Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Elena Cristea în Dosarul nr. 700/113/2019 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.812D/2018. 2. La apelul nominal, se prezintă pentru comuna Frecăţei, judeţul Brăila, domnul avocat Cristian Dumitru din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.866D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Viorel Luca în Dosarul nr. 630/113/2019 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.884D/2019 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Cornelia Elena Delimoţ, Lucia Victoria Miştar, Cristina Culda şi de Ana Maria Udrea în Dosarul nr. 4.044/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 6D/2020 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de unitatea administrativ-teritorială Zau de Câmpie, judeţul Mureş, prin primar, în Dosarul nr. 1.593/102/2019 al Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se prezintă, în Dosarul nr. 1.866D/2019, personal, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, pentru partea comuna Bărăganul, judeţul Brăila, domnul avocat Cristian Dumitru, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar în Dosarul nr. 6D/2020, pentru partea Curtea de Conturi Mureş, doamna consilier juridic Andrea Fodor Nagy, cu delegaţie depusă la dosar, iar pentru unitatea administrativ-teritorială Zau de Câmpie prin primar, domnul avocat Ovidiu Miheţ din Baroul Bucureşti, cu delegaţie de substituire a doamnei avocat Claudia-Jiana Oltean, depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.866D/2019, nr. 2.884D/2019 şi nr. 6D/2020 la Dosarul nr. 1.812D/2019. 6. Atât părţile prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 1.866D/2019, nr. 2.884D/2019 şi nr. 6D/2020 la Dosarul nr. 1.812D/2019, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului comunei Bărăganul, domnul avocat Cristian Dumitru, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că prevederile legale criticate au creat o diferenţă clară între cei care au studii superioare şi cei care nu au studii superioare. Astfel, dispoziţiile legale criticate împiedică funcţionarii să parcurgă treptele administrative privind cariera prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. În acest context, se arată că personalul urmează tot felul de cursuri de perfecţionare pentru a fi la zi cu legislaţia şi problemele actuale. 8. Viceprimarul primeşte indemnizaţie, în timp ce funcţionarii primesc salariu. Or, art. 417 din Codul administrativ se referă la salariu, prime şi alte drepturi. Astfel, prevederile legale criticate golesc de conţinut prevederile art. 417 din Codul administrativ, ducând la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii. 9. În continuare, preşedintele acordă cuvântul domnului Viorel Luca, parte în Dosarul nr. 1.866D/2019, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând Hotărârile Guvernului nr. 937/2018 şi nr. 935/2019 care prevăd posibilitatea acordării unui salariu minim brut pe ţară în funcţie de studiile superioare avute. Acesta mai arată că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 41 privind dreptul la muncă din Constituţie. 10. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului unităţii administrativ-teritoriale Zau de Câmpie, domnul avocat Ovidiu Miheţ care arată că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale prin raportare la dispoziţiile art. 16 şi art. 41 din Constituţie. Acesta evocă aspecte legate de gestionarea fondurilor europene şi de implicarea funcţionarilor în programele cu finanţare europeană. Astfel, se arată că este vorba de o muncă suplimentară pe care, pe de o parte, legiuitorul doreşte să o stimuleze, dar, pe de altă parte, limitează acordarea sporurilor aferente. Astfel, se ajunge în situaţia în care funcţionarii sunt implicaţi în gestionarea programelor cu finanţare europeană, dar nu sunt remuneraţi pentru munca prestată. Se mai menţionează că jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în materie nu a avut în vedere aspectele pe care el le-a invocat. 11. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Curţii de Conturi Mureş, doamna consilier juridic Andreea Fodor Nagy, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că scopul declarat al legii este eliminarea discrepanţelor prin echilibrarea sistemului de salarizare, iar dispoziţiile legale criticate reprezintă opţiunea liberă a legiuitorului. Nu este vorba de vreo discriminare, remunerarea făcându-se în funcţie de responsabilitate, importanţa şi specificul muncii prestate. 12. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, se arată că în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-au comparat texte legale diferite, ceea ce este inadmisibil prin prisma jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional. Instanţa de contencios constituţional a mai analizat în jurisprudenţa sa principiile care reies din dispoziţiile legale criticate şi nu există niciun motiv ca aceasta să îşi modifice jurisprudenţa. Faptul că legiuitorul stabileşte un cuantum maxim al salariului nu reprezintă o problemă de constituţionalitate. Criteriile folosite de legiuitor sunt juste şi, în consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 13. Preşedintele acordă cuvântul în replică domnului avocat Cristian Dumitru, care arată că este vorba de funcţionarii publici care nu pot depăşi indemnizaţia unui ales local, respectiv a viceprimarului. Nu este vorba de raportarea la vreo grilă de salarizare, ci, în mod concret, de raportarea la o indemnizaţie a unui ales local. 14. Preşedintele acordă cuvântul în replică domnului avocat Ovidiu Miheţ care arată că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte criteriile de admisibilitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 15. Prin Încheierea din 20 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 700/113/2019, Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Elena Cristea într-o cauză având ca obiect un litigiu privind drepturi salariale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.812D/2019. 16. Prin Încheierea din 28 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 630/113/2019, Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Viorel Luca într-o cauză având ca obiect un litigiu privind drepturi salariale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.866D/2019. 17. Prin Încheierea din 25 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.044/117/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Cornelia Elena Delimoţ, Lucia Victoria Miştar, Cristina Culda şi de Ana Maria Udrea într-o cauză având ca obiect un litigiu privind drepturi salariale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.884D/2019. 18. Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.593/102/2019, Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de U.A.T. Zau de Câmpie prin primar, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind drepturi salariale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 6D/2020. 19. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că plafonarea cuantumului brut al salariului de bază care nu poate depăşi indemnizaţia viceprimarului comunei este discriminatorie. În condiţiile în care viceprimarul comunei nu are studii superioare, coeficientul de ierarhizare al acestuia stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017 se înmulţeşte doar cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru studii medii în valoare de 2.080 de lei. Din această perspectivă, un salariat cu studii superioare este clar dezavantajat. 20. De asemenea, în condiţiile în care autorii excepţiei de neconstituţionalitate au fost obligaţi prin dispoziţie a primarului - act administrativ - să participe la implementarea unor proiecte finanţate prin fonduri europene nerambursabile, deşi acesta din urmă avea posibilitatea de a angaja personal calificat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, este discriminatorie obligarea acestora la o muncă suplimentară fără să fie plătiţi pentru aceasta. Se arată că aceste sarcini de serviciu erau suplimentare faţă de cele prevăzute în fişa postului. 21. În acest context, în Dosarul nr. 6D/2020 se arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care există o diferenţă de tratament între funcţionarii care participă la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile şi viceprimarii care participă la aceleaşi proiecte, diferenţe care se manifestă prin plafonarea veniturilor salariale pentru prima categorie şi acordarea în mod neîngrădit a acestora, către celei de-a doua categorii, respectiv a viceprimarilor. 22. Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea a Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 23. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 24. Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Dispoziţiile constituţionale invocate instituie egalitatea în faţa legii a cetăţenilor, persoane fizice sau juridice care alcătuiesc populaţia stabilă a statului român, or, dispoziţiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt discriminatorii în condiţiile în care permit remunerarea diferită în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv cea a personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice, pentru munca prestată în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, în condiţii identice sau similare. 25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, precum şi ale reprezentanţilor acestora, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: „(4) Nivelul veniturilor salariale se stabileşte, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), fără a depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, primăria generală a municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli.“ 29. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă prevederile art. 1 alin. (5) în componenta sa privind respectarea legii, ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind principiul egalităţii în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 41 privind dreptul la muncă în componenta sa privind dreptul la salariu, precum şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Se mai invocă art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi Convenţia nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi exercitării profesiei. 30. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, analizând prevederile art. 11 alin. (1), (3) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin Decizia nr. 834 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 6 aprilie 2020, a amintit jurisprudenţa sa în materie, respectiv Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, în care a mai analizat dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017 prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că soluţia legislativă care deleagă competenţa legiuitorului de stabilire a salariului de bază al funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie“ din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării, consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora către consiliul local, consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, respectiv către ordonatorul de credite, pentru stabilirea salariului lunar, reprezintă o excepţie de la principiul legalităţii sistemului de salarizare. Opţiunea legiuitorului pentru adoptarea acestei soluţii legislative este însă justificată prin invocarea în cuprinsul art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 a dispoziţiilor art. 120 din Constituţie privind principiile de bază ale administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităţilor administraţiei publice locale nu este nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime şi maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, a observat că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază şi a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice locale. 31. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituţie, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente între funcţionarii publici care îşi desfăşoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor autorităţi ale administraţiei publice locale la nivel naţional, precum şi între această categorie de personal bugetar şi celelalte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reţinut, în esenţă, că atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate sunt diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare în aparatul propriu al unor autorităţi ale administraţiei publice diferite, ceea ce permite în raport cu criterii obiective, realizarea unor diferenţieri în stabilirea salariului de bază/salariului lunar al personalului bugetar din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării, consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, fără ca aceasta să fie contrară dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea în drepturi. Pe de altă parte, Curtea a arătat că reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă - salariul minim brut pe ţară şi limita maximă - indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar/vicepreşedinte al consiliului judeţean), este opţiunea liberă a legiuitorului, ţinând seama de responsabilitatea, complexitatea şi riscurile funcţiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice. 32. Astfel, criticile formulate, prin care se afirmă că plafonarea cuantumului brut al salariului de bază nu poate depăşi indemnizaţia viceprimarului comunei este discriminatorie, sunt neîntemeiate, întrucât dispoziţiile legale criticate vin să dea expresie tocmai principiului autonomiei locale prevăzut de art. 120 din Constituţie. Viceprimarii ocupă funcţii de demnitate publică, iar opţiunea legiuitorului a fost aceea de a corela salariile funcţionarilor din cadrul organelor administraţiei publice locale cu indemnizaţia funcţiei de viceprimar, ca o expresie a principiului constituţional menţionat. În aceste condiţii, poziţia de funcţionar public în cadrul organelor administraţiei publice locale ajunge să fie asumată prin acceptarea încheierii unui raport de serviciu ori a continuării raporturilor de muncă deja existente. Scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerenţă şi previzibilitate în ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul din cadrul autorităţilor publice locale, cu alte cuvinte, pentru a se asigura că aplicarea art. 120 din Constituţie se va putea face în condiţii de funcţionabilitate optimă a autorităţilor menţionate. 33. Coeficienţii corespunzători indemnizaţiilor pentru primari şi viceprimari se regăsesc în anexa nr. IX lit. C - Funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţii publice locale la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Aşadar, viceprimarii [aleşi din rândul consilierilor locali - atât potrivit art. 57 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cât şi potrivit art. 152 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ], ocupând funcţii de demnitate publică, fiind aleşi, se află într-o situaţie juridică diferită ce nu permite compararea celor două categorii aflate în discuţie (demnitari locali şi funcţionari publici locali). Aşadar natura funcţiei de ales local este diferită de cea a funcţionarilor publici. 34. În ceea ce priveşte modul concret de calcul al salariilor funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice locale, Curtea constată că acest aspect ţine de modul de interpretare şi aplicare a legii de către organele abilitate, respectiv de către instanţele judecătoreşti, excedând competenţei Curţii Constituţionale. 35. În ceea ce priveşte susţinerile potrivit cărora autorii au fost obligaţi să participe la implementarea unor proiecte finanţate prin fonduri europene nerambursabile, prin atribuirea unor sarcini suplimentare faţă de cele prevăzute în fişa postului, Curtea apreciază că acestea sunt chestiuni care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele judecătoreşti. 36. Referitor la critica potrivit căreia există o diferenţă de tratament între funcţionarii care participă la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile şi viceprimarii care participă la aceleaşi proiecte, diferenţe care se manifestă prin plafonarea veniturilor de natură salarială pentru prima categorie şi acordarea în mod neîngrădit a acestora, celei de-a doua categorii, în cotă de până la 25% , Curtea reţine că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât funcţionarii publici şi aleşii locali (care fac parte din categoria aleşilor locali) se află într-o situaţie juridică diferită. Aşadar, nu se poate vorbi despre încălcarea acestui principiu decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea şi Decizia nr. 838 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, paragraful 25). În cazul de faţă, opţiunea legiuitorului a avut în vedere un criteriu obiectiv menit să limiteze cheltuielile cu personalul angajat din cadrul administraţiei publice locale. 37. Pentru toate aceste motive, Curtea constată că nu se încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 11, ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 41, şi nici cele convenţionale invocate. 38. În ceea ce priveşte art. 21 din Constituţie, Curtea reţine că acesta nu are incidenţă în cauză. Dispoziţiile legale criticate nu se referă la exercitarea dreptului de acces la o instanţă judecătorească, ci la alte aspecte care nu au legătură cu menţionatul articol. 39. Cu privire la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea unui drept fundamental, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate fi reţinută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile şi libertăţile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale - din Constituţie. 40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Cristea în Dosarul nr. 700/113/2019 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Viorel Luca în Dosarul nr. 630/113/2019 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Cornelia Elena Delimoţ, Lucia Victoria Miştar, Cristina Culda şi de Ana Maria Udrea în Dosarul nr. 4.044/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi de unitatea administrativ-teritorială Zau de Câmpie, prin primar, în Dosarul nr. 1.593/102/2019 al Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
