3.254D/2021 şi nr. 3.675D/2021, autorii excepţiei prezenţi nu se opun. Reprezentantul Ministerului Public arată că motivele invocate de autori pentru amânarea judecăţii cauzei nu sunt întemeiate şi, în consecinţă, solicită respingerea cererilor. Deliberând, Curtea Constituţională respinge cererile de amânare, deoarece autorii excepţiei nu au învederat motive temeinice care să justifice acordarea unui nou termen de judecată. 8. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorii prezenţi sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 286D/2021, nr. 383D/2021, nr. 941D/2021-nr. 943D/2021, nr. 1.227D/2021-nr. 1.229D/2021, nr. 1.288D/2021, nr. 1.334D/2021, nr. 1.485D/2021, nr. 1.599D/2021, nr. 1.617D/2021, nr. 1.716D/2021, nr. 1.766D/2021, nr. 1.776D/2021, nr. 1.792D/2021, nr. 1.923D/2021, nr. 1.926D/2021, nr. 1.987D/2021, nr. 2.019D/2021, nr. 2.170D/2021, nr. 2.171D/2021, nr. 2.249D/2021, nr. 2.285D/2021, nr. 2.301D/2021, nr. 2.336D/2021, nr. 2.469D/2021, nr. 2.470D/2021, nr. 2.533D/2021, nr. 2.535D/2021, nr. 2.657D/2021, nr. 2.812D/2021, nr. 2.871D/2021, nr. 2.902D/2021, nr. 2.908D/2021, nr. 3.105D/2021, nr. 3.168D/2021, nr. 3.211D/2021, nr. 3.254D/2021, nr. 3.255D/2021, nr. 3.441D/2021, nr. 3.484D/2021, nr. 3.630D/2021-nr. 3.639D/2021, nr. 3.675D/2021, nr. 3.699D/2021, nr. 3.745D/2021, nr. 3.755D/2021, nr. 3.770D/2021, nr. 3.904D/2021, nr. 63D/2022, nr. 64D/2022, nr. 235D/2022, nr. 416D/2022, nr. 447D/2022-nr. 449D/2022, nr. 706D/2022, nr. 1.164D/2022, nr. 1.230D/2022, nr. 1.283D/2022, nr. 1.401D/2022, nr. 1.425D/2022, nr. 2.283D/2022, nr. 585D/2023 şi nr. 646D/2023 la Dosarul nr. 177D/2021, care a fost primul înregistrat. 9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorilor excepţiei din Dosarul nr. 3.770D/2021, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 aduc atingere valorii punctului de pensie şi nu au nicio legătură cu obiectul de reglementare al acestui act normativ, care se referă la rectificarea bugetară. Se încalcă astfel art. 115 alin. (4) - (6) şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, cu referire la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Mai arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 a fost supusă spre aprobare Parlamentului, însă legea de aprobare a fost declarată neconstituţională, iar la data cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, ordonanţa de urgenţă nu era aprobată prin lege. Deşi este vorba despre o justificare a rectificării bugetare, cauzată de pandemia din anul 2020, se aduce atingere dreptului consacrat de o lege organică, în sensul creşterii valorii punctului de pensie de la aproximativ 1.400 lei la aproximativ 1.700 lei. Justificarea ordonanţei are altă ţintă decât ceea ce s-a realizat. Susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 20 şi ale art. 148 alin. (2) din Constituţie, sens în care face referire la „speranţa legitimă“ creată prin legea care prevedea majorarea valorii punctului de pensie utilizat la calculul pensiilor contributive. În lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Cauza Buchen împotriva Cehiei) şi a Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, „speranţa legitimă“ constituie un „bun“, noţiune în care intră şi pensia pentru limită de vârstă. În aceste condiţii, pensia este un „bun“, un drept de proprietate ce trebuie protejat, potrivit Constituţiei şi Convenţiei. Majorarea punctului de pensie a fost oprită temporar, pe durata pandemiei, însă, în realitate, prin succesiunea de evenimente legislative, s-a ajuns ca această amânare să devină definitivă, ceea ce echivalează cu încălcarea dreptului fundamental de proprietate privată. Succesiunea de evenimente legislative în cauză a creat confuzie şi ambiguitate cu privire la voinţa legiuitorului şi spiritul legii. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Cauza Silver şi alţii împotriva Regatului Unit), o lege care nu e clară şi previzibilă nu este lege şi nu poate produce efecte juridice. În consecinţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu este o „lege“ în sensul Convenţiei, deoarece nu are atributele predictibilităţii şi clarităţii. Avocatul autorilor excepţiei depune note scrise. 10. În Dosarul nr. 2.283D/2022, autorul excepţiei susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Invocă datele Institutului Naţional de Statistică privind majorările de preţuri şi arată că, drept urmare a acestor majorări, pensionarii, titulari ai dreptului de proprietate, nu au fost protejaţi din punct de vedere social. În schimb, un alt grup social a primit majorări salariale an de an. Depune note scrise. 11. În Dosarul nr. 2.469D/2021, preşedintele Curţii învederează reprezentantului autorului excepţiei că, pentru a pune concluzii, este necesar să facă dovada studiilor juridice, finalizate prin licenţă în drept. Având cuvântul pentru scurte precizări, reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la solicitarea formală a avizului Consiliului Economic şi Social şi lipsa solicitării avizului Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice. 12. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 203 din 7 aprilie 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 13. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 953/46/2020, şi prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 853/46/2020, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Morcoană şi de Gherghina Vărzescu în cauze având ca obiect acoperirea prejudiciului rezultat din calculul pensiei pe baza valorii diminuate a punctului de pensie. 14. Prin Încheierea civilă din 21 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 921/59/2020, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Schinteie într-o cauză având ca obiect anularea unui act normativ şi acordarea de despăgubiri. 15. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 23.293/3/2020, prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.395/3/2021, prin Încheierea din 4 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 23.296/3/2020, prin Încheierea din 15 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 8.278/3/2021 şi, respectiv, prin Sentinţa civilă nr. 5.681 din 21 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 7.005/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Niculae Pătruţă, de Dorin Dalu, de Eugenia Carmen Pătruţă, de Gherghina Buzatu şi Ion Buzatu şi, respectiv, de Doru Florentin Dumitraşcu în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 16. Prin încheierile din 1 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 5.490/109/2020 şi nr. 5.377/109/2020, şi prin încheierile din 12 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 5.373/109/2020, nr. 5.375/109/2020 şi nr. 5.453/109/2020, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din capitolul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Paula Liliana Anghel, de Elena Bădescu, de George Mihai, de Florica Anghel şi de Marin Gheorghe în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 17. Prin Încheierea din 1 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.353/40/2020, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Florin Cimpoi într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 18. Prin Sentinţa nr. 196 din 16 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.623/104/2020, şi prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 151/104/2021, Tribunalul Olt - Secţia I civilă - Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Constantin Criveanu şi de Florian Belciug şi alţii în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 19. Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 448/35/CA/2020, Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Liga Pensionarilor Unirea Satu Mare, din judeţul Satu Mare, într-o cauză având ca obiect anularea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 şi acordarea de despăgubiri. 20. Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.418/90/2020, prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.287/90/2020, prin Încheierea din 18 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.897/90/2020, prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.895/90/2020, prin Încheierea din 24 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.898/90/2020, prin Încheierea din 28 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.288/90/2020, prin Încheierea din 8 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.896/90/2020, prin Încheierea din 13 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 375/90/2021, prin Încheierea din 12 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 624/90/2021, prin încheierile din 8 octombrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 525/90/2021 şi nr. 376/90/2021, prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 336/90/2021, prin încheierile din 25 octombrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 256/90/2021, nr. 1.224/90/2021, nr. 1.225/90/2021, nr. 1.226/90/2021, nr. 1.227/90/2021, nr. 1.228/90/2021, nr. 1.229/90/2021, nr. 1.230/90/2021, nr. 1.231/90/2021 şi nr. 1.232/90/2021, prin Încheierea din 18 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 197/90/2021, prin Încheierea din 1 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 549/90/2021, prin Încheierea din 16 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 621/90/2021, prin încheierile din 9 decembrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 286/90/2021 şi nr. 373/90/2021, prin încheierile din 14 ianuarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 562/90/2021, nr. 860/90/2021 şi nr. 861/90/2021, prin Încheierea din 15 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.122/90/2021, prin Încheierea din 19 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.463/90/2021, şi prin Încheierea din 5 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.034/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Andrei, de Corina Camelia Răuţă, de Gabriela Solomon, de Marina Barbu, de Iorgu Solomon, de Viorel Dumitrache, de Nelu Barbu, de Nicolae Anghel, de Ileana Efrim şi alţii, de Mihai Bran, de Ion Constantinescu şi alţii, de Gheorghe Costache şi alţii, de Victor Constantin Ivan, de Elena Ivan, de Ion Bănuţă, de Ileana Bănuţă, de Ghiorghie Din, de Gheorghe Băiaşu, de Constantin Dodoc, de Ion Simion, de Ion Văcaru, de Ştefan Kercso, de Maria Pipotă şi alţii, de Mihail Gogoşoiu şi alţii, de Lola Băiaşu şi alţii, de Constantin Rizea şi alţii, de Nicolae Tiţa şi alţii, de Adrian Bălan, Elena A. Bălan şi Elena I. Bălan, de Alexandru Siclitaru, de Maria Siclitaru, de Ion Ghiţă şi alţii, de Marin Bâra şi alţii, precum şi de Ion Fişcăleanu şi alţii în cauze având ca obiect recalcularea pensiei, respectiv comunicarea cuponului de pensie pe luna septembrie 2020. 21. Prin Încheierea din 27 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 129/54/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Aurel Mititelu şi Georgeta Mititelu într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând diferenţele dintre pensia efectiv încasată şi cea cuvenită, rezultate din neaplicarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, calculate de la 1 septembrie 2020. 22. Prin Încheierea din 5 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.190/99/2020, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Salariaţilor din Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iaşi - Filiala Seniorilor, din judeţul Iaşi, într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 23. Prin Încheierea din 6 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 30/87/2021, Tribunalul Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din capitolul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Ion Coltuc într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 24. Prin Încheierea din 23 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 18.563/281/2020, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Elena Ghinea într-o cauză având ca obiect obligarea casei teritoriale de pensii la majorarea pensiei cu 40%, în conformitate cu art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019. 25. Prin Încheierea din 22 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.226/63/2021, şi prin Încheierea din 29 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.188/63/2021, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Vera-Aurelia Neamţu şi de Ionel Brezoi şi alţii în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 26. Prin Încheierea din 16 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 532/32/2020, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Costică Grigoraş într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând diferenţele dintre pensia efectiv încasată şi cea cuvenită, rezultate din neaplicarea Legii nr. 127/2019, calculate de la 1 septembrie 2020. 27. Prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.059/62/2020, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Ion Secu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 28. Prin Încheierea din 13 mai 2021, îndreptată prin Încheierea din 15 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 187/62/2021, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Grigore Socaci într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de recalculare a pensiei. 29. Prin Încheierea din 30 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 22/57/2021, prin Încheierea din 21 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 469/57/2020, şi prin Încheierea din 2 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 420/57/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Cornelia Mititelu şi alţii, de Marin Mititelu şi de Ioana Gavril în cauze având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând diferenţele dintre pensia efectiv încasată şi cea cuvenită, rezultate din neaplicarea Legii nr. 127/2019, calculate de la 1 septembrie 2020. 30. Prin Încheierea din 7 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.372/86/2021, şi prin Încheierea din 25 ianuarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.227/86/2021, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Radu Pralea şi de Neculai Istrate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 31. Prin Încheierea din 16 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 806/30/2021, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Mihăilescu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 32. Prin Sentinţa civilă nr. 2.635 din 10 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 635/93/2021, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Cornelia Mialtu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 33. Prin Încheierea din 4 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 26.135/3/2020 (număr în format vechi 4.192/2021), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Olga Preda într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 34. Prin Încheierea din 29 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 449/97/2021, prin Încheierea din 25 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 450/97/2021, şi prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 448/97/2021, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Francisc Ianchi, de Constantin Muia şi de Maria Muia în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 35. Prin Încheierea din 8 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 482/64/2021, îndreptată prin Încheierea din 4 februarie 2022, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Cornelia Constanţa Albu şi alţii într-o cauză având ca obiect plata de despăgubiri constând în diferenţa dintre pensiile achitate în intervalul 1 septembrie 2020-31 august 2021 şi pensiile la care ar fi fost îndreptăţiţi, dacă s-ar fi luat în considerare valoarea punctului de pensie de 1.775 lei, potrivit art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, în loc de valoarea de 1.442 lei, reglementată de art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. 36. Prin Încheierea din 28 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 448/83/2021, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Coloman Olah într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 37. Prin Sentinţa civilă nr. 1.984 din 16 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 350/121/2021, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Dafin Rotaru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 38. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 606/44/2021, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Jănică Păun într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ şi acordarea de despăgubiri. 39. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 48/62/2021*, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Valentin Vlad într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de acordare de despăgubiri privind cuantumul pensiei. 40. Prin Încheierea din 2 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.230/103/2022, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Costin Vasile şi Maria Adochiţei într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 41. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă privind dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. 42. Sub aspect extrinsec, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 sunt neconstituţionale, deoarece Guvernul, acţionând în sensul contracarării măsurilor prevăzute de Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, şi-a asumat funcţia legislativă, care aparţine exclusiv Parlamentului. Se încalcă astfel comportamentul constituţional loial şi principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Astfel, se arată că, prin intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 (la 18 august 2020), art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, care instituia valoarea punctului de pensie la 1.775 lei, a fost modificat, iar ca efect al acestei intervenţii legislative s-a aplicat noua valoare a punctului de pensie, de 1.442 lei, de la data de 1 septembrie 2020. Utilizarea excesivă a delegării legislative, emiterea de ordonanţe de urgenţă ca practică de guvernare, în situaţii care nu au un caracter excepţional, au ca efect, în fapt, diminuarea rolului Parlamentului şi, în ultimă instanţă, nesocotirea voinţei suverane a electoratului, care şi-a acordat votul reprezentanţilor săi - deputaţi şi senatori -, şi nu membrilor Guvernului. 43. Se mai arată că Guvernul nu a respectat art. 108 alin. (1) din Constituţie, sens în care se susţine că măsura legislativă instituită prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, care statuează unilateral că obligaţiile statului se modifică indiferent de obligaţiile asumate anterior de Parlament prin Legea nr. 127/2019, lege organică, este inadmisibilă. Astfel, revizuirea şi diminuarea drepturilor câştigate, prin voinţa unilaterală a Guvernului, cu nerespectarea valorilor garantate de Constituţie, sunt neconstituţionale. Într-un stat de drept nu este admisibil să se modifice în mod aleatoriu şi imprevizibil, la intervale scurte şi în defavoarea beneficiarilor, reglementările referitoare la cuantumul pensiei sau la modalitatea de calcul care priveşte milioane de pensionari. 44. De asemenea, art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 încalcă prevederile constituţionale privind delegarea legislativă. Acest procedeu constituţional este utilizat de Guvern în emiterea de norme cu putere de lege „în situaţiile în care Parlamentul este în imposibilitatea de a-şi îndeplini funcţia legislativă“ şi în niciun caz „nu implică dreptul executivului de a se opune legislativului, de a-l contracara, intrând astfel într-un conflict constituţional“. 45. Se mai susţine şi încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece ordonanţa de urgenţă mai sus menţionată afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la protecţia socială şi dreptul la un nivel de trai decent. În acest sens, se arată că cetăţenii au dreptul la pensie, reglementată prin lege organică, astfel cum prevede art. 47 alin. (2), coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie. Or, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu este lege. Dreptul la pensie este prevăzut de Constituţie şi a fost afectat de art. 42 din această ordonanţă de urgenţă, prin diminuarea valorii punctului de pensie de la 1.775 lei la 1.442 lei. Aşadar, art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 încalcă dreptul la pensie, nu în sens generic, ci în sens valoric şi, în consecinţă, se susţine că o lege nu poate fi modificată decât prin altă lege. Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nu pot să se situeze pe acelaşi palier de importanţă cu legile, care exprimă voinţa poporului suveran. Procedura de elaborare a legii valorifică poziţia supremă a legii în sistemul de drept. Modificarea, suspendarea şi abrogarea acesteia se realizează tot printr-o lege, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. În consecinţă, legea nu poate fi modificată printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, ci tot prin lege, această concepţie respectând principiul simetriei în drept, care însă a fost încălcat prin adoptarea art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. 46. Distinct, se arată că modificarea Legii nr. 127/2019 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 contravine art. 1 alin. (5) şi art. 115 alin. (4) din Constituţie, fiind contrară principiilor ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, securităţii raporturilor juridice în componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, egalităţii în faţa legii şi principiului forţei obligatorii a deciziilor Curţii Constituţionale. În cazul de faţă, Guvernul a emis această ordonanţă de urgenţă fără a preciza care este caracterul excepţional şi urgenţa care au determinat această modificare şi fără a arăta de ce această modificare nu se putea realiza prin lege. 47. Se mai susţine şi încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie, sens în care se arată că, pentru ca o ordonanţă de urgenţă a Guvernului să poată abroga prevederi dintr-o lege organică, aceasta trebuie să fie aprobată, fie în mod direct, prin lege, de către Parlament, fie în mod tacit, în cazul în care cele două Camere nu se pronunţă asupra acesteia, în termen de 30 de zile de la depunere. Or, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu a fost aprobată de Parlament, iar, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, aprobarea trebuia să se realizeze de urgenţă. De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu a fost adoptată nici tacit, deoarece, deşi au trecut mai mult de 30 de zile de la trimiterea acesteia spre reexaminare Senatului, aceasta nu a fost transmisă celeilalte Camere, spre a decide, de asemenea, în procedură de urgenţă. 48. De asemenea, se mai arată că la elaborarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu au fost respectate nici dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi nici cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 555/2001. 49. Se invocă şi faptul că dispoziţiile legale criticate au fost adoptate în lipsa avizelor obligatorii de la Consiliul Economic şi Social şi de la Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, fiind astfel încălcate art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 141 din Constituţie. 50. Sub aspect intrinsec, se susţine încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, sens în care se arată că pensiile nu sunt un privilegiu, ci sunt instituite de legiuitor luând în considerare contribuţiile, fiind echivalente cu un contract civil. În speţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu a fost previzibilă şi a adus o atingere unilaterală, arbitrară, de natură să îi afecteze pe toţi pensionarii, modificând punctul de pensie de la 1.775 lei la 1.442 lei. Astfel, modificarea a intervenit cu două săptămâni înaintea aplicării art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019. Schimbarea politicii legislative în domeniul pensiilor a determinat adoptarea acestui act normativ care a nesocotit principiul neretroactivităţii legii, principiul securităţii juridice şi al încrederii legitime, care impune ca legislaţia să fie clară, predictibilă, unitară şi coerentă şi, de asemenea, impune limitarea posibilităţilor de modificare arbitrară a normelor juridice şi stabilitatea regulilor instituite prin acestea. 51. Totodată, se încalcă dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la pensie şi principiul legalităţii. O reducere a cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent şi de perioadă, reprezintă un abuz exercitat asupra unei categorii sociale şi o încălcare a drepturilor cetăţeneşti, precum şi o încălcare a dreptului unei vieţi decente pe care statul trebuie să o asigure foştilor salariaţi care şi-au plătit integral şi la timp contribuţiile de asigurări sociale. 52. În acelaşi timp, de vreme ce, în accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate, iar pensia este asimilată unui „bun“, diminuarea, prin prevederile legale criticate, a valorii punctului de pensie încalcă dreptul de proprietate privată, reglementat constituţional şi convenţional. Astfel, dreptul la pensie pentru limită de vârstă acordat în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv al Legii nr. 127/2019 are caracteristica unui drept de creanţă pe care pensionarii îl deţin asupra statului. Totodată, dreptul/interesul reprezintă o „speranţă legitimă“, se bazează pe o normă legală (Legea nr. 127/2019), iar măsura diminuării valorii punctului de pensie nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile care permit ingerinţa statului asupra dreptului de proprietate privată. 53. Se invocă, totodată, încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, deoarece diminuarea valorii punctului de pensie nu respectă exigenţele normei constituţionale menţionate, astfel că nu se justifică sub nicio formă anularea unui drept legal dobândit. Se subliniază că exerciţiul dreptului la pensie poate fi restrâns doar prin lege. 54. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021), precum şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. 55. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 şi Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018). 56. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează că prevederile legale criticate sunt constituţionale, raportat la jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale (cu titlu exemplificativ: Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, Decizia nr. 671 din 29 octombrie 2019, Decizia nr. 291 din 23 mai 2013) potrivit căreia, conform dispoziţiilor art. 47 din Constituţie, legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul şi cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile, iar acestea sunt elemente ce ţin de politica bugetară, or, legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide atât cu privire la existenţa unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi cu privire la alegerea modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49). De asemenea, modificarea pe viitor a cuantumului pensiei nu poate fi interpretată ca aducând atingere dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, atât timp cât aceasta nu afectează drepturile deja cuvenite sau aflate în plată şi nu se creează o discriminare între persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică, iar, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (1), interdicţia de a reglementa în domeniul legilor organice priveşte ordonanţele simple, şi nu ordonanţele de urgenţă. 57. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 383D/2021, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În celelalte dosare, instanţa consideră că prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 sunt constituţionale, reţinând că în preambulul actului normativ menţionat sunt enunţate motivele pentru care s-a instituit măsura prevăzută de normele legale criticate, iar acestea vizează tocmai posibilitatea realocării de fonduri şi asigurării plăţii drepturilor de pensie. De asemenea, instanţa arată că autorităţile statului dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicilor lor sociale, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, astfel încât autorităţile naţionale sunt, în principiu, bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile publice şi veniturile publice. În opinia instanţei, nu se poate reţine că prin stabilirea valorii punctului de pensie de către Guvern prin ordonanţă de urgenţă au fost încălcate dispoziţiile constituţionale, întrucât, aşa cum rezultă din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care, potrivit art. 73 din Constituţie, trebuie să fie reglementate prin lege organică. 58. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile criticate sunt clare şi precise din punctul de vedere al rigorii normative, se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor şi nu afectează dreptul constituţional la pensie. Stabilirea valorii punctului de pensie reprezintă o pârghie prin care statul acţionează deopotrivă în domeniile protecţiei sociale şi politicii bugetare. Dacă s-ar admite că Guvernul nu poate stabili prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat valoarea punctului de pensie în anul respectiv, s-ar ajunge la concluzia, inacceptabilă, că Guvernul este privat de un instrument normativ important în formularea politicii bugetare a statului din simplul motiv că legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are caracter organic. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum şi opţiunea legiuitorului ca, în funcţie de aceste resurse, să stabilească sau să modifice această valoare. Ca atare, valoarea punctului de pensie se încadrează deopotrivă în domeniul politicilor statului, al protecţiei sociale, precum şi al politicilor bugetare, astfel încât fixarea valorii punctului de pensie prin legea bugetului nu este contrară dispoziţiilor constituţionale. 59. Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reţinând considerente din Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 13 ianuarie 2021. 60. Tribunalul Olt - Secţia I civilă - Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care reţine, prin raportare la considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, că modalitatea de adoptare a prevederilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu este contrară dispoziţiilor constituţionale invocate. 61. Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 sau Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007. 62. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (1), art. 44, art. 47, art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, în condiţiile în care prin Constituţie este recunoscut dreptul Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. De asemenea, este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 13 ianuarie 2021. 63. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că, referitor la formularea politicilor bugetare, Guvernul este, prin atribuţiile constituţionale şi prin toate caracteristicile instituţionale pe care le posedă, cel mai bine situat pentru a orienta şi a defini politica bugetară a statului şi constată posibilitatea Guvernului de a aprecia caracterul extraordinar al situaţiei care l-a determinat să adopte Ordonanţa de urgenţă nr. 135/2020. Prevederile legale criticate nu afectează vreun drept fundamental al cetăţenilor dintre cele la care se referă art. 53 din Legea fundamentală şi, în consecinţă, nu încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie. Instanţa invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi reţine că, în ansamblul său, concepţia textului constituţional este aceea ca ordonanţa de urgenţă a Guvernului să nu antreneze consecinţe negative, să nu lezeze/vatăme/prejudicieze instituţiile fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie şi drepturile electorale. 64. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi reţine că art. 47 alin. (2) din Constituţie îi conferă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a drepturilor la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului pensiilor. Ca atare, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, modificarea valorii punctului de pensie, preconizată anterior la un nivel mai mare, dar care s-a dovedit a nu putea fi susţinută bugetar, se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie. 65. Tribunalul Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că prevederile criticate pentru neconstituţionalitate nu sunt de natură să creeze discriminări şi nu încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie, raportate la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 66. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că nu au fost încălcate prevederile art. 115 alin. (1) şi (6) din Constituţie. 67. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia invocată este neîntemeiată. 68. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal constată îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, însă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi exprimă opinia asupra acesteia. 69. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că textul de lege criticat este clar şi precis, din punctul de vedere al rigorii normative, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor, şi nu afectează dreptul constituţional la pensie. Invocând considerente cuprinse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 341 din 11 iunie 2020, instanţa consideră că legiuitorul delegat poate reaprecia valoarea punctului de pensie sustenabilă din punctul de vedere al bugetului de stat, astfel încât în contextul economico-social actual, în care resursele bugetare au fost afectate substanţial de pandemia determinată de COVID-19, să reconsidere o astfel de valoare stabilită anterior, fără ca aceasta să aibă semnificaţia restrângerii exerciţiului unor drepturi, în sensul art. 53 din Constituţie, şi fără a fi încălcate dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. În ceea ce priveşte lipsa avizului Consiliului Economic şi Social, instanţa reţine că, faţă de circumstanţele cu totul excepţionale avute în vedere la adoptarea actului normativ criticat, şi anume specificul situaţiei de criză pe fondul răspândirii COVID-19, în preambulul ordonanţei de urgenţă a Guvernului specificându-se că „neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice“, existenţa sau inexistenţa avizului Consiliului Economic şi Social nu afectează constituţionalitatea ordonanţei de urgenţă a Guvernului în discuţie, acelaşi considerent fiind valabil şi în privinţa avizului Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice. 70. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. 71. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o amplă marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a actului. 72. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa reţine că ierarhia actelor normative este dată de normele juridice pe care acestea le cuprind, clasificarea făcându-se în funcţie de forţa lor juridică, ce este dată de conţinutul şi forma acestora. Prin prisma acestor elemente, se ierarhizează actele normative şi se stabileşte modul de elaborare şi adoptare a actelor normative. Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 53 din 18 mai 1994) şi reţine că Legea nr. 127/2019 a fost adoptată ca având caracter organic, însă, în speţă, prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu a avut loc o modificare de natura legii organice pentru a se putea constata încălcarea principiului ierarhiei actelor normative. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, instanţa reţine că modificarea operată prin prevederile legale criticate vizează scăderea punctului de pensie la 1.442 lei începând cu data de 1 septembrie 2020. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 a intrat în vigoare la 18 august 2020, anterior aplicării dispoziţiilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, iar, contrar criticilor formulate, acest text de lege nu şi-a mai produs efectele şi, prin urmare, nu se poate vorbi despre existenţa vreunui „drept câştigat“ al acestuia. 73. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă consideră că prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu sunt neconstituţionale. 74. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă opinează că prin stabilirea valorii punctului de pensie de către Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, nu au fost încălcate dispoziţiile constituţionale, întrucât, aşa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care, potrivit art. 73 din Constituţie, trebuie să fie reglementate prin lege organică. Deşi art. 47 alin. (2) din Constituţie consacră dreptul la pensie, această normă constituţională nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. 75. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care reţine că este prerogativa legiuitorului să stabilească reglementări în domeniul asigurărilor sociale, inclusiv să le modifice pe cele existente, iar, în cauză, faţă de momentul intervenirii modificării (anterior intrării în vigoare a art. 86 din Legea nr. 127/2019), apelanta nu ar putea invoca atingerea vreunui drept câştigat. 76. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. Reţine că în cauză este vorba despre succesiunea a două acte normative care stabilesc valori diferite ale punctului de pensie la data de 1 septembrie 2020, iar motivele care au generat necesitatea emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 sunt inserate în cuprinsul actului normativ. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 13 ianuarie 2021 şi reţine că opţiunea legiuitorului delegat, manifestată prin dispoziţiile legale criticate, a fost ca de la data de 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie 1.442 lei, nu 1.775 lei, cum s-a aprobat iniţial de Parlament prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019. Faţă de cronologia modificărilor legislative expuse, rezultă că textul ordonanţei de urgenţă a Guvernului care face obiectul sesizării a fost aprobat cu respectarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. 77. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 sunt constituţionale. Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi reţine că urgenţa este motivată în cuprinsul actului normativ prin menţionarea unui număr semnificativ de argumente, expuse în preambul, şi, de asemenea, există şi situaţia excepţională, obiectivă, independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public - creşterea cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 şi necesitatea reajustării modului de utilizare a fondurilor publice. Faptul că, la momentul sesizării cu excepţia de neconstituţionalitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu era aprobată de Parlament, deşi au trecut aproximativ 10 luni de la intrarea sa în vigoare şi, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, aprobarea trebuia să se realizeze de urgenţă, nu poate avea efectul de neconstituţionalitate invocat, de vreme ce Guvernul, în calitatea sa de emitent al ordonanţei de urgenţă criticate, a efectuat demersurile reglementate de legiuitorul constituant în sarcina sa, respectiv a supus actul astfel emis spre dezbatere în procedura de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi a dispus publicarea sa în Monitorul Oficial al României. De asemenea, nici critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 20 şi 148 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu este întemeiată, de vreme ce „cuantumul pensiei reprezintă un bun, numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. 78. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este nefondată, prevederile legale criticate nefiind contrare dispoziţiilor art. 2 alin. (1) sau ale art. 61 alin. (1) din Constituţie, în condiţiile în care înseşi prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4) permit Guvernului să adopte ordonanţe de urgenţă în acele situaţii ce vizează interesul public general şi care constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. 79. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. 80. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu aduc atingere dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie. Măsuri precum cele reglementate prin dispoziţiile legale criticate au fost adoptate şi prin alte acte normative anterioare, iar Curtea Constituţională nu şi-a schimbat jurisprudenţa, respingând excepţiile de neconstituţionalitate prin decizii precum Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007. Împrejurările menţionate în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 se pot încadra în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, respectiv necesitatea adoptării unor măsuri de protecţie socială în scopul de a evita excluderea socială a unei părţi dintre pensionarii sistemului public de pensii, care reprezintă o categorie de persoane defavorizată în contextul crizei economice actuale, şi pentru asigurarea unui venit minim de subzistenţă, avându-se în vedere situaţia economică şi socială din România. 81. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 sunt constituţionale, criticile privind încălcarea art. 20 şi a art. 148 din Constituţie, precum şi a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale fiind neîntemeiate. Reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cuantumul pensiei reprezintă un „bun“ numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. 82. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, drepturile cetăţenilor la pensie şi la alte forme de asigurări şi asistenţă socială sunt prevăzute de lege. În consecinţă, atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului, iar acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Din analiza notei de fundamentare şi a preambulului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, instanţa reţine că, prin promovarea acestui act normativ, s-a avut în vedere gestionarea eficientă a finanţelor publice, pentru a servi interesul public pe termen lung şi pentru respectarea principiului echităţii stipulat de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010. Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 410 din 28 mai 2015 şi Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010) şi reţine că dreptul la pensie este un drept fundamental, însă condiţiile, criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul, precum şi cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. 83. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 84. Guvernul, în dosarele nr. 1.283D/2022 şi nr. 1.401D/2022, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, conform căreia „reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent şi indiferent de perioadă, nu poate fi realizată“, iar „art. 53 din Constituţie nu poate fi invocat ca temei pentru restrângerea exerciţiului dreptului la pensie“. Precizează că toate aceste limite de legiferare tind la protejarea cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi la respectarea anumitor principii privind stabilirea acesteia, aşa cum sunt principiile contributivităţii şi egalităţii, şi nu pot fi extinse şi cu privire la alte aspecte, cu efectul negării dreptului constituţional al legiuitorului de a stabili politica în domeniul asigurărilor sociale în funcţie de resursele financiare de care dispune, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.140 din 4 decembrie 2007. Referitor la susţinerea conform căreia legea nu poate fi modificată printr-o ordonanţă de urgenţă, deoarece aceasta din urmă este un act juridic de nivel inferior, Guvernul menţionează că atât legea, cât şi ordonanţa de urgenţă sunt acte normative de nivel primar, Constituţia stabilind anumite condiţii pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă, fără a se pune problema unui raport de subordonare între cele două categorii de acte normative. 85. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 86. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 87. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020, care au următorul cuprins: „La articolul 86 alineatul (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările ulterioare, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei;" 88. Curtea precizează că, în Dosarul nr. 2.470D/2021, prin dispozitivul Încheierii de sesizare din 13 mai 2021, îndreptată prin Încheierea din 15 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 187/62/2021 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, instanţa judecătorească a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Însă, din examinarea considerentelor încheierii şi a notelor scrise ale autorului excepţiei, Curtea reţine că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 şi, în consecinţă, sunt reţinute ca obiect al excepţiei aceste prevederi legale. 89. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege care formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind trăsăturile statului, separaţia şi echilibrul puterilor şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 15 privind universalitatea şi principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 26 alin. (1) privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 75 alin. (2) privind sesizarea Camerelor, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, art. 102 alin. (1) privind rolul Guvernului, art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonanţelor în temeiul unei legi speciale de abilitare, art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 141 privind Consiliul Economic şi Social şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. 90. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului cuprinse în art. 22 privind dreptul la securitatea socială şi în art. 25 referitor la dreptul la un nivel de trai, ale Cartei Sociale Europene Revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, cuprinse în Partea I, pct. 23 privind dreptul la protecţie socială al persoanelor vârstnice şi în art. 12 privind dreptul la securitate socială, ale Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, cuprinse în art. 9 privind dreptul oricărei persoane la securitate socială, inclusiv la asigurări sociale şi ale Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cuprinse în art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor. 91. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, iar prin Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 5 august 2022, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 92. Astfel, din perspectiva succesiunii în timp a actelor normative, Curtea a reţinut că Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, prin art. 86 alin. (2) lit. b), a stabilit iniţial că, la data de 1 septembrie 2020, valoarea punctului de pensie este de 1.775 lei. Potrivit art. 182 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 127/2019, aceste prevederi legale urmau să intre în vigoare la 1 septembrie 2020. Anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, pentru aceeaşi dată de referinţă, s-a stabilit o altă valoare a punctului de pensie, şi anume 1.442 lei. 93. În acest context, Curtea a subliniat că este apanajul legiuitorului să intervină asupra actelor normative prin reglementarea unor situaţii care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat, astfel încât măsurile adoptate, în speţă stabilirea valorii punctului de pensie, să nu aibă un impact negativ asupra bugetului consolidat. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum şi opţiunea legiuitorului delegat ca, în funcţie de aceste resurse, să modifice această valoare. 94. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind presupusa substituire a Guvernului în sfera de competenţă a Parlamentului, sub aspectul competenţei de legiferare, Curtea a precizat că relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă se desăvârşeşte prin competenţa conferită Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) - (6) din Constituţie. Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituţia, la art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanţe simple [art. 115 alin. (1) - (3)] sau ordonanţe de urgenţă [art. 115 alin. (4) - (6)]. Astfel, transferul unor atribuţii legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voinţă al Parlamentului ori pe cale constituţională, în situaţii extraordinare şi numai sub control parlamentar (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, paragraful 23). 95. Distinct, Curtea reţine că delegarea legislativă, consacrată expres de art. 115 din Legea fundamentală, presupune o excepţie de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Dispoziţiile art. 115 din Constituţie atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament. Prevederile constituţionale stabilesc cadrul şi limitele exercitării acestui drept, condiţionând legitimitatea şi deci constituţionalitatea ordonanţelor Guvernului de îndeplinirea unor cerinţe exprese, calificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale drept criterii de constituţionalitate. 96. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, Guvernul a acţionat în temeiul delegării legislative, consacrată constituţional prin art. 115 alin. (4) - (6) din Legea fundamentală, actul normativ menţionat fiind supus aprobării Parlamentului, ce are competenţa de a-l aproba sau respinge prin lege, potrivit art. 115 alin. (7) şi (8) din Constituţie. Ţinând seama de acest aspect, precum şi de rolul Guvernului de a asigura funcţionarea echilibrată a sistemului economic şi social, se va ţine seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situaţiei care l-a determinat să adopte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, cu scopul de a concilia politica legislativă cu resursele bugetare existente, precum şi cu privire la urgenţa în reglementarea acestei situaţii, astfel cum rezultă din preambulul acestui act normativ şi din nota sa de fundamentare. 97. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 sunt conforme cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, fără a putea fi reţinută o încălcare a dispoziţiilor privind separaţia şi echilibrul puterilor, rolul Parlamentului şi al Guvernului, consacrate de art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) şi art. 102 alin. (1) din Constituţie. 98. Distinct, cu privire la critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la dispoziţiile art. 108 alin. (3) şi ale art. 115 alin. (1) din Constituţie, referitoare la ordonanţele simple ale Guvernului, Curtea reţine că normele din Constituţie evocate nu sunt aplicabile în speţă, de vreme ce obiectul excepţiei de neconstituţionalitate este reprezentat de dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului. 99. Referitor la critica formulată prin raportare la art. 115 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că, pentru a intra în vigoare, deci pentru a produce efecte juridice, ordonanţa de urgenţă a Guvernului trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţia depunerii la Camera competentă să fie sesizată pentru a fi dezbătută în procedură de urgenţă, şi condiţia cu caracter general privind existenţa unui act normativ, şi anume publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Contrar susţinerilor autorilor excepţiei, norma constituţională evocată nu condiţionează intrarea în vigoare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului de aprobarea sa prin lege de către Parlament. 100. Sub acest aspect, Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din data de 14 august 2020. Potrivit fişei legislative, proiectul de lege privind aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă a fost depus spre dezbatere la Camera Deputaţilor şi Senat în data de 18 august 2020. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020. 101. Aşa fiind, Curtea constată că au fost întrunite cele două condiţii cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului, astfel încât nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie. 102. În continuare, referitor la presupusa încălcare a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: [...] regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială“, susţinută de autorii excepţiei prin prisma faptului că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 a modificat prevederile Legii nr. 127/2019, lege cu caracter organic, Curtea reţine că, aşa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care, potrivit art. 73 din Constituţie, sunt de domeniul reglementării prin lege organică (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 75 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 iulie 1994, sau Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 16 martie 2018, paragraful 30). 103. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituţie, referitor la ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, „deoarece cazul excepţional ce impune adoptarea unor măsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei reglementări de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, dacă nu ar putea fi adoptată, interesul public avut în vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalităţii constituţionale a instituţiei“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998). Ordonanţa de urgenţă nu este, aşadar, o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci un act normativ cu identitate şi finalitate distincte, adoptat de Guvern în temeiul unei legitimări constituţionale proprii. În consecinţă, şi această critică este neîntemeiată. 104. Cât priveşte critica susţinută prin prisma lipsei avizelor Consiliului Economic şi Social şi al Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a subliniat că principiul legalităţii, prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, impune ca atât exigenţele de ordin procedural, inclusiv obţinerea avizelor, cât şi cele de ordin substanţial să fie respectate în cadrul legiferării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019, paragraful 87). 105. Referitor la existenţa sau solicitarea unor avize în procedura de elaborare a actelor normative, Curtea a statuat că acestea sunt aspecte ce ţin de respectarea obligaţiilor legale ale autorităţilor implicate în această procedură şi, implicit, ca vizând o eventuală neconstituţionalitate a actelor normative (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017). Curtea a avut în vedere avizele solicitate autorităţilor publice de rang constituţional, şi anume: Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 iulie 2020), iar solicitarea avizului acestor autorităţi publice prezintă relevanţă constituţională, întrucât se subsumează uneia dintre următoarele ipoteze: fie textul constituţional prevede expres atribuţia de avizare (a se vedea, în acest sens, prevederile constituţionale ale art. 79 privind Consiliul Legislativ), fie solicitarea avizului este de natură legală, dar se raportează la rolul constituţional al autorităţii publice al cărei aviz trebuie solicitat (a se vedea Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, paragraful 79). 106. De asemenea, Curtea a reţinut că lipsa avizului autorităţilor publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii cu privire la care acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligaţia autorităţii cu atribuţii de reglementare primară de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz nu şi-a îndeplinit această atribuţie, deşi i s-a solicitat, „constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, deciziile nr. 574 şi nr. 575 din 4 mai 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011). 107. Curtea Constituţională a mai reţinut că nu este obligatorie şi obţinerea unui aviz, iar procedura legislativă nu poate fi obstrucţionată de pasivitatea autorităţilor avizatoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, sau Decizia nr. 16 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 6 martie 2023). 108. Plecând de la aceste considerente, din examinarea notei de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, Curtea reţine că, în cuprinsul acesteia, în cadrul secţiunii a 6-a, intitulată „Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ“, la pct. 5 „Informaţii privind avizarea“ se menţionează că „S-a solicitat avizul Consiliului Economic şi Social cu adresa nr. 60.990/2020“. În consecinţă, Curtea constată că, raportat la critica formulată, dispoziţiile art. 141 şi ale art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie nu sunt încălcate, susţinerea autorilor excepţiei fiind aşadar neîntemeiată. 109. În acelaşi timp, Curtea precizează că, spre deosebire de Consiliul Economic şi Social, care este reglementat prin art. 141 din Constituţie, Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice nu este o instituţie fundamentală, nefiind reglementată de Constituţie. În consecinţă, nesolicitarea avizului de natură legală al Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice nu poate conduce de plano la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De altfel, în jurisprudenţa sa, pentru considerente similare, Curtea Constituţională a constatat că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie din perspectiva lipsei avizului Consiliului Concurenţei şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (a se vedea Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, precitată, paragraful 81), precum şi al Băncii Naţionale a României (a se vedea Decizia nr. 346 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1229 din 21 decembrie 2022, paragraful 25). 110. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecă referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) cu referire la art. 44 şi 47 din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022, precitată, a reţinut că, în esenţă, aceasta are în vedere faptul că, drept efect al dispoziţiilor legale criticate, cuantumul pensiei nu a mai crescut conform celor statuate prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, ci într-un cuantum mai mic. Potrivit art. 47 din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a reţinut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, paragraful 26). 111. De asemenea, Curtea Constituţională, raportat şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a reţinut că este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri (prin Decizia nr. 555 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 3 decembrie 2019, paragraful 21). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale (a se vedea Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Frimu şi alţii împotriva României, paragraful 41). Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cele mai în măsură să aleagă mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice. 112. Având în vedere însă că normele legale criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei, ci o creştere mai mică decât cea reglementată prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 se încadrează în limitele constituţionale şi convenţionale referitoare la respectarea dreptului la pensie şi la garantarea dreptului de proprietate privată. 113. Instanţa de contencios constituţional a mai observat că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în hotărârile din 8 decembrie 2009 şi 31 mai 2011, pronunţate în cauzele Muñoz Díaz împotriva Spaniei, paragraful 44, şi Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum. 114. Curtea Constituţională a mai reţinut că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 442 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 24 aprilie 2009). De asemenea, în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010), Curtea Constituţională a reţinut că, deşi consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. 115. Aşa fiind, atât timp cât dispoziţiile de lege criticate nu au ca rezultat însăşi reducerea cuantumului pensiei, Curtea a reţinut că acestea nu pot fi considerate ca fiind de natură să afecteze dreptul la pensie sau dreptul de proprietate privată şi, în consecinţă, a constatat că dispoziţiile constituţionale invocate nu sunt încălcate. 116. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele Deciziei nr. 203 din 7 aprilie 2022, precitată, îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză. 117. Distinct, cât priveşte critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 dispun pentru viitor, urmând să se aplice după data intrării lor în vigoare. Prin dispoziţiile legale criticate, legiuitorul delegat nu a modificat pentru trecut cuantumul pensiilor legal primite şi încasate lunar, astfel încât principiul neretroactivităţii legii civile nu este, sub niciun aspect, încălcat. 118. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 nu prevăd privilegii şi nu instituie niciun fel de discriminare între persoane aflate în situaţii identice. De asemenea, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 425 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 15 decembrie 2022, paragraful 31). 119. Cu privire la critica referitoare la pretinsa restrângere a exerciţiului dreptului de pensie şi a dreptului de proprietate privată, contrară art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reţine că, pentru considerente expuse, în cauza de faţă nu s-a constatat vreo restrângere a exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale. În consecinţă, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt încălcate. 120. Referitor la invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1 din 13 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 25 ianuarie 2021, Curtea precizează că prin această decizie a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, instanţa de contencios constituţional constatând că art. I pct. 8 din legea criticată, care abroga art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, încălca art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 47 alin. (2) din Constituţie. Prin considerentele acestei decizii, Curtea a reţinut că în situaţia dată, din cauza modului de reglementare, nu este stabilită nicio valoare a punctului de pensie până la data de 1 septembrie 2021, ceea ce este inadmisibil prin perspectiva securităţii juridice în materie de pensii. Întrucât prin Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021, precitată, Curtea a răspuns unor critici diferite, considerentele reţinute nu pot fi aplicate mutatis mutandis în prezenta cauză. 121. Totodată, invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, nu are relevanţă în cauză. Prin această decizie, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, lege care prevedea diminuarea cuantumului pensiilor cu 15%, şi a stabilit că reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent şi indiferent de perioadă, nu poate fi realizată. În cauza de faţă însă, norma criticată stabileşte valoarea punctului de pensie la data de 1 septembrie 2020, fără ca prin aceasta să fie reglementată o diminuare a cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată. 122. Referitor la invocarea, prin prisma art. 20 alin. (1) din Constituţie, a dispoziţiilor art. 22 şi 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, a celor cuprinse în Partea I pct. 23 şi în art. 12 din Carta Socială Europeană Revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ale art. 9 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că acestea consacră, în esenţă, dreptul la securitatea socială, inclusiv la asigurări sociale, dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la protecţie socială al persoanelor vârstnice şi dreptul la respectarea bunurilor. Or, considerentele de mai sus vizează şi aceste aspecte invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate. 123. De asemenea, Curtea constată că susţinerea generală a autorilor excepţiei referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 111 alin. (1) din Constituţie nu poate fi primită, deoarece aceştia nu motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu norma de referinţă invocată. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză, atât timp cât nu se indică vreo normă din categoria reglementărilor Uniunii Europene, cu caracter obligatoriu, pretins a fi încălcată. 124. Referitor la invocarea celorlalte dispoziţii din Constituţie, Curtea constată că, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu prevederile de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reţinută relevanţa acestora în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 125. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Morcoană şi Gherghina Vărzescu în dosarele nr. 953/46/2020 şi nr. 853/46/2020 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Gheorghe Schinteie în Dosarul nr. 921/59/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Niculae Pătruţă, de Dorin Dalu, de Eugenia Carmen Pătruţă, de Gherghina Buzatu şi Ion Buzatu şi de Doru Florentin Dumitraşcu în dosarele nr. 23.293/3/2020, nr. 4.395/3/2021, nr. 23.296/3/2020, nr. 8.278/3/2021 şi nr. 7.005/3/2022 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Paula Liliana Anghel, de Elena Bădescu, de George Mihai, de Florica Anghel şi de Marin Gheorghe în dosarele nr. 5.490/109/2020, nr. 5.377/109/2020, nr. 5.373/109/2020, nr. 5.375/109/2020 şi nr. 5.453/109/2020 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Florin Cimpoi în Dosarul nr. 2.353/40/2020 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Constantin Criveanu şi de Florian Belciug şi alţii în dosarele nr. 1.623/104/2020 şi nr. 151/104/2021 ale Tribunalului Olt - Secţia I civilă - Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Liga Pensionarilor Unirea Satu Mare, din judeţul Satu Mare, în Dosarul nr. 448/35/CA/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Gheorghe Andrei, de Corina Camelia Răuţă, de Gabriela Solomon, de Marina Barbu, de Iorgu Solomon, de Viorel Dumitrache, de Nelu Barbu, de Nicolae Anghel, de Ileana Efrim şi alţii, de Mihai Bran, de Ion Constantinescu şi alţii, de Gheorghe Costache şi alţii, de Victor Constantin Ivan, de Elena Ivan, de Ion Bănuţă, de Ileana Bănuţă, de Ghiorghie Din, de Gheorghe Băiaşu, de Constantin Dodoc, de Ion Simion, de Ion Văcaru, de Ştefan Kercso, de Maria Pipotă şi alţii, de Mihail Gogoşoiu şi alţii, de Lola Băiaşu şi alţii, de Constantin Rizea şi alţii, de Nicolae Tiţa şi alţii, de Adrian Bălan, Elena A. Bălan şi Elena I. Bălan, de Alexandru Siclitaru, de Maria Siclitaru, de Ion Ghiţă şi alţii, de Marin Bâra şi alţii, precum şi de Ion Fişcăleanu şi alţii în dosarele nr. 2.418/90/2020, nr. 2.287/90/2020, nr. 2.897/90/2020, nr. 2.895/90/2020, nr. 2.898/90/2020, nr. 2.288/90/2020, nr. 2.896/90/2020, nr. 375/90/2021, nr. 624/90/2021, nr. 525/90/2021, nr. 376/90/2021, nr. 336/90/2021, nr. 256/90/2021, nr. 1.224/90/2021, nr. 1.225/90/2021, nr. 1.226/90/2021, nr. 1.227/90/2021, nr. 1.228/90/2021, nr. 1.229/90/2021, nr. 1.230/90/2021, nr. 1.231/90/2021, nr. 1.232/90/2021, nr. 197/90/2021, nr. 549/90/2021, nr. 621/90/2021, nr. 286/90/2021, nr. 373/90/2021, nr. 562/90/2021, nr. 860/90/2021, nr. 861/90/2021, nr. 2.122/90/2021, nr. 2.463/90/2021 şi nr. 1.034/90/2021 ale Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, de Aurel Mititelu şi Georgeta Mititelu în Dosarul nr. 129/54/2021 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Salariaţilor din Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iaşi - Filiala Seniorilor, din judeţul Iaşi, în Dosarul nr. 6.190/99/2020 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, de Ion Coltuc în Dosarul nr. 30/87/2021 al Tribunalului Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Elena Ghinea în Dosarul nr. 18.563/281/2020 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Vera-Aurelia Neamţu şi de Ionel Brezoi şi alţii în dosarele nr. 1.226/63/2021 şi nr. 3.188/63/2021 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Costică Grigoraş în Dosarul nr. 532/32/2020 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ion Secu în Dosarul nr. 3.059/62/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Grigore Socaci în Dosarul nr. 187/62/2021 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, de Cornelia Mititelu şi alţii, de Marin Mititelu şi de Ioana Gavril în Dosarele nr. 22/57/2021, nr. 469/57/2020 şi nr. 420/57/2021 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Radu Pralea şi de Neculai Istrate în dosarele nr. 1.372/86/2021 şi nr. 3.227/86/2021 ale Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, de Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 806/30/2021 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Cornelia Mialtu în Dosarul nr. 635/93/2021 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Olga Preda în Dosarul nr. 26.135/3/2020 (număr în format vechi 4.192/2021) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Francisc Ianchi, de Constantin Muia şi de Maria Muia în dosarele nr. 449/97/2021, nr. 450/97/2021 şi nr. 448/97/2021 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Cornelia Constanţa Albu şi alţii în Dosarul nr. 482/64/2021 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Coloman Olah în Dosarul nr. 448/83/2021 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Dafin Rotaru în Dosarul nr. 350/121/2021 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Jănică Păun în Dosarul nr. 606/44/2021 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Valentin Vlad în Dosarul nr. 48/62/2021* al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Costin Vasile şi Maria Adochiţei în Dosarul nr. 4.230/103/2022 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, şi constată că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, Tribunalului Olt - Secţia I civilă - Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, Tribunalului Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 iunie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
