Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Viorel Miclea în Dosarul nr. 1.655/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 731D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 732D/2019, nr. 734D/2019, nr. 742D/2019, nr. 801D/2019-nr. 805D/2019, nr. 825D/2019-nr. 827D/2019, nr. 934D/2019- nr. 943D/2019, nr. 1.181D/2019, nr. 1.828D/2019, nr. 1.830D/2019, nr. 1.938D/2019, nr. 1.939D/2019, nr. 1.954D/2019-nr. 1.956D/2019, nr. 1.961D/2019, nr. 2.007D/2019, nr. 2.009D/2019-nr. 2.012D/2019, nr. 2.104D/2019, nr. 2.152D/2019, nr. 2.155D/2019-nr. 2.158D/2019, nr. 2.183D/2019, nr. 2.185D/2019 şi nr. 2.186D/2019, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate de Aurel Octavian Sandu, Victor Bolosin, Florin Lup, Constantin Cioloboc, Victor Dimian, Ion Eftenoiu, Mircea Boca, Tudor Florea, Toderiţă Lovin, Ioan Bogdan, Ilie Leu, Nelu Aprofirei, Nicolae Grecia, Ionel Dănescu, Eugen Badoiu, Petre Lucian Şerban, Gheorghe Jurca, Nicolae Ştefan Moruş, Ioan Jitea, Sever Ciobotea, Nicolae Dudui, Doinel Cornel Groşan, Dumitru Pipoş, Marin Budaşu, Ioan Blaj, Victor Manolache, Liviu Robert Corseanschi, Ilie Pălănceanu, Nicolae Puia, Gelu Şendrea, Iosif Moldovan, Liviu Boşneag, Mihai Kis, Dan Voicu, Vasile Matei, Iosif Lucaci, Gavril Şorban, Ioan Dragoş, Maria Magdolna Szocs, Ştefan Szabo, Sorin Neculai Bejan, Constantin Morar, Constantin Căţan şi Maria Cichi în dosarele nr. 2.040/97/2018, nr. 1.957/97/2018, nr. 984/97/2018, nr. 724/97/2018, nr. 1.037/97/2018, nr. 2.163/97/2018, nr. 1.946/97/2018, nr. 720/97/2018, nr. 511/97/2018, nr. 404/97/2018, nr. 477/97/2018, nr. 899/97/2018, nr. 920/97/2018, nr. 1.066/97/2018, nr. 1.184/97/2018, nr. 1.185/97/2018, nr. 1.267/97/2018, nr. 1.268/97/2018, nr. 1.342/97/2018, nr. 2.037/97/2018, nr. 4.096/97/2017, nr. 1.325/97/2018, nr. 296/97/2018, nr. 1.514/97/2018, nr. 4.097/97/2017, nr. 715/97/2018, nr. 318/97/2018, nr. 884/97/2018, nr. 719/97/2018, nr. 2.210/97/2018, nr. 799/97/2018, nr. 709/97/2018, nr. 843/97/2018, nr. 87/97/2018, nr. 895/97/2018, nr. 1.482/97/2018, nr. 1.369/97/2018, nr. 1.143/97/2018, nr. 437/97/2018, nr. 1.512/97/2018, nr. 278/97/2018, nr. 2.208/97/2018, nr. 897/97/2018 şi nr. 1.378/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 732D/2019, nr. 734D/2019, nr. 742D/2019, nr. 801D/2019-nr. 805D/2019, nr. 825D/2019-nr. 827D/2019, nr. 934D/2019-nr. 943D/2019, nr. 1.181D/2019, nr. 1.828D/2019, nr. 1.830D/2019, nr. 1.938D/2019, nr. 1.939D/2019, nr. 1.954D/2019-nr. 1.956D/2019, nr. 1.961D/2019, nr. 2.007D/2019, nr. 2.009D/2019-nr. 2.012D/2019, nr. 2.104D/2019, nr. 2.152D/2019, nr. 2.155D/2019-nr. 2.158D/2019, nr. 2.183D/2019, nr. 2.185D/2019 şi nr. 2.186D/2019 la Dosarul nr. 731D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi de menţinere a jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin încheierile din 12 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.655/97/2018, nr. 2.040/97/2018, nr. 1.957/97/2018 şi nr. 984/97/2018, prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 720/97/2018, prin încheierile din 19 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 511/97/2018, nr. 404/97/2018 şi nr. 477/97/2018, prin încheierile din 2 aprilie 2019, pronunţate în dosarele nr. 899/97/2018 şi nr. 920/97/2018, prin încheierile din 28 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.066/97/2018, nr. 1.184/97/2018, nr. 1.267/97/2018 şi nr. 2.037/97/2018, prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.185/97/2018, prin încheierile din 2 aprilie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.268/97/2018, nr. 1.342/97/2018 şi nr. 4.096/97/2017, prin Încheierea din 18 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.325/97/2018, prin încheierile din 30 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 296/97/2018 şi nr. 1.514/97/2018, prin Încheierea din 13 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.097/97/2017, prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 709/97/2018, prin încheierile din 27 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.482/97/2018, nr. 1.143/97/2018, nr. 897/97/2018 şi nr. 1.378/97/2018, prin încheierile din 26 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 437/97/2018 şi nr. 1.512/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Viorel Miclea, Aurel Octavian Sandu, Victor Bolosin şi Florin Lup, de Tudor Florea, de Toderiţă Lovin, Ioan Bogdan şi Ilie Leu, de Nelu Aprofirei şi Nicolae Grecia, de Ionel Dănescu, Eugen Badoiu, Gheorghe Jurca şi Sever Ciobotea, de Petre Lucian Şerban, de Nicolae Ştefan Moruş, Ioan Jitea şi Nicolae Dudui, de Doinel Cornel Groşan, de Dumitru Pipoş şi Marin Budaşu, de Ioan Blaj, de Liviu Boşneag, de Iosif Lucaci, Ioan Dragoş, Constantin Căţan şi Maria Cichi, de Maria Magdolna Szocs şi Ştefan Szabo, cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 8. Prin încheierile din 21 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 724/97/2018, nr. 1.037/97/2018, nr. 2.163/97/2018 şi nr. 1.946/97/2018, prin încheierile din 13 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 715/97/2018, nr. 318/97/2018, nr. 884/97/2018, nr. 719/97/2018 şi nr. 2.210/97/2018, prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 895/97/2018, prin încheierile din 27 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.369/97/2018, nr. 278/97/2018 şi nr. 2.208/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Constantin Cioloboc, Victor Dimian, Ion Eftenoiu şi Mircea Boca, de Victor Manolache, Liviu Robert Corseanschi, Ilie Pălănceanu, Nicolae Puia şi Gelu Şendrea, de Vasile Matei, de Gavril Şorban, Sorin Neculai Bejan şi Constantin Morar, cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 9. Prin încheierile din 19 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 799/97/2018, nr. 843/97/2018 şi nr. 87/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Iosif Moldovan, Mihai Kis şi Dan Voicu, cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu sunt clare, precise şi predictibile, ceea ce generează posibilitatea unor interpretări opuse pentru determinarea noului punctaj mediu anual, respectiv: folosirea stagiului complet de cotizare de 30 de ani, dacă se interpretează împreună cu Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sau folosirea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, dacă se interpretează prin raportare la art. 116 din Legea nr. 263/2010. 11. Astfel, se susţine încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în condiţiile în care, deşi Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, stabileşte că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, totuşi, nici măcar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dat un răspuns clar problemei privind stagiul complet de cotizare în cazul unei pensii stabilite pe baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu sau fără creşterile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi de art. 169 din Legea nr. 263/2010. 12. De asemenea, este înfrântă egalitatea în faţa legii şi nediscriminarea, din moment ce pentru aceeaşi categorie de persoane prevăzute de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se aplică diferenţiat art. 169^1 alin. (3) din aceeaşi lege. Astfel, în timp ce unii pensionari au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani astfel cum stabilesc Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, nr. 11 din 25 mai 2015, art. 116 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, şi principiul tempus regit actum, altor pensionari, sub incidenţa aceleiaşi reglementări legale, li se aplică stagiul complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare. 13. Lipsa de claritate şi precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 determină încălcarea accesului liber, a principiului securităţii juridice, a dreptului la folosirea căilor de atac, precum şi încălcarea dreptului de proprietate privată. Astfel, se arată că stagiul complet de cotizare de 20 de ani este un element substanţial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis, s-a dobândit un drept de proprietate asupra unei anumite pensii pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul, constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani, echivalează cu încălcarea dreptului la pensia stabilită potrivit legii la momentul iniţial. Retragerea beneficiului stagiului complet de cotizare redus echivalează şi cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege şi fără despăgubire. Prin modificarea stagiului complet de cotizare de la 20 de ani la 30 de ani legiuitorul încalcă prevederile art. 41 din Constituţie, respectiv garanţiile instituite prin acest text constituţional pentru cei ce au lucrat în condiţii deosebite sau/şi speciale. 14. Se mai susţine că dispoziţiile criticate încalcă şi art. 47 din Constituţie, deoarece cuantumul pensiei stabilite se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Restrângerea şi modificarea modului de calcul al punctajului mediu anual prin folosirea altui stagiu complet de cotizare decât cel stabilit la data înscrierii la pensie duce la încălcarea art. 53 din Constituţie. Prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, fiind încălcate dispoziţiile art. 108 din Constituţie. 15. În ceea ce priveşte art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, se arată că, în plus, aceste prevederi de lege încalcă art. 15 alin. (2) şi art. 78 din Constituţie. Art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu conferă predictibilitate, precizie şi claritate, deoarece este dat în aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, şi nu conţine nicio majorare de punctaje, ci aduce un paralelism contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 limitează acordarea creşterilor prevăzute de Legea nr. 192/2015 numai pensionarilor cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Acest temei de drept aduce limitări întâmplătoare beneficiarilor de creşterea de punctaje anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1, şi dispune după epuizarea perioadei de aplicare a creşterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Textul legal nu are nicio raţiune sau logică juridică în privinţa destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privinţa categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare în baza art. 169^1 şi nu face referiri la ce se întâmplă cu cei cărora nu li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 încalcă şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, prin aceea că dispune noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data prevăzută în cuprinsul acestuia, şi limitează aplicabilitatea art. 169^1 la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creşterilor de punctaje anuale cu 50% sau cu 25%, după caz. Art. 169^2 alin. (4) încalcă art. 78 din Constituţie, deoarece menţine două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidenţa art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 (1 ianuarie 2016 şi 1 octombrie 2018). 16. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece vizează interpretarea şi aplicarea legii. Or, potrivit art. 126 din Constituţie, această atribuţie intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti. Invocă Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în legătură cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare şi din notele scrise ale autorilor excepţiei, îl constituie dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, aşa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, respectiv prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Textele de lege criticate au următorul conţinut: - Art. 169^1 alin. (3) teza finală: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“ – Art. 169^2: "(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018." 21. Din analiza motivării excepţiei rezultă însă că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, critica de neconstituţionalitate priveşte sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. 22. În consecinţă, Curtea reţine ca obiect al excepţiei prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 169^2 din aceeaşi lege. 23. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 78 privind intrarea în vigoare a legilor, art. 108 privind actele Guvernului, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor europene cu caracter obligatoriu. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, Decizia nr. 169 din 9 martie 2021*) şi Decizia nr. 211 din 25 martie 2021**), nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 169 din 9 martie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021. **) Decizia Curţii Constituţionale nr. 211 din 25 martie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 9 iulie 2021. 25. Astfel, examinând criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea a reţinut că un prim aspect invocat de autorii excepţiei priveşte pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituţie, motivat de lipsa de claritate şi previzibilitate a textului atacat. Faţă de această critică, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, au fost examinate critici similare de neconstituţionalitate aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a constatat, în esenţă, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este constituţională. Faptul că autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ în sensul dorit de aceştia, şi anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, şi nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, precitată, nu constituie un veritabil aspect de neconstituţionalitate care să atragă sancţionarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. 26. Cu privire la criticile formulate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat, prin aceeaşi decizie, că acestea vizează diferenţa de tratament generată de interpretarea şi aplicarea diferită de către instanţele de judecată a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepţiei, a dat o interpretare unitară acestor dispoziţii de lege, astfel că susţinerile acestora apar ca neîntemeiate. 27. Curtea a apreciat, pentru aceleaşi considerente, că sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 28. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 şi art. 47 din Constituţie, în ceea ce priveşte dreptul la un anumit cuantum al pensiei, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. (...) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). În raport cu aceste considerente de principiu, Curtea a observat, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior. 29. Având în vedere aceste argumente, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituţie, referitoare la principiul neretroactivităţii legii civile, şi la art. 78 din Legea fundamentală, privind intrarea în vigoare a legii, de vreme ce nu se poate reţine că prin aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior. 30. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi în raport cu art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, Curtea a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate nu sunt incidente în cauză. 31. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că obiectul acţiunilor în care a fost ridicată această excepţie a privit obligarea caselor judeţene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege. Întrucât la data formulării excepţiilor de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 erau deja în vigoare şi având în vedere că aspectele criticate de autorii excepţiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, şi la neîndeplinirea obligaţiei caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea reţine că este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora dispoziţiile de lege care sunt supuse controlului de constituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. 32. Examinând criticile aduse dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, similare celor formulate în prezentele cauze, Curtea a observat că acestea se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege. 33. Cu privire la primul aspect de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. 34. Mai mult, cele două texte de lege la care fac referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. 35. Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat, în prealabil, că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introdus prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că, potrivit dispoziţiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, text de lege aplicabil tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din acelaşi act normativ. 36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză. 37. Curtea constată că dispoziţiile art. 53 din Constituţie, invocate ca fiind încălcate, nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale. 38. Referitor la invocarea celorlalte dispoziţii din Constituţie, Curtea constată că, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu prevederile de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reţinută relevanţa acestora în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Miclea, Aurel Octavian Sandu, Victor Bolosin, Florin Lup, Constantin Cioloboc, Victor Dimian, Ion Eftenoiu, Mircea Boca, Tudor Florea, Toderiţă Lovin, Ioan Bogdan, Ilie Leu, Nelu Aprofirei, Nicolae Grecia, Ionel Dănescu, Eugen Badoiu, Petre Lucian Şerban, Gheorghe Jurca, Nicolae Ştefan Moruş, Ioan Jitea, Sever Ciobotea, Nicolae Dudui, Doinel Cornel Groşan, Dumitru Pipoş, Marin Budaşu, Ioan Blaj, Victor Manolache, Liviu Robert Corseanschi, Ilie Pălănceanu, Nicolae Puia, Gelu Şendrea, Iosif Moldovan, Liviu Boşneag, Mihai Kis, Dan Voicu, Vasile Matei, Iosif Lucaci, Gavril Şorban, Ioan Dragoş, Maria Magdolna Szocs, Ştefan Szabo, Sorin Neculai Bejan, Constantin Morar, Constantin Căţan şi Maria Cichi în dosarele nr. 1.655/97/2018, nr. 2.040/97/2018, nr. 1.957/97/2018, nr. 984/97/2018, nr. 724/97/2018, nr. 1.037/97/2018, nr. 2.163/97/2018, nr. 1.946/97/2018, nr. 720/97/2018, nr. 511/97/2018, nr. 404/97/2018, nr. 477/97/2018, nr. 899/97/2018, nr. 920/97/2018, nr. 1.066/97/2018, nr. 1.184/97/2018, nr. 1.185/97/2018, nr. 1.267/97/2018, nr. 1.268/97/2018, nr. 1.342/97/2018, nr. 2.037/97/2018, nr. 4.096/97/2017, nr. 1.325/97/2018, nr. 296/97/2018, nr. 1.514/97/2018, nr. 4.097/97/2017, nr. 715/97/2018, nr. 318/97/2018, nr. 884/97/2018, nr. 719/97/2018, nr. 2.210/97/2018, nr. 799/97/2018, nr. 709/97/2018, nr. 843/97/2018, nr. 87/97/2018, nr. 895/97/2018, nr. 1.482/97/2018, nr. 1.369/97/2018, nr. 1.143/97/2018, nr. 437/97/2018, nr. 1.512/97/2018, nr. 278/97/2018, nr. 2.208/97/2018, nr. 897/97/2018 şi nr. 1.378/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 169^2 din aceeaşi lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
