Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (1) şi ale art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, precum şi ale art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Dora-Laura Veress (fostă Viziteu) în Dosarul nr. 7.048/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.228D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de menţinere a jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002. Referitor la art. 9 alin. (4) din acelaşi act normativ, susţine că nu sunt întemeiate criticile de neconstituţionalitate formulate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.048/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (1) şi ale art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, precum şi ale art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată de Veress Dora-Laura (fostă Viziteu), într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale formulate împotriva unui proces- verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă atât art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât cetăţenii care vând maşini nu sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice cu cei care cumpără maşini, cât şi art. 20 din Constituţie, în condiţiile în care cerinţa previzibilităţii, clarităţii şi a caracterului accesibil al legii a fost consacrată de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 6. De asemenea se apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin şi prevederilor constituţionale ale art. 51 alin. (1) şi ale art. 52 alin. (1), în măsura în care prezentarea dovezii care atestă că nu a comis o contravenţie pentru care a fost sancţionată nu este suficientă pentru un răspuns pozitiv al autorităţii, ci este obligată să se adreseze instanţei judecătoreşti. 7. În final, autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 stipulează obligaţia cumpărătorului unei maşini de a proceda la înmatricularea acesteia, iar statul este obligat să urmărească îndeplinirea acestei obligaţii, însă statul transferă obligaţia înmatriculării autovehiculului înstrăinat asupra vânzătorului, care nu are nicio posibilitate să procedeze în acest sens. 8. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale invocate. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere cele statuate de către Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa. 11. Avocatul Poporului apreciază că, având în vedere considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 459 din 16 iunie 2015, nr. 303 din 13 iunie 2013 şi nr. 217 din 9 mai 2013, dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, acestea fiind în acord cu prevederile din Legea fundamentală invocate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (1) şi ale art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: - Articolul 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002: "În înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: b) utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;" – Art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002: „Responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare şi a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.“; – Art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002: „În cazul utilizatorilor români, dacă se constată prin intermediul sistemelor de camere video lipsa rovinietei valabile sau a peajului valabil, în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, personalul care efectuează controlul conform alin. (2) lit. c) pct. (ii) aplică sancţiunea şi încheie procesul-verbal de constatare a contravenţiei.“; – Art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidenţele autorităţilor competente simultan cu menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operaţiuni şi emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.“ 15. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prin Ordonanţa Guvernului nr. 14/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 23 august 2017, dispoziţiile art. 11 alin.(4) au fost modificate, cu următorul conţinut: „În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate constituit de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor simultan cu menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operaţiuni, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente de înmatriculare transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 90 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.“ 16. De asemenea, prin aceeaşi ordonanţă a Guvernului, la art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, după alin. (4) s-au introdus opt noi alineate, alineatele (4^1)-(4^8), cu următorul cuprins: "(4^1) Organul fiscal care operează scoaterea vehiculului din evidenţa fiscală a fostului proprietar are obligaţia de a notifica înstrăinarea acestuia în cadrul schimbului de informaţii prevăzut de reglementările în materie fiscală, în termen de 5 zile lucrătoare, autorităţii competente de înmatriculare. Aceasta face menţiunea privind înstrăinarea vehiculului în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate constituit de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, în termen de 30 de zile de la primirea notificării.(4^2) De la data înregistrării notificării prevăzute la alin. (4^1), autoritatea competentă de înmatriculare, respectiv Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, transmite instituţiilor interesate datele noului proprietar, la solicitarea acestora.(4^3) În situaţia în care noul proprietar nu solicită transcrierea transmiterii dreptului de proprietate în termenul prevăzut la alin. (4), înmatricularea vehiculului se suspendă de drept până la data transcrierii transmiterii dreptului de proprietate.(4^4) În cazul în care până la transcriere intervin transmiteri succesive ale dreptului de proprietate asupra vehiculului, termenul prevăzut la alin. (4) curge de la data primei transmiteri a dreptului de proprietate.(4^5) Suspendarea de drept a înmatriculării vehiculului intervine şi la data expirării sau, după caz, a anulării inspecţiei tehnice periodice şi încetează la data la care vehiculul trece o nouă inspecţie tehnică periodică.(4^6) În cazurile prevăzute la alin. (4^3) şi (4^5), autoritatea competentă de înmatriculare, respectiv Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, înregistrează suspendarea înmatriculării în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate. Datele referitoare la suspendare se şterg după 5 ani de la data încetării acesteia.(4^7) Înregistrarea suspendării înmatriculării potrivit alin. (4^6) în cazul prevăzut la alin. (4^5) se realizează pe baza datelor referitoare la inspecţia tehnică periodică a vehiculului existente în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, respectiv comunicate Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor de către Registrul Auto Român în condiţii stabilite prin protocol.(4^8) În scopul verificării efectuării inspecţiei tehnice periodice a vehiculului, respectiv a valabilităţii acesteia, poliţia rutieră are drept de acces pentru consultarea Registrului naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate în condiţiile stabilite prin protocolul încheiat între Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor." 17. Însă, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2017. 18. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 51 alin. (1) privind dreptul de petiţionare şi art. 52 alin. (1) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. 19. Din înscrisurile aflate la dosar, Curtea reţine că litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate a fost determinat de faptul că autoarea excepţiei a înstrăinat un autovehicul prin contract de vânzare-cumpărare, noul proprietar nu şi-a îndeplinit obligaţia de a efectua formalităţile de transcriere a transmiterii dreptului de proprietar şi a circulat cu autovehiculul fără a deţine peaj valabil, şi atât timp cât aceasta figura ca proprietar al autovehiculului în evidenţele Serviciului public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculări a vehiculelor, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a fost comunicat acesteia. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, precum şi cele ale art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate şi prin Decizia nr. 459 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 13 august 2015, Decizia nr. 303 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 31 iulie 2013 şi Decizia nr. 35 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 23 aprilie 2018, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale. 21. Astfel, referitor la art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, prin Decizia nr. 623 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 23 iulie 2012, Curtea Constituţională a apreciat ca neîntemeiată critica potrivit căreia sancţiunea pentru nerespectarea obligaţiei de a deţine rovinietă pentru circulaţia pe reţeaua de drumuri naţionale din România aplicată persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, iar nu conducătorului auto, ar conduce la crearea unei discriminări între cele două categorii de persoane. Curtea a reţinut, pe de o parte, că certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosinţa persoanei înscrise în acest certificat, iar, pe de altă parte, nicio normă legală nu interzice încredinţarea spre folosinţă a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiţie ca aceasta să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicul. În acest din urmă caz, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare îşi asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit şi pe reţeaua de drumuri naţionale, unde deţinerea unei roviniete este obligatorie, aşa încât vina de a nu deţine rovinietă îi aparţine. 22. De asemenea, prin Decizia nr. 459 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 13 august 2015, paragrafele 13-16, Curtea Constituţională a statuat că „prezumţia legală referitoare la sfera persoanelor care sunt considerate a fi utilizatori este o prezumţie relativă, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, persoana sancţionată contravenţional având posibilitatea de a demonstra că, la data constatării săvârşirii contravenţiei, nu întrunea condiţiile precizate în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 pentru a fi considerată utilizator al autovehiculului care a circulat în lipsa achitării tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale şi a fi sancţionată în consecinţă“. 23. Prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a reţinut că „certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosinţa persoanei înscrise în acest certificat“ şi că „deşi în limbajul comun termenul de «utilizator» poate evoca acea persoană care conduce la un moment dat autovehiculul, legiuitorul a oferit o definiţie legală, circumscrisă domeniului în care norma a fost edictată. Astfel, acesta a optat pentru stabilirea obligaţiei de plată a tarifului de utilizare în sarcina celui înscris în certificatul de înmatriculare în considerarea faptului că, teoretic, acelaşi autovehicul poate fi folosit, temporar şi succesiv, de mai multe persoane. Or, ar fi avut loc o relativizare a obligaţiei plăţii acestui tarif în ipoteza în care legiuitorul ar fi conferit responsabilitatea plăţii persoanei care era conducător al autovehiculului la momentul depistării acestuia în trafic fără a fi fost achitat acest tarif. Scopul introducerii unui asemenea tarif l-a reprezentat îmbunătăţirea calităţii reţelei de drumuri naţionale, obiectiv preconizat a fi îndeplinit inclusiv prin contribuţia fiecărui deţinător legal de autovehicule (proprietar sau titular al unui contract de leasing). Soluţia legislativă aleasă este optimă pentru realizarea finalităţii menţionate şi, în acelaşi timp, nu este de natură să contravină prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, constituind, în fapt, una dintre modalităţile prin care statul îşi duce la îndeplinire obligaţia stabilită în textul constituţional menţionat“. 24. Cu privire la prevederile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, prin Decizia nr. 1.376 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 27 ianuarie 2009, şi Decizia nr. 303 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 31 iulie 2013, Curtea a constatat că instituirea responsabilităţii achitării tarifului de utilizare şi deţinere a rovinietei valabile pentru utilizatorii români şi cei străini nu încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, acest principiu constituţional nu are semnificaţia uniformităţii, astfel încât dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, situaţiilor diferite trebuie să le corespundă un tratament diferit. Situaţia evident diferită a celor două categorii de utilizatori, în funcţie de care distinge textul de lege criticat, justifică tratamentul diferit stabilit de legiuitor. 25. Totodată, Curtea nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate a art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, întrucât această dispoziţie se aplică tuturor utilizatorilor români surprinşi de sistemele de cameră video circulând fără rovinietă valabilă sau peajul valabil, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. 26. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, prin Decizia nr. 35 din 23 ianuarie 2018, paragrafele 22-23, Curtea a reţinut că în cazul transmiterii vehiculului în proprietatea altei persoane, datele noului proprietar se înscriu în evidenţele autorităţilor competente simultan cu menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operaţiuni şi pentru emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului. Curtea a reţinut că situaţia de fapt particulară din litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate - determinată de faptul că, la câteva zile după încheierea vânzării-cumpărării, cumpărătorul, la rândul său, a vândut acelaşi autoturism altei persoane, care a circulat cu autovehiculul pe drumurile publice fără a deţine rovinieta, amenda contravenţională fiindu-i aplicată autoarei excepţiei, deoarece aceasta încă figura înscrisă în Registrul Naţional de Evidenţă Vehicule ca fiind proprietar - nu este o problemă de constituţionalitate a textelor de lege criticate, ci o chestiune de aplicare a legii de către instanţa judecătorească, ce trebuie să soluţioneze litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Ca atare, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 35 din 23 ianuarie 2018 îşi păstrează, mutatis mutandis, valabilitatea şi în cauza de faţă. 27. Prin urmare, având în vedere cele anterior referite, Curtea nu poate reţine nici critica privind încălcarea art. 20, 51 şi 52 din Constituţie. 28. De altfel, prin Decizia nr. 4/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 7 mai 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), raportat la art. 7 şi art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, fostul proprietar pierde calitatea de utilizator şi de subiect activ al contravenţiei constând în fapta de a circula fără rovinietă valabilă, iar dovada transmiterii dreptului de proprietate se face potrivit dreptului comun. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dora-Laura Veress (fostă Viziteu) în Dosarul nr. 7.048/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (1) şi ale art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, precum şi ale art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
