Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 131 şi 132 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Viorel Milcu în Dosarul nr. 6.950/196/2018 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.118D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea mandatului său constituţional şi nu aduc atingere principiului accesului liber la justiţie, ci constituie o concretizare a acestui principiu şi asigură, totodată, celeritatea judecării cauzelor. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.950/196/2018, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 şi 132 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Viorel Milcu în cadrul soluţionării unei acţiuni în regres în cadrul căreia a fost invocată excepţia de necompetenţă materială a instanţei judecătoreşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele legale criticate limitează momentul până la care poate fi invocată excepţia necompetenţei materiale a instanţei, respectiv primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, fără a mai da acestora posibilitatea de a se apăra împotriva unei posibile erori. O asemenea soluţie normativă afectează garanţiile constituţionale şi pe cele convenţionale care caracterizează dreptul la un proces echitabil. 6. Nu există nicio justificare pentru lipsirea justiţiabilului de un important mijloc de apărare prin interdicţia de a invoca o excepţie procedurală şi se instituie un dezechilibru între stat - ca emitent al actului normativ - şi persoana care se pretinde vătămată, ceea ce este contrar principiului egalităţii armelor. 7. Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale şi nu încalcă accesul liber la justiţie, principiul separaţiei puterilor în stat şi egalitatea în drepturi. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 131 şi 132 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 131: "(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.(2) În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop." – Art. 132: "(1) Când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau la cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent.(2) Dacă instanţa se declară competentă, va trece la judecarea pricinii. Încheierea poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunţată în cauză.(3) Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent.(4) Dacă instanţa se declară necompetentă şi respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competenţa unui organ fără activitate jurisdicţională sau ca nefiind de competenţa instanţelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară." 12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol la Convenţie, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei, ale art. 129 - Folosirea căilor de atac şi ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă şi art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că normele legale criticate stabilesc faptul că la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate judecătorul are obligaţia să stabilească dacă instanţa este competentă material, general şi teritorial să soluţioneze cauza. Acestea nu conţin niciun viciu de neconstituţionalitate şi nu fac altceva decât să reglementeze verificarea competenţei de către instanţa de judecată, stabilind un moment procesual de discutare a competenţei. Totodată, dispoziţiile art. 132 din Codul de procedură civilă reglementează doar modul de soluţionare a excepţiei de necompetenţă. 14. Prin reglementarea la nivel legal a principiilor constituţionale referitoare la procedura de judecată, legiuitorul asigură atât dreptul părţilor la un parcurs procedural previzibil, cât şi dreptul acestora de a-şi adapta în mod rezonabil conduita procesuală în conformitate cu ipoteza normativă a legii, aspecte care se constituie în garanţii indispensabile ale dreptului la un proces echitabil. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, este atributul exclusiv al legiuitorului să stabilească mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, precum şi regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. 15. Aşadar, stabilirea condiţiilor de invocare a necompetenţei de ordine publică reprezintă strict o opţiune a legiuitorului, menită să responsabilizeze atât judecătorul, cât şi părţile, în sensul că aceştia sunt obligaţi să îşi pună problema competenţei de la începutul procesului, nu să ignore acest aspect şi să intre în cercetarea fondului, iar la orice moment ulterior - întrucât, în vechea reglementare, necompetenţa de ordine publică se putea invoca oricând - „să descopere“ necompetenţa şi să invoce excepţia corespunzătoare. Art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă impune, aşadar, ca atât instanţa, cât şi părţile să examineze întâi respectarea regulilor de competenţă, precum şi a aspectelor necesare pentru determinarea instanţei de fond competente, iar apoi fondul pretenţiilor şi apărărilor formulate în cauză. În acest sens, art. 131 din Codul de procedură civilă obligă instanţa să îşi verifice competenţa la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 433 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 4 decembrie 2020, paragraful 17, sau Decizia nr. 713 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 27 ianuarie 2017, paragraful 17). 16. Referitor la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, Curtea reţine că momentul până la care se poate ridica excepţia necompetenţei materiale a instanţei judecătoreşti este unul rezonabil, părţile beneficiind de timp suficient ca prin întâmpinare sau direct la primul termen de judecată să invoce această excepţie. 17. Curtea a mai reţinut în jurisprudenţa sa că, indiferent de momentul procesual până la care legea ar permite invocarea acestei excepţii, legiuitorul a permis instanţei chiar necompetente material să judece pe fond cauza. Singura obligaţie a legiuitorului, pe care, de altfel, a respectat-o, este să stabilească un moment rezonabil până la care părţile să poată invoca excepţia necompetenţei materiale. Faptul că nu s-a ridicat această excepţie până la termenul stabilit şi astfel instanţa inferioară a judecat în locul celei superioare sau invers ori că completul de judecată a avut, ca o consecinţă a acestui aspect, o compunere diferită nu impietează asupra dreptului la un proces echitabil, partea fiind judecată tot de o instanţă prevăzută de lege. Astfel, textul criticat sancţionează o culpă procesuală şi, pentru ca aceasta să nu se repercuteze asupra desfăşurării procesului civil, legiuitorul a stabilit această sancţiune, respectiv reţinerea spre judecată a cauzei în continuare de către instanţa judecătorească iniţial învestită (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 433 din 23 iunie 2020, antereferită, paragraful 19). 18. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate nu încalcă art. 21 şi nici art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu referire la dreptul la un proces echitabil. 19. În ceea ce priveşte critica privind încălcarea celorlalte dispoziţii constituţionale şi convenţionale, Curtea constată că aceasta nu este motivată, iar din compararea textului supus controlului cu normele constituţionale de referinţă nu se poate deduce vreo critică de neconstituţionalitate (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Milcu în Dosarul nr. 6.950/196/2018 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 131 şi 132 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 iunie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
