Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 371 din 29 iunie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 371 din 29 iunie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 863 din 25 septembrie 2023
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, a prevederilor art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, excepţie ridicată de Teodoriu Liliana în Dosarul nr. 5.126/2/2019/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 488D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 476 din 12 iulie 2018.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 10 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.126/2/2019/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi în special, a prevederilor art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Excepţia a fost ridicată de Teodoriu Liliana cu ocazia soluţionării cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România să răspundă la cererea formulată de reclamantă, obligarea Baroului Botoşani să comunice informaţiile solicitate şi obligarea Baroului Botoşani şi a Consiliului Baroului Botoşani să modifice/să completeze unele prevederi din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Serviciului de asistenţă judiciară al Baroului Botoşani.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că, în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, nu sunt îndeplinite cele trei condiţii de constituţionalitate extrinsecă prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu era justificată situaţia extraordinară şi nici urgenţa creşterii cuantumului taxelor judiciare de timbru. O asemenea măsură nu era în interesul justiţiabililor, ci satisfăcea doar nevoile acute ale sistemului judiciar căruia i-a asigurat o finanţare substanţială pe seama justiţiabililor obligaţi să plătească taxe judiciare de timbru majorate şi de 10 ori pentru acţiunile în contencios administrativ, comparativ cu cele stabilite anterior de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
    6. Autoarea excepţiei arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 abrogă nelegal şi neconstituţional Legea nr. 146/1997, cu încălcarea art. 115 din Constituţie, deoarece: nu există o lege specială de abilitare a Guvernului României, iar Parlamentul era în activitate în luna iunie 2013; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu a fost supusă dezbaterii parlamentare şi nu există o lege de aprobare sau de respingere din partea Parlamentului la data publicării ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial al României, ordonanţa de urgenţă fiind pusă în aplicare în 3 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
    7. Referitor la prevederile art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, autoarea excepţiei susţine că acest text de lege nu precizează faptul că trebuie plătită taxa judiciară de timbru pentru fiecare capăt de cerere în contencios administrativ, iar acolo unde legea nu dispune, nici instanţa de judecată nu poate dispune.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal opinează că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Reţine că, în cazul textului de lege criticat şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sunt îndeplinite cerinţele de formă şi de fond pentru a corespunde prevederilor art. 115 din Constituţie.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, dispoziţiile art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au următorul cuprins:
    "În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
    a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 lei;."

    13. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului, art. 108 privind actele Guvernului şi art. 115 privind delegarea legislativă.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblul său, a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză, iar prin mai multe decizii (spre exemplu, Decizia nr. 46 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014, Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, sau Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017), Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea acestui act normativ.
    15. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, formulate prin raportare la art. 61, 108 şi 115 din Constituţie, Curtea a reţinut că, potrivit art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanţe simple, şi nu de ordonanţe de urgenţă. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe, iar dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unui caz excepţional (a se vedea Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, precitată, paragrafele 15-19). Cum în cauză este criticată o ordonanţă de urgenţă, şi nu o ordonanţă simplă, rezultă că nu se poate vorbi despre necesitatea existenţei unei legi de abilitare, aşa încât critica formulată din această perspectivă este nefondată.
    16. De asemenea, în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014), Curtea a statuat că dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (5) condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, Constituţia nu condiţionează intrarea în vigoare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului de existenţa unei legi de aprobare a ordonanţei de urgenţă, adoptată de Parlament. Dispoziţiile constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“. Depunerea ordonanţei de urgenţă spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată, drept condiţie necesară intrării în vigoare a actului normativ, nu reprezintă altceva decât o obligaţie ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat.
    17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost depus şi înregistrat pentru dezbatere la Senat în data de 28 iunie 2013, fiind adoptat de Senat la data de 21 octombrie 2013. Ulterior, la data de 28 octombrie 2013, proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaţilor pentru dezbatere şi adoptare. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013 şi a intrat, aşadar, în vigoare după depunerea sa la Camera competentă să fie sesizată spre dezbatere în procedură de urgenţă, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţie. În consecinţă, criticile formulate din această perspectivă sunt neîntemeiate.
    18. Totodată, Curtea a mai reţinut că delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepţie de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Dispoziţiile art. 115 din Constituţie atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Însă prevederile constituţionale stabilesc cadrul şi limitele exercitării acestui drept, condiţionând legitimitatea şi deci constituţionalitatea ordonanţelor Guvernului de îndeplinirea unor cerinţe exprese, calificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale drept criterii de constituţionalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului, în temeiul art. 115, trebuie să fie dublat de un mandat legal - legea specială de abilitare, adoptată de Parlament -, în cazul ordonanţelor simple, sau izvorăşte direct din Constituţie - în cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată - în cazul ordonanţelor de urgenţă.
    19. Plecând de la aceste considerente, Curtea a reţinut că în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pregătirea personalului din sistemul justiţiei. De asemenea, Curtea a analizat motivele invocate de către Guvern în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 referitoare la condiţiile concrete în care urmează să se desfăşoare activitatea sistemului judiciar, având în vedere adoptarea noilor coduri, Codul civil şi Codul de procedură civilă, şi necesitatea finanţării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale.
    20. Prin urmare, Curtea a precizat că aspectele menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată, iar acestea au impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, astfel încât critica de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    22. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea observă că, în cauză, criticile formulate relevă chestiuni care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea cauzei. Astfel, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu disting cu privire la stabilirea taxei judiciare de timbru pentru fiecare capăt de cerere introdusă în materia contenciosului administrativ, astfel încât unde legea nu distinge, nici instanţa judecătorească nu poate realiza o asemenea diferenţiere cu prilejul determinării cuantumului taxei judiciare de timbru pentru acţiunea introdusă.
    23. Or, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituţie, nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal (a se vedea Decizia nr. 232 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 23 iunie 2014). Aşa fiind, aspectele ce ţin de modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă a textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate excedează atribuţiilor instanţei de contencios constituţional.
    24. În consecinţă, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Teodoriu Liliana în Dosarul nr. 5.126/2/2019/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, este constituţională în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 iunie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 371 din 29 iunie 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016