Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 913 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Geanina Turcu în Dosarul nr. 5.904/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.804D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă, personal, partea Mădălin Turcu, asistat de avocat Alina Manciu din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise în susţinerea admiterii acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată, în esenţă, că legiuitorul a reglementat mai multe măsuri graduale, menite să constrângă debitorul să execute obligaţia prevăzută în titlul executoriu. Aplicarea penalităţilor, ca şi măsură pecuniară, apare ca fiind un mijloc suplimentar de constrângere a debitorului obligaţiei de a face. 5. De asemenea apreciază că nu există niciun fel de discriminare între nicio categorie de justiţiabili, întrucât între creditor şi debitor nu există egalitate, iar cel din urmă are la îndemână toate căile procesuale pentru a se conforma titlului executoriu şi de a se apăra împotriva eventualelor încălcări ale acestuia. Depune note scrise. 6. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că există precedent constituţional în această materie, respectiv Decizia nr. 299 din 12 mai 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 3 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.904/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 913 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Geanina Turcu într-o cauză privind soluţionarea cererii creditorului de stabilire a sumei definitive datorate de debitor cu titlu de penalităţi, ca urmare a refuzului minorului de a-l părăsi pe debitor. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, prin dispoziţiile legale criticate, se instituie dreptul creditorului obligaţiei referitoare la programul de relaţii personale dintre minor şi părintele necustode de a solicita instanţei penalităţi de întârziere, în condiţiile în care minorul refuză, în continuare, să desfăşoare relaţii personale cu părintele necustode. Astfel, se naşte o prezumţie de culpă a părintelui custode în existenţa refuzului minorului de a desfăşura relaţii cu părintele necustode, prezumţie care, în mod vădit, dă naştere unei situaţii discriminatorii între părinţii minorului, fiind în mod logic afectată egalitatea în drepturi a părinţilor cu privire la modul în care aceştia îşi exercită autoritatea părintească, cu respectarea drepturilor şi intereselor superioare şi prioritare ale minorului. Se mai arată că, prin textul legal criticat, se prezumă că refuzul minorului este generat de părintele custode şi nu din motive proprii. 9. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. 12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 913 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(5) Dacă şi în cursul acestei proceduri executarea nu va putea fi realizată din cauza refuzului minorului, creditorul poate sesiza instanţa competentă de la locul unde se află minorul în vederea aplicării unei penalităţi, dispoziţiile art. 906 alin. (2) şi (4)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător.“. 16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 48 alin. (1) privind familia şi art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 299 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 21 iulie 2016, şi Decizia nr. 710 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 29 martie 2018, a constatat că procedura reglementată de dispoziţiile art. 910-914 cuprinse în secţiunea a 2-a - Executarea hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii referitoare la minori a capitolului IV - Executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face din Codul de procedură civilă din titlul III - Executarea silită directă al cărţii a V-a - Despre executare silită din Codul de procedură civilă nu încalcă dreptul la un proces echitabil garantat constituţional şi convenţional. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie prevăd judecarea proceselor în mod echitabil şi soluţionarea lor într-un termen rezonabil, drept consfinţit şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Procesul echitabil constituie o garanţie a principiului legalităţii, iar termenul rezonabil, o garanţie a faptului că justiţia asigură realizarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, cu eliminarea tergiversărilor şi a mijloacelor şicanatoare. Or, procedura legală criticată instituie suficiente garanţii pentru asigurarea unui proces echitabil şi a termenului rezonabil. 18. Curtea a mai statuat că legiuitorul a reglementat mai multe măsuri graduale ca intensitate, menite să constrângă debitorul să execute obligaţia prevăzută în titlul executoriu, prin intermediul instanţei de judecată. Aplicarea penalităţilor reprezintă un mijloc de constrângere judiciară, o sancţiune pecuniară, care are rolul de a crea debitorului obligaţiei o presiune suplimentară, inclusiv prin acumularea, timp de trei luni, a sumelor datorate pentru întârzierea în executare. După acest termen, legiuitorul a prevăzut o sancţiune mult mai gravă, respectiv constrângerea debitorului cu aplicarea unei sancţiuni penale. 19. Referitor la critica privind posibilitatea de a influenţa comportamentul minorului în sensul de a-l respinge pe părintele care a câştigat procesul, Curtea a observat că legiuitorul a prevăzut în funcţie de vârsta copilului un program de consiliere psihologică pentru o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni, la finalizarea căruia psihologul numit de instanţă va întocmi un raport. După primirea raportului, executorul judecătoresc va relua procedura executării silite. 20. Potrivit jurisprudenţei Curţii, accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia. Este de competenţa exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. Este, de altfel, o soluţie care rezultă în mod categoric din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite de lege“ şi ale art. 129 în conformitate cu care, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 21. Distinct de cele reţinute în deciziile menţionate, ale căror considerente şi soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică dispoziţiile legale şi din perspectiva egalităţii în drepturi a părinţilor cu privire la modul în care aceştia îşi exercită autoritatea părintească. 22. În acest sens, Curtea reţine că potrivit jurisprudenţei sale, la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar violarea principiului egalităţii şi nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 202 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2005, nr. 82 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012, sau nr. 141 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 2 aprilie 2013). Prin urmare, dispoziţiile legale criticate, care stabilesc faptul că, în cazul în care minorul refuză colaborarea în scopul realizării măsurilor din titlul executoriu, chiar şi după ce a fost consiliat de către psiholog, creditorul va solicita instanţei de tutelă aplicarea unor penalităţi, nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. 23. De altfel, Curtea observă că, potrivit art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, la care fac trimitere dispoziţiile legale criticate, penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestaţiei la executare, dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi dovedeşte existenţa unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării. Prin urmare nu se poate reţine că debitorul se află într-o poziţie de inegalitate faţă de creditor, iar instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveşte părintele căruia i-a fost încredinţat copilul, faţă de celălalt părinte, este justificată în mod obiectiv şi rezonabil prin faptul că cei doi părinţi se află în situaţii juridice diferite, nefiind încălcate nici dispoziţiile art. 48 alin. (1) din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 394 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 23 mai 2011). 24. În continuare, Curtea observă că, potrivit art. 910 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dispoziţiile referitoare la executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori se aplică şi în cazul măsurilor referitoare la exercitarea dreptului de a avea legături personale cu minorul, iar, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că protecţia copiilor, consacrată constituţional în art. 49 din Legea fundamentală, se realizează prin încredinţarea lor unuia dintre părinţi, care îşi exercită drepturile părinteşti, celălalt părinte având dreptul la legături personale cu ei, precum şi de a veghea la creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea lor profesională. Orice hotărâre judecătorească pronunţată de către instanţă în procedura de desfacere a căsătoriei prin divorţ va ţine seama de interesul superior al copilului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.045 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 7 august 2009). 25. În ceea ce priveşte dreptul de a avea legături personale cu copilul, art. 401 alin. (2) din Codul civil prevede că în caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept, astfel că aplicarea dispoziţiilor legale criticate fiind subsecventă pronunţării de către instanţa de judecată a unei asemenea hotărâri, care nu este, însă, pusă în executare, Curtea reţine că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 49 alin. (1) privind protecţia socială a copiilor şi a tinerilor. 26. În continuare, având în vedere notele scrise depuse la dosarul cauzei de către autoarea excepţiei, prin care se invocă şi alte dispoziţii constituţionale [art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1), art. 45 sau art. 47 alin. (1)], pretins a fi încălcate, Curtea în jurisprudenţa sa a statuat că extinderea temeiurilor excepţiei de neconstituţionalitate şi la alte texte din Constituţie, faţă de cele cuprinse în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, nu poate fi reţinută. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...)“, iar alin. (4) al aceluiaşi articol prevede că „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi (...)“. Temeiurile excepţiei de neconstituţionalitate sunt, aşadar, cele precizate prin încheierea de sesizare a instanţei de judecată în faţa căreia a fost invocată excepţia, astfel că în faţa Curţii Constituţionale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepţiei decât cele stabilite prin încheierea de sesizare. O extindere a acestora de către instanţa de contencios constituţional ar echivala cu sesizarea din oficiu a Curţii Constituţionale, ceea ce depăşeşte cadrul legal stabilit de Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, spre exemplu Decizia nr. 801 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 16 februarie 2018). 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Geanina Turcu în Dosarul nr. 5.904/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 913 alin. (5) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
