Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată de George Enescu, în Dosarul nr. 35.411/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.168D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Dana Constantinescu, din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care arată, cu titlu preliminar, că excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. g) din Legea nr. 341/2004, iar nu cele ale art. 5 lit. n) din această lege. Totodată, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând susţinerile formulate în motivarea scrisă a acesteia. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 1 aprilie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 17 aprilie 2019 şi prin Încheierea din 9 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 35.411/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de George Enescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare în proprietate a unei suprafeţe de teren extravilan. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece nu prevede modalitatea de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea beneficiarilor, şi nici organul îndreptăţit să realizeze atribuirea în proprietate. În acelaşi timp, textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate, deoarece nu precizează condiţiile şi termenul în care se poate realiza dreptul reglementat, iar sintagma „în limita posibilităţilor“ permite conducătorului instituţiei căreia i se adresează cererea să legifereze, cu încălcarea normelor de tehnică legislativă, prin „stabilirea arbitrară a organului de la care se cere avizul“. Invocă în acest sens Deciziile Curţii Constituţionale nr. 363 din 7 mai 2015, nr. 189 din 2 martie 2006 sau Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată şi arată că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, redactarea acestora fiind lipsită de claritate şi precizie, având în vedere că nu precizează în mod clar care este procedura de atribuire a dreptului de proprietate şi care sunt instituţiile competente să realizeze procedura de atribuire. Prin urmare, neindicarea unei proceduri de urmat lasă loc arbitrarului, iar această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate creează astfel premisa aplicării textului de lege criticat în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare de către instituţiile învestite cu soluţionarea unor cereri având ca obiect valorificarea dreptului prevăzut. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit Încheierii din 1 aprilie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 17 aprilie 2019 şi prin Încheierea din 9 mai 2019, precum şi din motivarea autorului excepţiei, îl reprezintă dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, având următorul cuprins: „(1) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 3^1 lit. b), care îndeplinesc condiţiile prezentei legi beneficiază şi de următoarele drepturi: (...) n) atribuirea, în limita posibilităţilor, în proprietate a 10.000 mp de teren în extravilan şi 500 mp de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinaţia de locuinţă, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spaţiu locativ; (...).“ 12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 alin. (1) şi (2) privind obligaţiile ce îi revin statului român din tratatele la care este parte, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se invocă art. 19 - Abuzul de funcţii cuprins în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004 şi art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 16 şi art. 44 din Constituţie, şi faţă de o motivare similară celei invocate în prezenta cauză, referitoare la modul de redactare deficitară a textului de lege criticat, în privinţa efectelor asupra beneficiarilor. 14. Astfel, prin Decizia nr. 862 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din data de 11 august 2022 paragraful 14, Curtea a reţinut că dreptul acordat prin textul de lege criticat face parte dintr-un ansamblu de măsuri, cum ar fi, spre exemplu, şi dreptul la indemnizaţie reparatorie, pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au contribuit la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei este incontestabil, însă acestea nu sunt garantate prin Constituţie, ci sunt acordate de legiuitor potrivit competenţei sale (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 1.046 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 20 februarie 2013). 15. În prezenta cauză, faţă de raportarea criticii de neconstituţionalitate la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitor la principiul legalităţii, în componenta sa privind calitatea legii, Curtea reţine că prevederile legale criticate, instituind dreptul la atribuirea în proprietate, în limita posibilităţilor, a 10.000 mp de teren în extravilan şi 500 mp de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinaţia de locuinţă, se completează cu Normele metodologice de aplicare ale Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 10 septembrie 2004. Potrivit art. 34 din Normele metodologice, în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile în care autorităţile administraţiei publice locale nu dispun de suprafeţele de teren necesare satisfacerii solicitărilor, se poate proceda, în condiţiile legii, la trecerea unor suprafeţe de teren din domeniul public în domeniul privat, cu această destinaţie. Totodată, în limita suprafeţei de 500 mp de teren în intravilan, autorităţile şi instituţiile publice atribuie solicitanţilor suprafaţa de teren aferentă spaţiului locativ care i-a fost vândut în baza altor reglementări în vigoare, dar în cazul cărora, la momentul respectiv, nu a fost posibilă şi vânzarea terenului aferent. 16. Pentru aceste considerente nu pot fi reţinute susţinerile autorului excepţiei referitoare la lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor legale criticate, raportate la pretinsa neprecizare a modalităţii de constituire a dreptului de proprietate instituit sau a organelor competente în acest sens. 17. În ceea ce priveşte sintagma „în limita posibilităţilor“, cuprinsă în textul de lege criticat, prin Decizia nr. 862 din 14 decembrie 2021, precitată, paragraful 15, Curtea a reţinut că aceasta are semnificaţia acordării terenului în limita disponibilului aflat în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale, iar nu în mod discreţionar, astfel încât sintagma legală nu poate fi interpretată în sensul existenţei unei voinţe arbitrare a conducătorului entităţii cu atribuţii în procedura de restituire, în afara cadrului legal reglementat. 18. Referitor la raportarea criticii de constituţionalitate la prevederile art. 11 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 21 alin. (3) din Constituţie, precum şi la art. 19 cuprins în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 31 octombrie 2003, şi art. 6 cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, autorul excepţiei nu arată în ce constă încălcarea dispoziţiilor constituţionale sau convenţionale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de George Enescu în Dosarul nr. 35.411/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
