Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 14.687/236/2017 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.337D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, aspectele criticate vizând probleme de interpretare şi aplicare a legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 14.687/236/2017, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2002 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia a fost ridicată de Achim Ilarie, intimat într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe civile prin care s-a admis plângerea contravenţională formulată de petent, în sensul că sancţiunea amenzii a fost înlocuită cu avertismentul, iar sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile a fost înlăturată, instanţa de fond atrăgând petentului atenţia asupra pericolului social al faptei săvârşite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte prevederile legale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând argumentele prezentate de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu în susţinerea apelului formulat în cauză, în sensul că înlocuirea de către instanţa de judecată a măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce este nelegală, întrucât instanţa nu poate dispune o astfel de măsură, având în vedere art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, precum şi art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, autorul excepţiei consideră că aceste texte legale sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că instanţa de judecată nu poate judeca şi înlătura măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce cu măsura avertismentului şi atragerea atenţiei petentului asupra pericolului social al faptei săvârşite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte prevederile legale. O atare interpretare încalcă dreptul de acces la un tribunal, deoarece neagă rolul instanţei de judecată de a cenzura măsura suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice. Cu privire la acest aspect, autorul excepţiei arată că instanţa europeană a drepturilor omului a observat că accesul la căile de atac interne doar pentru ca acţiunea să fie respinsă ca inadmisibilă poate ridica o problemă din perspectiva art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Instanţa europeană a reţinut că gradul de acces oferit de legislaţia naţională şi interpretarea acesteia de către instanţele naţionale trebuie să fie, de asemenea, suficiente pentru a asigura individului „dreptul la un tribunal“, având în vedere principiul preeminenţei statului de drept într-o societate democratică. Pentru ca dreptul de acces la justiţie să fie eficient, o persoană trebuie să aibă posibilitatea evidentă, efectivă, de a contesta un act care îi încalcă drepturile sale (Hotărârea din 26 iulie 2011, pronunţată în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României, paragraful 74). Accesul liber la justiţie constituie un principiu fundamental al organizării oricărui sistem judiciar democratic, fiind consacrat într-un număr important de documente internaţionale, astfel că acesta are semnificaţii deosebite atât pentru dreptul procesual, cât şi pentru dreptul constituţional. Liberul acces al persoanei la justiţie reprezintă facultatea oricărei persoane de a introduce, după libera sa apreciere, o acţiune în justiţie, implicând obligaţia corelativă a statului ca, prin instanţa competentă, să soluţioneze această acţiune. Orice condiţionare a accesului liber la justiţie reprezintă o nesocotire a principiului constituţional fundamental şi a standardelor internaţionale în materie. 6. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, ele se rezumă la a reglementa modalitatea de înlocuire a sancţiunilor principale ca urmare a reindividualizării lor raportat la criterii legale şi la pericolul social concret al faptei contravenţionale, iar reglementarea prin lege, pe lângă sancţiunea principală, amenda, şi a uneia sau a mai multor sancţiuni complementare nu este de natură a încălca dispoziţiile constituţionale, aceste sancţiuni având drept scop înlăturarea stării de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege. Stabilirea unor astfel de reguli referitor la circulaţia pe drumurile publice, inclusiv în ceea ce priveşte suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, are ca scop, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, „asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective [...]“ şi nu este de natură să încalce drepturi fundamentale reglementate prin Constituţie. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, şi ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: [...] d) circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depăşire.“; – Art. 5 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.“; – Art. 21 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „Sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.“; – Art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Dispoziţiile art. 236^1 şi ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.“ 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi. 12. Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta vizează modul de interpretare a textelor legale, în opinia autorului acestea fiind neconstituţionale în măsura în care instanţa nu ar avea posibilitatea de a înlocui măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce cu măsura avertismentului şi atragerea atenţiei petentului asupra pericolului social al faptei săvârşite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte prevederile legale. 13. Excepţia a fost invocată în faza procesuală a apelului formulat împotriva unei sentinţe prin care, procedând la individualizarea judiciară a sancţiunilor contravenţionale, instanţa de judecată a admis plângerea contravenţională formulată de petent, a înlocuit sancţiunea amenzii aplicate de agentul constatator cu avertismentul, a înlăturat sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile şi, atrăgând petentului atenţia asupra pericolului social al faptei săvârşite, a recomandat ca pe viitor să respecte prevederile legale. Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a făcut interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale cuprinse în art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi în art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2002. Întrucât autoritatea administrativă, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu, în motivarea apelului formulat în cauză, a susţinut că măsurile dispuse de instanţa de fond nu sunt legale, petentul contravenient a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale pe care s-a întemeiat soluţia instanţei de fond. 14. Analizând criticile formulate, Curtea constată că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate nu cuprinde referiri concrete cu privire la pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu normele constituţionale invocate, ci, în mod exclusiv, are în vedere aspecte privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor referitoare la individualizarea judiciară a sancţiunilor contravenţionale cu privire la posibilitatea instanţei de a înlocui sau de a înlătura sancţiunile contravenţionale dispuse de autoritatea administrativă cu competenţă în domeniu. Or, operaţiunea de individualizare judiciară se realizează, potrivit dispoziţiilor criticate, în funcţie de gradul de pericol social al faptei săvârşite, respectiv de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanţa de judecată având posibilitatea de a dispune măsurile pe care le apreciază ca fiind proporţionale cu gradul de pericol social al faptei săvârşite. 15. Curtea observă că norma specială reprezentată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 reglementează în mod imperativ, la art. 96 alin. (1) şi (2), că sancţiunile complementare instituite de aceasta, inclusiv suspendarea dreptului de a conduce, pe timp limitat, se aplică alături de sancţiunile principale. Astfel, în cazul sancţiunii complementare prevăzute de art. 101 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, durata acesteia este prestabilită prin lege şi pusă de legiuitor în relaţie directă cu gravitatea faptelor sancţionate contravenţional prin aceleaşi norme, care prevăd aplicarea obligatorie a sancţiunii complementare. Aşa fiind, norma are semnificaţia unei dispoziţii speciale în raport cu dispoziţiile generale de drept comun prevăzute de art. 5 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora „sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi de gravitatea faptei“. De altfel, cu privire la aceste aspecte, s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 18 iunie 2021. 16. Prin urmare, Curtea constată că autorul excepţiei nu are în vedere, în concret, vicii de neconstituţionalitate ale reglementării criticate, ci vizează aspecte punctuale care ţin de o eventuală gestionare diferită a actului de justiţie. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstituţionale prevederile actelor care încalcă prevederile sau principiile Constituţiei, astfel încât o problemă de interpretare şi aplicare a legii pe fondul cauzei deduse judecăţii instanţei judecătoreşti excedează controlului de constituţionalitate. Întrucât atribuţia interpretării şi aplicării legii intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 126 din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 este inadmisibilă. 17. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 14.687/236/2017 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
