Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horaţiu Radu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepţie ridicată de Elena Claudia Zamfir, Petrişor Zamfir, Ion Badea şi de Dumitru Pană în Dosarul nr. 1.052/828/2017 al Judecătoriei Topoloveni. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.859D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, iniţial, Directiva 91/477/CEE a fost transpusă la nivel naţional „prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind frontiera de stat a României, prin Legea privind regimul armelor şi al muniţiilor şi prin Legea privind Codul vamal al României“. Susţine că directiva prevede o armonizare minimă, aceasta neaducând atingere dreptului statelor membre de a lua măsuri în vederea prevenirii traficului ilegal de arme. Apreciază că România a realizat o transpunere mai restrictivă, care este însă permisă, deoarece statele se bucură de o marjă largă în procedura transpunerii legislaţiei europene. În continuare, face referire la art. 3 din directivă, potrivit căruia statele membre pot adopta, în cadrul propriilor legislaţii, măsuri mai stricte decât cele prevăzute în directivă. Astfel, reglementarea unei infracţiuni care împiedică comerţul ilegal de arme este prevăzută şi permisă de directivă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.052/828/2017, Judecătoria Topoloveni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepţie ridicată de Elena Claudia Zamfir, Petrişor Zamfir, Ion Badea şi de Dumitru Pană, cu ocazia soluţionării unei cauze penale referitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 148 şi Directivei 91/477/CEE. Apreciază că în urma integrării României în Uniunea Europeană a intervenit o relaxare a regimului acestor arme. 6. Judecătoria Topoloveni apreciază că autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă prevederile art. 148 din Constituţie, indicând ca norme interpuse celei de referinţă pe cele cuprinse în Directiva 91/477/CEE. Instanţa judecătorească reţine că inadmisibilitatea unei astfel de sesizări poate fi constatată doar de Curtea Constituţională, în acest caz filtrul admisibilităţii presupunând în mod necesar constatarea condiţionalităţii cumulative, astfel cum a fost stabilit prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011. Potrivit deciziei amintite, această condiţionalitate presupune că norma interpusă de dreptul Uniunii Europene trebuie să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă şi trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei. Or, această operaţiune comportă, de asemenea, un grad de relativitate, astfel că doar Curtea Constituţională este în măsură să constate incidenţa sau nu a condiţionalităţii sus-menţionate. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază ca fiind relevante considerentele din cuprinsul Deciziei nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010. De asemenea, Guvernul arată că, potrivit Deciziei nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“. Prin urmare, având în vedere că nu este îndeplinită condiţia motivării, cuprinsă în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006. Dispoziţiile criticate au fost modificate prin art. 30 pct. 1 din Legea nr. 49/2018 privind precursorii de explozivi, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 2 martie 2018. Dispoziţiile criticate aveau, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 86/2006, următorul conţinut: „Introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.“ În prezent, după modificarea prin Legea nr. 49/2018, dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „Introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, precursori de explozivi restricţionaţi, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.“ 12. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în motivarea acesteia, autorii s-au limitat la a face trimitere la dispoziţiile constituţionale ale art. 148, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Astfel, autorii excepţiei apreciază doar că drept „urmare a integrării României în Uniunea Europeană a intervenit o relaxare a regimului acestor arme“ fără a prezenta alte elemente care să susţină eventuala neconstituţionalitate reclamată. 14. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi»“. 15. În consecinţă, Curtea urmează să respingă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României ca inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepţie ridicată de Elena Claudia Zamfir, Petrişor Zamfir, Ion Badea şi de Dumitru Pană în Dosarul nr. 1.052/828/2017 al Judecătoriei Topoloveni. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Topoloveni şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
