Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. (8) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare, cu privire la sintagma „pot aproba“, excepţie ridicată de Mircea Dinculescu, în Dosarul nr. 4.445/117/2015 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.998D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, dând expresie principiului autonomiei universitare. Pe baza acestui criteriu, respectiv gradul de îndeplinire, de către persoanele vizate, a obligaţiilor aferente programelor de studii doctorale, senatele universitare puteau decide menţinerea sau, după caz, încetarea raporturilor juridice de muncă, în funcţie de particularităţile concrete ale fiecărui caz în parte. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.445/117/2015, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. (8) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare, cu privire la sintagma „pot aproba“. Excepţia a fost ridicată de Mircea Dinculescu, în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 849 din 14 martie 2016 a Tribunalului Cluj, pronunţată într-o cauză având ca obiect contestaţie cu privire la o decizie de concediere. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că sintagma „pot aproba“ din cuprinsul art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 nu respectă exigenţa accesibilităţii impusă de prevederile Convenţiei şi este lipsită de claritate şi previzibilitate, destinatarul normei neavând posibilitatea de a înţelege care ar trebui să fie conduita conformă acestor prevederi. Prin urmare, în privinţa prelungirii raportului juridic de muncă, această sintagmă este de natură a determina o interpretare conform căreia este vorba de o competenţă discreţionară a conducerii instituţiei de învăţământ, care determină decizii arbitrare. Ca dovadă, susţine autorul excepţiei, atât pârâta, cât şi instanţa judecătorească au interpretat textul legal în sensul că este strict la latitudinea conducerii instituţiilor de învăţământ superior decizia privind continuarea raportului juridic de muncă. 6. În continuare, autorul excepţiei apreciază că legiuitorul, prin norma criticată, menită a constitui o excepţie de la dispoziţiile alineatului (7) al art. 362 din lege, a înţeles să stabilească un criteriu în baza căruia senatele universitare să poată decide continuarea sau nu a raporturilor juridice de muncă încheiate cu persoane care încă nu au obţinut titlul de doctor, nu o competenţă discreţionară a instituţiilor de învăţământ. Într-o astfel de interpretare, susţine autorul excepţiei, sintagma „pot aproba“, din cuprinsul art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, este neconstituţională. 7. Se susţine că tocmai stipularea sintagmei „în funcţie de gradul de îndeplinire de către acestea a obligaţiilor aferente programelor de studii doctorale“, în cuprinsul art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, semnifică faptul că posibilitatea de a continua raportul juridic de muncă este determinată de un criteriu obiectiv - gradul de îndeplinire a obligaţiilor - şi că se impune ca fiecare situaţie să fie analizată în baza criteriului, înainte de a se decide soarta raportului juridic de muncă. Altfel, în lipsa acestei analize s-ar ajunge la concluzia că legiuitorul nu a oferit un drept persoanelor aflate în situaţia de a nu fi obţinut încă titlul de doctorat, ci a lăsat senatul universitar să decidă. Prin urmare, autorul consideră că o asemenea interpretare face ca norma să nu respecte principiul egalităţii. 8. Autorul excepţiei apreciază că persoana căreia i se adresează norma, în speţă asistentul universitar, care încă nu a obţinut diploma de doctor până la data de 30.09.2015, nu are reprezentarea clară a consecinţelor şi implicaţiilor pe care art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 le are asupra raportului său de muncă, neştiind dacă ceea ce prevede legea cu titlu de excepţie înseamnă sau nu o reală şansă de a-şi continua raportul juridic de muncă cu instituţia de învăţământ superior, respectiv dacă această normă lasă sau nu la latitudinea instituţiei de învăţământ continuarea raportului juridic de muncă, în orice stadiu s-ar regăsi îndeplinirea obligaţiilor din cadrul programului de studii doctorale. 9. În final, autorul susţine că sintagma „pot aproba“ este neconstituţională în măsura în care s-ar interpreta că aceasta stabileşte o competenţă discreţionară a instituţiilor de învăţământ, în ceea ce priveşte decizia continuării raporturilor juridice de muncă. 10. Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015, cu privire la sintagma „pot aproba“, este neîntemeiată, întrucât nu este de natură a încălca drepturile şi libertăţile fundamentale ocrotite de Constituţie. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Se arată că, din analiza conţinutului normativ al art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, se poate constata faptul că aceste dispoziţii au avut un caracter temporar, ele fiind aplicabile doar în anul universitar 2015-2016. Dispoziţiile de lege criticate nu mai sunt în vigoare, însă, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766/2011 pot fi supuse controlului. Astfel, se consideră că prevederile legale criticate dau expresie, în mod adecvat, principului fundamental al autonomiei universitare, garantat prin art. 32 alin. (6) din Constituţie. Pe baza unui criteriu obiectiv pus la dispoziţie de legiuitor, respectiv gradul de îndeplinire de către persoanele vizate a obligaţiilor aferente programelor de studii doctorale, senatele universitare puteau decide menţinerea sau, după caz, încetarea raportului juridic de muncă, în funcţie de particularităţile concrete ale speţei. Aşadar, norma criticată îndeplineşte cerinţele de accesibilitate şi previzibilitate, astfel cum aceste exigenţe au fost cristalizate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului. 13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015, sunt neconstituţionale, întrucât textul de lege criticat instituie o excepţie care nu respectă coordonatele unei norme juridice sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 362 alin. (8) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011 cu privire la sintagma „pot aproba“, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare. Însă, având în vedere atât notele autorului depuse în motivarea criticii, cât şi art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, cu următorul cuprins: „Prin excepţie de la termenul prevăzut la alin. (7), senatele universitare ale instituţiilor de învăţământ pot aproba, la propunerea consiliului de administraţie, în anul universitar 2015-2016, continuarea raporturilor juridice de muncă, pentru persoanele aflate sub incidenţa prevederilor alin. (1)-(6), în funcţie de gradul de îndeplinire de către acestea a obligaţiilor aferente programelor de studii doctorale.“ 17. Alin. (7) al art. 362 din Legea nr. 1/2011, la care face trimitere norma criticată, prevede că: „Termenele prevăzute la alin. (1)-(6) se prorogă până la încheierea anului universitar 2014-2015, respectiv 30 septembrie 2015“. 18. Alineatele (1)-(6) ale art. 362 din Legea nr. 1/2011 stabilesc că: "(1) Personalul didactic care ocupă, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, funcţia de preparator universitar şi care obţine diploma de doctor în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă de drept funcţia de asistent universitar.(2) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de preparator universitar încetează de drept. (3) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de asistent universitar sau asistent de cercetare şi nu sunt studenţi-doctoranzi sau nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.(4) Prin excepţie de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupă la momentul intrării în vigoare a prezentei legi funcţia de asistent universitar într-o instituţie de învăţământ superior nu li se aplică respectivele prevederi. La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale respectivelor persoane, care nu au obţinut diploma de doctor, încetează de drept.(5) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.(6) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă, în instituţii de învăţământ superior, funcţia de cercetător ştiinţific sau o funcţie de cercetare superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept." 19. Din analiza conţinutului normativ al art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, Curtea observă că aceste norme au avut un caracter temporar, fiind aplicabile doar în anul universitar 2015-2016. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, dispoziţiile art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 vor fi supuse controlului de controlului de constituţionalitate. 20. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind statul român, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 23 alin. (1) teza a II-a privind libertatea individuală. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia a contestat în faţa instanţei judecătoreşti Decizia nr. 1.120/30.09.2015, emisă de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, prin care s-a decis că, începând cu data de 1 octombrie 2015, îi încetează de drept contractul individual de muncă, având în vedere dispoziţiile art. 362 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care la alin. (3) prevăd că la împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a legii, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de asistent universitar sau asistent de cercetare şi nu sunt studenţi-doctoranzi sau nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept. 22. Din analiza normei legale criticate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 30 septembrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 112/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2016, instituie o excepţie de la termenul prevăzut la art. 362 alin. (7) din lege, respectiv 30 septembrie 2015. Totodată, Curtea reţine că autorul excepţiei căruia, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, i-a încetat raportul juridic de muncă deoarece nu a obţinut diploma de doctor până la data de 30 septembrie 2015, este nemulţumit de faptul că nu a beneficiat de aplicarea excepţiei instituită prin art. 362 alin. (8) din Legea educaţiei naţionale. 23. Prin urmare, faţă de obiectul cauzei aflate pe rolul instanţei, dispoziţiile art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 nu au legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. 24. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat. Or, în prezenta cauză, autorul excepţiei căruia i s-a aplicat regula încetării de drept a raportului de muncă, întrucât nu a obţinut diploma de doctor până la data de 30 septembrie 2015, este nemulţumit de faptul că nu a beneficiat de excepţia instituită prin dispoziţiile art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011. Astfel, nu se poate susţine în mod pertinent existenţa unei legături, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, între textul de lege criticat şi obiectul cauzei deduse soluţionării instanţei judecătoreşti. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. (8) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Mircea Dinculescu, în Dosarul nr. 4.445/117/2015 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
