Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, şi a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din această ordonanţă, în special. Excepţia a fost ridicată de Ioan Marius Dumitrache în Dosarul nr. 5.979/99/2020 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.700D/2021. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.701D/2021, nr. 3.750D/2021, nr. 3.751D/2021, nr. 3.882D/2021, nr. 133D/2022, nr. 134D/2022, nr. 201D/2022, nr. 446D/2022, nr. 538D/2022, nr. 761D/2022, nr. 762D/2022, nr. 817D/2022-nr. 825D/2022, nr. 849D/2022-nr. 853D/2022, nr. 879D/2022, nr. 888D/2022, nr. 1.057D/2022- nr. 1.062D/2022, nr. 1.163D/2022, nr. 1.182D/2022, nr. 1.224D/2022, nr. 1.303D/2022, nr. 1.356D/2022, nr. 1.357D/2022, nr. 1.359D/2022, nr. 1.478D/2022, nr. 1.480D/2022, nr. 1.657D/2022 şi nr. 1.806D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Niculai Baba, Aurel Laurenţiu Cristina, Costel Dohănică, Gheorghiţă Paraschiv Negoescu, Vasile Rusu, Petru Drăgoi, Eugen Vîrlan, Cristinel Ilică, Florin Anastasiu, Florin Iuşcă, Augustin Preda, Gheorghe Istov, Florin Gheucă Solovăstru, Petru Costin, Dumitru Claudiu Chirilă, Mihai Chitariu, Steluţă Movilă, Gheorghe Davidoaia, Vasile Ureche, Cristian Spiridon, Ilie Dascălu, Cristian Remus Busuioc, Teodor Murariu, Neculai Manole, Dan Roman, Mihăiţă Botez, Valeriu Radu Bîrgăoanu, Petru Oniciuc, Mihai Chitariu, Augustin Preda, Petru Oniciuc, Nicuşor Tăcuţanu, Ioan Cristinel Palade, Emilian Păsniceanu, Cornelia Gaiţă, Dan Ciubotariu, Costel Liţă, Petrică Costei, Petru Lupoaea, Gheorghe Onuţu, Constantin Bogdan Comonita, Gavriel Drobotă, Sorin Gaiţă şi Liviu Boz în dosarele nr. 3.502/99/2021, nr. 4.012/99/2020, nr. 4.200/99/2020, nr. 1.116/99/2021, nr. 3.534/99/2020, nr. 3.195/99/2021, nr. 2.460/99/2020, nr. 3.235/99/2021, nr. 657/99/2021, nr. 3.276/99/2020, nr. 6.289/99/2020, nr. 2.259/99/2020, nr. 2.426/99/2020, nr. 2.734/99/2020, nr. 3.084/99/2020, nr. 4.199/99/2020, nr. 261/99/2021, nr. 1.940/99/2021, nr. 3.051/99/2021, nr. 3.517/99/2021, nr. 2.258/99/2020, nr. 2.402/99/2020, nr. 3.408/99/2020, nr. 5.633/99/2020, nr. 3.050/99/2021, nr. 5.631/99/2020, nr. 1.814/99/2021, nr. 262/99/2021, nr. 263/99/2021, nr. 2.425/99/2020, nr. 4.201/99/2020, nr. 4.269/99/2020, nr. 4.308/99/2020, nr. 5.914/99/2021, nr. 2.235/99/2021, nr. 3.444/99/2021, nr. 4.019/99/2021, nr. 4.723/99/2020, nr. 4.692/99/2020, nr. 4.642/99/2020, nr. 2.597/99/2020, nr. 481/99/2021, nr. 5.520/99/2020 şi nr. 3.501/99/2021 ale Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.701D/2021, nr. 3.750D/2021, nr. 3.751D/2021, nr. 3.882D/2021, nr. 133D/2022, nr. 134D/2022, nr. 201D/2022, nr. 446D/2022, nr. 538D/2022, nr. 761D/2022, nr. 762D/2022, nr. 817D/2022-nr. 825D/2022, nr. 849D/2022-nr. 853D/2022, nr. 879D/2022, nr. 888D/2022, nr. 1.057D/2022-nr. 1.062D/2022, nr. 1.163D/2022, nr. 1.182D/2022, nr. 1.224D/2022, nr. 1.303D/2022, nr. 1.356D/2022, nr. 1.357D/2022, nr. 1.359D/2022, nr. 1.478D/2022, nr. 1.480D/2022, nr. 1.657D/2022 şi nr. 1.806D/2022 la Dosarul nr. 3.700D/2021, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 25 noiembrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 5.979/99/2020 şi nr. 3.502/99/2021, încheierile din 22 noiembrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 4.012/99/2020 şi nr. 4.200/99/2020, încheierile din 7 decembrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 1.116/99/2021, nr. 3.534/99/2020 şi nr. 2.460/99/2020, Încheierea din 29 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.195/99/2021, Încheierea din 8 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.235/99/2021, Încheierea din 17 ianuarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 657/99/2021, încheierile din 14 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 3.276/99/2020 şi nr. 6.289/99/2020, încheierile din 23 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 2.259/99/2020, nr. 2.426/99/2020 şi nr. 2.734/99/2020, nr. 3.084/99/2020, nr. 261/99/2021, nr. 1.940/99/2021, nr. 3.051/99/2021 şi nr. 3.517/99/2021, sentinţele civile nr. 51 şi 53 din 12 ianuarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 4.199/99/2020 şi nr. 2.235/99/2021, încheierile din 16 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 2.258/99/2020 şi nr. 5.633/99/2020, încheierile din 7 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 2.402/99/2020, nr. 3.408/99/2020, nr. 3.050/99/2021 şi nr. 5.631/99/2020, Încheierea din 14 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.814/99/2021, încheierile din 30 martie 2022, pronunţate în dosarele nr. 262/99/2021, nr. 263/99/2021, nr. 2.425/99/2020, nr. 4.201/99/2020, nr. 4.269/99/2020 şi nr. 4.308/99/2020, Încheierea din 5 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.914/99/2021, Încheierea din 20 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.444/99/2021, Încheierea din 11 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.019/99/2021, încheierile din 16 martie 2022, pronunţate în dosarele nr. 4.723/99/2020, nr. 4.692/99/2020 şi nr. 4.642/99/2020, Încheierea din 9 mai 2022, pronunţată în dosarele nr. 2.597/99/2020, încheierile din 18 mai 2022, pronunţate în dosarele nr. 3.763/99/2021 şi nr. 481/99/2021, Încheierea din 11 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.520/99/2020, şi Încheierea din 16 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.501/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, şi a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din această ordonanţă, în special. Excepţia a fost ridicată de Ioan Marius Dumitrache, Niculai Baba, Aurel Laurenţiu Cristina, Costel Dohănică, Gheorghiţă Paraschiv Negoescu, Vasile Rusu, Petru Drăgoi, Eugen Vîrlan, Cristinel Ilică, Florin Anastasiu, Florin Iuşcă, Augustin Preda, Gheorghe Istov, Florin Gheucă Solovăstru, Petru Costin, Dumitru Claudiu Chirilă, Mihai Chitariu, Steluţă Movilă, Gheorghe Davidoaia, Vasile Ureche, Cristian Spiridon, Ilie Dascălu, Cristian Remus Busuioc, Teodor Murariu, Neculai Manole, Dan Roman, Mihăiţă Botez, Valeriu Radu Bîrgăoanu, Petru Oniciuc, Mihai Chitariu, Augustin Preda, Petru Oniciuc, Nicuşor Tăcuţanu, Ioan Cristinel Palade, Emilian Păsniceanu, Cornelia Gaiţă, Dan Ciubotariu, Costel Liţă, Petrică Costei, Petru Lupoaea, Gheorghe Onuţu, Constantin Bogdan Comonita, Gavriel Drobotă, Sorin Gaiţă şi Liviu Boz cu prilejul soluţionării unor cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri privind decizii de acordare a pensiilor militare de stat. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, este contrară prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1). În acest sens arată că art. 1 alin. (5) din Constituţie consacră principiul legalităţii, care, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, impune ca atât exigenţele de ordin procedural, cât şi cele de ordin substanţial să fie respectate în cadrul legiferării. Prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Curtea Constituţională a reţinut că regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituţiile prevăzute de lege, reprezintă instrumente pentru asigurarea calităţii legii, o lege care să slujească cetăţenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. 9. Prin art. 79 alin. (1) din Constituţie se prevede rolul Consiliului Legislativ de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. De asemenea, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ prevede că proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate şi la modul în care sunt realizate cerinţele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător. Dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative stabilesc că după elaborarea lor şi încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ. Acest din urmă text legislativ subliniază importanţa rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, având în vedere că avizul acestui din urmă organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorităţi competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală şi globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării sale. 10. Examinând fişa procesului legislativ pentru emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, rezultă că aceasta a fost adoptată în data de 4 august 2017, fără a se solicita în prealabil (şi fără a avea) avizul Consiliului Legislativ, aşa cum prevăd dispoziţiile legale mai sus indicate. Simpla analizare a Avizului Consiliului Legislativ cu nr. 644 din 7 august 2017 relevă faptul că după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 în data de 4 august 2017, Secretariatul General al Guvernului, prin Adresa nr. 183 din 7 august 2017, a solicitat avizul Consiliului Legislativ. Mai mult, chiar în ziua adoptării, 4 august 2017, prin înscrisul cu nr. E 114 din 4 august 2017, Guvernul României a şi adoptat Hotărârea privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Această situaţie de fapt rezultă şi din Adresa Secretariatului General al Guvernului cu nr. E 114 din 7 august 2017 comunicată Senatului României prin care transmite spre dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă (înregistrată la Biroul permanent al Senatului cu nr. 355 din 7 august 2017). 11. Or, examinând titlul actului normativ adoptat de Guvern şi trimis Parlamentului prin Adresa cu nr. E 114 din 4 august 2017 şi titlul actului normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, rezultă o neconcordanţă flagrantă, în sensul că actul normativ adoptat de Guvernul României în data de 4 august 2017 şi transmis Parlamentului spre dezbatere (în data de 7 august 2017, fără avizul Consiliului Legislativ) se intitula „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu“, iar actul normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 7 august 2017 (după solicitarea avizului Consiliului Legislativ în data de 7 august 2017) se intitula „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu“ (ţinându-se cont de observaţia de la pct. 5 lit. a) din Avizul Consiliului Legislativ cu nr. 644 din 7 august 2017). 12. Cu alte cuvinte, ordonanţa de urgenţă care a fost adoptată la data de 4 august 2017 are acelaşi titlu cu ordonanţa de urgenţă transmisă la avizare în data de 7 august 2017, însă are un alt titlu faţă de ordonanţa de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 7 august 2017. 13. Prin urmare, potrivit legii, în situaţia în care Guvernul şi-a însuşit toate observaţiile Consiliului Legislativ, acestea trebuiau să fie luate în considerare înainte de adoptarea actului normativ în discuţie, şi nu ulterior adoptării acestuia. 14. Mai mult, din analizarea fişei legislative a actului normativ în discuţie, rezultă fără dubiu că, deşi Secretariatul General al Guvernului a solicitat avizul Consiliului Legislativ prin Adresa nr. 183 din 7 august 2017 (la 3 zile după adoptarea actului normativ în discuţie), absolut toate observaţiile şi propunerile Consiliului Legislativ formulate prin Avizul cu nr. 644 din 7 august 2017 sunt inserate în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, deci cu 3 zile înainte de a solicita avizul Consiliului Legislativ, situaţie de fapt care demonstrează caracterul îndoielnic şi contradictoriu al adoptării actului normativ care formează obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate. 15. Totodată, ca urmare a analizei Avizului Consiliului Legislativ nr. 644 din 7 august 2017, rezultă cu certitudine că, în momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Legislativ, iar după ce a primit avizul Consiliului Legislativ cu nr. 644 din 7 august 2017 a modificat retroactiv actul normativ în discuţie (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59 fiind adoptată în 4 august 2017, purtând semnăturile celor în drept), însă a omis să modifice şi înscrisul cu nr. E 114 din 4 august 2017 prin care Guvernul României a şi adoptat Hotărârea privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi Adresa Secretariatului General al Guvernului cu nr. E 114 din 7 august 2017 comunicată Senatului României, prin care transmite spre dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. 16. Prin urmare, rezultă că solicitarea avizului Consiliului Legislativ s-a realizat exclusiv în mod formal, întrucât aceasta a fost înregistrată la Consiliul Legislativ la 3 zile de la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Această situaţie de fapt este similară cu cea reţinută la paragrafele 64-67 din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 221 din 2 iunie 2020 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020, precum şi la paragrafele 52 şi 53 din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 229 din 2 iunie 2020 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2020. Curtea Constituţională a statuat în mod repetat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, este obligatoriu ca înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ să se realizeze înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă. 17. Având în vedere că în momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Legislativ, autorii excepţiei consideră că sunt încălcate prevederile art. 79 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, motiv pentru care sancţiunea este neconstituţionalitatea actului normativ în discuţie în ansamblul său. 18. În susţinerea acestor critici, autorii excepţiei invocă şi cele reţinute de Curtea Constituţională în paragraful 80 din Decizia nr. 140 din 13 martie 2019 şi în paragraful 47 din considerentele Deciziei nr. 229 din 2 iunie 2020. 19. În continuare, referindu-se la dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, autorii excepţiei arată că acestea modifică Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, lege organică, eliminând posibilitatea actualizării pensiei militarilor ori de câte ori se majorează veniturile militarilor activi şi statuând că la stabilirea pensiei militare de stat pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 20. Totodată, potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate. 21. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000 s-a constatat neconstituţionalitatea art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale pe motivul că abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, era neconstituţională, fiind discriminatorie în raport cu cadrele militare. Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, Curtea Constituţională a României a reţinut că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, aceasta constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii. Aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Astfel, ca şi magistraţilor, militarilor le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii. 22. Mai mult, s-a arătat că un alt element comun care justifică în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraţilor şi al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. Aşadar, încă din anul 2000 s-a reţinut chiar de către Curtea Constituţională faptul că între tratamentul juridic aplicabil pensiilor magistraţilor şi cel aplicabil pensiilor cadrelor militare nu trebuie să existe diferenţe, existând discriminare între cele două categorii socioprofesionale atunci când există tratament diferit în privinţa regimului de pensionare al acestora. Or, dat fiind faptul că pensiile poliţiştilor sunt stabilite de Legea nr. 223/2015 care statuează asupra pensiilor militare de stat, aspectele mai sus consemnate pot fi lesne reţinute şi cu privire la tratamentul juridic aplicabil pensiilor poliţiştilor. 23. Deşi s-a stabilit cu putere de lege că există discriminare în cazul în care între pensiile magistraţilor şi pensiile militarilor există diferenţe care nu au la bază o motivare obiectivă şi rezonabilă care să le justifice, prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a provocat din nou o diferenţiere majoră între pensiile militare şi pensiile magistraţilor, deşi ambele categorii profesionale beneficiază, în puterea legii, de o pensie de serviciu ce constituie o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună şi, prin urmare, de un tratament juridic similar. 24. Astfel, dacă în cazul pensiilor magistraţilor dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 sunt încă în vigoare, pensiile acestora putând fi în continuare actualizate, în cazul pensiilor cadrelor militare s-a dispus modificarea dispoziţiei legale care prevedea posibilitatea actualizării pensiilor acestora, aceasta fiind imposibilă la momentul actual, deoarece pensia cadrelor militare va rămâne mereu plafonată la media soldelor aferente celor şase luni alese de fiecare cadru militar pentru stabilirea drepturilor de pensie. 25. Autorii excepţiei apreciază că, prin raportare la cele mai sus consemnate, modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 reprezintă o ingerinţă în drepturile lor, în speţă în dreptul prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, care prevede că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. 26. De asemenea, autorii excepţiei amintesc că principiul egalităţii în drepturi îşi găseşte expresia şi în numeroase acte internaţionale la care România este parte, aşa cum este Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999. Astfel, această cartă, care prin art. 12 al părţii a II-a reglementează între altele „Dreptul la securitate socială“, prevede, de asemenea, la art. E al părţii a V-a, denumit „Nediscriminarea“, că respectarea drepturilor recunoscute în această cartă trebuie asigurată fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, sănătate, apartenenţă la o minoritate naţională, naştere sau orice altă situaţie. În vederea interpretării acestui text, anexa (intitulată „Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privinţa persoanelor protejate“), care face parte integrantă din cartă, dispune cu aceeaşi forţă juridică că o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată discriminatorie. 27. Autorii excepţiei consideră că, date fiind asemănările subliniate chiar de Curtea Constituţională dintre situaţia cadrelor militare şi cea a magistraţilor, nu se poate identifica o raţiune suficientă sau un motiv obiectiv şi rezonabil care să justifice aplicarea unui tratament diferit cadrelor militare faţă de magistraţi. Astfel, diferenţa de regim juridic ce se creează între pensiile militare de stat şi pensia magistraţilor constituie, în condiţiile înfăţişate, o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, în înţelesul conferit acestui text constituţional prin dispoziţiile actelor internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. 28. Cu privire la egalitatea în drepturi se invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, prin Cauza „Marks contra Belgiei“ 1979, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 şi Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996. 29. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază, pe de o parte, că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei, iar, pe de altă parte, că revine Curţii Constituţionale competenţa de a se pronunţa cu privire la respectarea normelor de tehnică legislativă. 30. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 31. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, concluzionează că, în domeniile rezervate reglementării la nivel de lege organică, Guvernul poate lua măsuri, prin ordonanţă de urgenţă, cu condiţia motivării urgenţei reglementării în situaţii extraordinare. De asemenea, arată că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, respingând criticile ca neîntemeiate. 32. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 33. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 34. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din aceasta, potrivit cărora: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei." 35. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituţie: art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul român, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ. 36. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. 37. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la neîndeplinirea condiţiilor constituţionale şi legale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ, Curtea, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, examinând fişa procesului legislativ al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, a constatat că Guvernul a adoptat acest act normativ în data de 4 august 2017. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în aceeaşi dată, respectiv 4 august 2017, însă solicitarea de aviz a fost înregistrată la Consiliul Legislativ în data de 7 august 2017. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. La aceeaşi dată, Consiliul Legislativ a emis Avizul nr. 644 din 7 august 2017, favorabil, cu observaţii şi propuneri. 38. Invocând dispoziţiile legale şi constituţionale, precum şi jurisprudenţa în materie, Curtea a arătat, în esenţă, că Guvernul are obligaţia ca, înainte de a adopta o ordonanţă de urgenţă, să solicite avizul Consiliului Legislativ, iar nerespectarea acestei obligaţii duce la neconstituţionalitatea actului normativ adoptat. De asemenea, a precizat că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. 39. Cât priveşte invocarea art. 79 alin. (1) din Constituţie însă, Curtea a arătat că, în cadrul controlului concret de constituţionalitate, aceasta este admisibilă numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituţionalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituţie. Astfel, în evaluarea constituţionalităţii actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate şi, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigenţele art. 79 alin. (1) din Constituţie. Aşadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituţie nu poate fi invocat şi analizat, pentru că ar deveni standard de referinţă de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) din Constituţie şi, numai în situaţia unui răspuns afirmativ, se va constata incidenţa acestui din urmă text şi, evident, încălcarea sa. 40. Cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, cum sunt magistraţii, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 24, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie (în acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, şi Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). 41. Curtea, având în vedere considerentele mai sus reţinute referitoare la lipsa de temeinicie a criticilor vizând încălcarea unor drepturi fundamentale, constată că prevederile art. 79 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. 42. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Marius Dumitrache, Niculai Baba, Aurel Laurenţiu Cristina, Costel Dohănică, Gheorghiţă Paraschiv Negoescu, Vasile Rusu, Petru Drăgoi, Eugen Vîrlan, Cristinel Ilică, Florin Anastasiu, Florin Iuşcă, Augustin Preda, Gheorghe Istov, Florin Gheucă Solovăstru, Petru Costin, Dumitru Claudiu Chirilă, Mihai Chitariu, Steluţă Movilă, Gheorghe Davidoaia, Vasile Ureche, Cristian Spiridon, Ilie Dascălu, Cristian Remus Busuioc, Teodor Murariu, Neculai Manole, Dan Roman, Mihăiţă Botez, Valeriu Radu Bîrgăoanu, Petru Oniciuc, Mihai Chitariu, Augustin Preda, Petru Oniciuc, Nicuşor Tăcuţanu, Ioan Cristinel Palade, Emilian Păsniceanu, Cornelia Gaiţă, Dan Ciubotariu, Costel Liţă, Petrică Costei, Petru Lupoaea, Gheorghe Onuţu, Constantin Bogdan Comonita, Gavriel Drobotă, Sorin Gaiţă şi Liviu Boz în dosarele nr. 5.979/99/2020, nr. 3.502/99/2021, nr. 4.012/99/2020, nr. 4.200/99/2020, nr. 1.116/99/2021, nr. 3.534/99/2020, nr. 3.195/99/2021, nr. 2.460/99/2020, nr. 3.235/99/2021, nr. 657/99/2021, nr. 3.276/99/2020, nr. 6.289/99/2020, nr. 2.259/99/2020, nr. 2.426/99/2020, nr. 2.734/99/2020, nr. 3.084/99/2020, nr. 4.199/99/2020, nr. 261/99/2021, nr. 1.940/99/2021, nr. 3.051/99/2021, nr. 3.517/99/2021, nr. 2.258/99/2020, nr. 2.402/99/2020, nr. 3.408/99/2020, nr. 5.633/99/2020, nr. 3.050/99/2021, nr. 5.631/99/2020, nr. 1.814/99/2021, nr. 262/99/2021, nr. 263/99/2021, nr. 2.425/99/2020, nr. 4.201/99/2020, nr. 4.269/99/2020, nr. 4.308/99/2020, nr. 5.914/99/2021, nr. 2.235/99/2021, nr. 3.444/99/2021, nr. 4.019/99/2021, nr. 4.723/99/2020, nr. 4.692/99/2020, nr. 4.642/99/2020, nr. 2.597/99/2020, nr. 481/99/2021, nr. 5.520/99/2020 şi nr. 3.501/99/2021 ale Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. VII pct. 3 din aceasta sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
