Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Valentina Bărbăţeanu │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 3.782/117/2016 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului nr. 3.358D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci pune în discuţie aspecte referitoare la modul de aplicare a legii, ceea ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.782/117/2016, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională, excepţie ridicată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii prin care s-a cerut instanţei obligarea Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Cluj la comunicarea informaţiilor de interes public solicitate de reclamant şi la sancţionarea persoanei responsabile de necomunicarea acestor informaţii. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că textele de lege criticate sunt de natură a pune în pericol apărarea dreptului la informaţie. Arată că standardele solicitate de acesta în cauza în soluţionarea căreia a ridicat excepţia de neconstituţionalitate au valoare de act normativ, întrucât conţin reguli necesare, suficiente şi posibile, conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, şi „sunt folosite de pârâtă în mod necesar şi suficient (deci nu opţional) pentru a aplica legea, a folosi niveluri maxim admisibile de zgomot, a efectua măsurătorile după anumite reguli şi, în general, pentru a-şi desfăşura activitatea“. 6. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate răspund exigenţelor de protejare a dreptului de proprietate intelectuală. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că autorul acesteia critică modul în care a fost aplicată legea unei situaţii concrete, susţinerile referitoare la contextul în care au fost solicitate standarde nefiind de natură a afecta constituţionalitatea textelor de lege criticate. Precizează că motivele de neconstituţionalitate invocate nu privesc prevederile legale în discuţie, autorul excepţiei urmărind, în realitate, să evidenţieze situaţia de fapt concretă în care s-a aflat din cauza aplicării normelor criticate, aspecte care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. Menţionează faptul că, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a statuat că nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării legii de către instituţiile publice sau instanţele judecătoreşti, context în care excepţiile prin care nu s-a vizat un control de constituţionalitate asupra unor norme juridice, ci doar aplicarea acestora, au fost respinse de instanţa de contencios constituţional, ca inadmisibile. Exemplifică, în acest sens, cu deciziile nr. 14 din 9 februarie 1999, nr. 1.665 din 15 decembrie 2009 şi nr. 148 din 17 martie 2015. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 30 iunie 2015, care au următoarea redactare: - Art. 8 alin. (1) şi (2): "(1) Standardele române, standardele europene, standardele internaţionale şi documentele de standardizare europeană şi internaţională, inclusiv proiectele lor, sunt considerate documentaţii ştiinţifice în sensul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt protejate prin drepturi de autor.(2) Reproducerea integrală sau parţială şi difuzarea standardelor române, europene şi internaţionale şi a documentelor de standardizare europeană şi internaţională se admit numai dacă există în prealabil acordul scris al organismului naţional de standardizare." 12. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 31 alin. (1) şi (2) din Constituţie potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit, autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, fiind obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Cluj întreaga documentaţie aferentă determinărilor sonometrice efectuate în luna august 2016, cu ocazia desfăşurării în municipiul Cluj a festivalului „Untold“, precum şi să i se comunice locul în care poate consulta anumite standarde (STAS 10009-88 Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot şi SR ISO 1996/2-08 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant). Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj i-a adus la cunoştinţă că buletinele de determinare sonometrică şi procesele-verbale de constatare întocmite de angajaţii acesteia nu sunt documente care fac parte din categoria informaţiilor publice, iar pentru standardele solicitate se poate adresa Organismului Naţional de Standardizare în România. În întâmpinarea depusă la dosarul instanţei, Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj a invocat, în apărare, prevederile de lege criticate în cauza de faţă. Prin răspunsul la această întâmpinare, reclamantul a formulat, alături de alte apărări, şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 163/2015, prin raportare la dispoziţiile art. 31 din Constituţie referitor la accesul la informaţiile de interes public. 14. Analizând textele de lege ce formează obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 163/2015 prevăd că standardele române, standardele europene, standardele internaţionale şi documentele de standardizare europeană şi internaţională, inclusiv proiectele lor, sunt considerate documentaţii ştiinţifice în sensul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, şi sunt protejate prin drepturi de autor. Ca atare, reproducerea integrală sau parţială şi difuzarea acestor standarde se admit numai dacă există în prealabil acordul scris al organismului naţional de standardizare. 15. Curtea observă că definiţia standardului este dată de art. 2 pct. 1 din Regulamentul Uniunii Europene nr. 1.025/2012 din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 316 din 14 noiembrie 2012, act european obligatoriu, cu aplicabilitate directă în dreptul intern, care precizează că standardul reprezintă o specificaţie tehnică, adoptată de un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, a cărei respectare nu este obligatorie. 16. Potrivit art. 9 din Legea nr. 163/2015, activitatea de standardizare naţională se realizează de către Asociaţia de Standardizare din România - ASRO, care este organismul naţional de standardizare recunoscut ca atare prin Hotărârea Guvernului nr. 985/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 7 iulie 2004. Legea îi conferă acesteia, prin art. 12 alin. (1) lit. d), atribuţia de a publica standardele române, precum şi pe aceea de a asigura informarea publică prin publicarea şi difuzarea acestora şi a altor publicaţii relevante privind standardizarea naţională. De asemenea, art. 12 alin. (1) lit. o) prevede că ASRO are printre atribuţii şi elaborarea şi publicarea lunară a Buletinului standardizării. Aceste prevederi se coroborează cu dispoziţiile art. 7 lit. b) din Legea nr. 8/1996 care includ în obiectul dreptului de autor documentaţiile ştiinţifice, consacrând un drept de proprietate intelectuală autorului acestora, care se bucură de protecţia legală instituită prin legea menţionată. 17. În cauza de faţă, unul dintre standardele invocate de autorul excepţiei, STAS 10009-88, nu mai este aplicabil, fiind anulat, iar cel de-al doilea, SR ISO 1996/2-08, este menţionat în Norma de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 21 februarie 2014, care, în art. 16, precizează explicit limitele nivelului de presiune acustică permise în diverse situaţii, măsurate conform acestui standard. Astfel, art. 16 din anexa la Ordinul nr. 119/2014, menţionat anterior, are următorul conţinut normativ: "(1) Dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se va face în aşa fel încât în teritoriile protejate vor fi asigurate şi respectate valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează: a) în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot Cz 50; b) în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 45 dB şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40.(2) Pentru locuinţe, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), măsurat în timpul zilei, în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35 dB (A) şi, respectiv, curba de zgomot Cz 30. În timpul nopţii (orele 23,00-7,00), nivelul de zgomot L_AeqT nu trebuie să depăşească 30 dB şi, respectiv, curba Cz 25." 18. Curtea reţine că aceste valori sunt cele care prezintă interes general, ele devenind cunoscute prin încorporarea în actul normativ menţionat a concluziilor activităţii de cercetare ştiinţifică. În schimb, ansamblul de enunţuri cu caracter ştiinţific şi descrierea operaţiunilor tehnice care conduc la stabilirea acestor cuantumuri/valori constituie obiect al dreptului de proprietate intelectuală şi beneficiază de protecţie legală, în sensul că, pentru a cunoaşte setul de indicaţii ştiinţifice prin respectarea cărora se ajunge la determinarea valorilor la care ordinul ministrului sănătăţii mai sus referit face trimitere, trebuie achitată o sumă de bani care dă dreptul la utilizarea standardului, ca operă ştiinţifică. Aşadar, obţinerea acestor documentaţii ştiinţifice este posibilă cu condiţia plăţii unei sume de bani cu titlu de remuneraţie corespunzătoare dreptului de autor care poartă asupra acestora. De altfel, un rezumat succint al acestor standarde este pus la dispoziţia oricărei persoane, în mod gratuit, pe site-ul de internet al Asociaţiei de Standardizare din România. 19. Autorul excepţiei de faţă, sub pretextul respectării dreptului la informaţie, urmăreşte să obţină chiar conţinutul ştiinţific al standardului în discuţie, documentul ce constituie cercetarea efectuată în materia acusticii, dar care, aşa cum s-a arătat mai sus, se află sub protecţia dreptului de autor. 20. În acest context, Curtea observă că art. 31 din Legea fundamentală, invocat în cauză în motivarea prezentei excepţii, nici nu are incidenţă în analiza constituţionalităţii textelor de lege criticate. Autorul acesteia extinde sfera de aplicare a dreptului constituţional de acces la informaţiile publice - care, în ce priveşte valorile mai sus precizate, este incident şi, în acelaşi timp, respectat ca urmare a încorporării acestora într-un act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I - la conţinutul propriu-zis al standardelor, care este, însă, plasat în domeniul de aplicare a Legii nr. 8/1996, fiind circumscris unui ansamblu de mecanisme destinate protejării creaţiilor intelectuale. 21. Această protecţie oferită prin lege drepturilor de proprietate intelectuală este justificată de necesitatea apărării produsului inteligenţei umane, prin noţiunea de proprietate intelectuală înţelegându-se totalitatea drepturilor asupra creaţiilor geniului uman referitoare la opere literare, artistice, ştiinţifice, invenţiile din toate domeniile, descoperirile ştiinţifice, precum şi drepturile aferente activităţii intelectuale în domeniile industrial, ştiinţific, literar şi artistic. 22. În considerarea faptului că standardele reprezintă, în mod concret, un ansamblu de enunţuri şi constatări ştiinţifice, de raţionamente şi demonstraţii specifice rezultate din studiul de specialitate al domeniului analizat, a căror înlănţuire logică se constituie într-o creaţie intelectuală, este justificată plasarea acestora în sfera de protecţie oferită de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. 23. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe concretizează această protecţie legală în dreptul pe care i-l conferă autorului unei opere de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţă publică [art. 10 lit. a) din lege]. 24. Potrivit art. 13 din Legea nr. 8/1996, utilizarea unei opere dă naştere la drepturi patrimoniale, distincte şi exclusive ale autorului de a autoriza sau de a interzice reproducerea şi/sau distribuirea operei. Protecţia oferită de Legea nr. 8/1996 drepturilor de autor este în spiritul prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) care garantează dreptul de proprietate privată şi permite stabilirea prin lege a conţinutului şi a limitelor acestuia. Legea nr. 163/2015 armonizează activitatea de standardizare naţională cu dispoziţiile Legii nr. 8/1996, recunoscând caracterul de documentaţie ştiinţifică al standardelor, acestea bucurându-se, astfel, de protecţia conferită dreptului de autor [art. 7 lit. b) din Legea nr. 8/1996]. În concretizarea acestui mecanism de protecţie, standardele sunt accesibile inclusiv în ce priveşte conţinutul lor cu valoare ştiinţifică, dar numai după achitarea unei sume de bani corespunzătoare dreptului de autor protejat. 25. Aşadar, accesul la aceste standarde nu este blocat, astfel că nu poate fi constatată nesocotirea prevederilor art. 31 din Constituţie, ci ele sunt accesibile publicului în măsura în care există acordul Asociaţiei de Standardizare din România. Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 163/2015 stabileşte că acest organism are atribuţia de a publica standardele române, precum şi pe cea de a asigura informarea publică prin publicarea şi difuzarea acestora şi a altor publicaţii relevante privind standardizarea naţională. De asemenea, art. 12 alin. (1) lit. o) prevede că ASRO are printre atribuţii şi elaborarea şi publicarea lunară a Buletinului standardizării. 26. Prin urmare, în condiţiile în care dreptul de autor dă naştere unor drepturi patrimoniale rezultate din utilizarea operei, condiţionarea obţinerii standardelor de plata unei sume de bani care reprezintă, în fapt, contravaloarea utilizării obiectului dreptului de autor nu contravine dreptului la informaţie. 27. Aşadar, în speţă, dreptul de acces la informaţiile de interes public a fost respectat prin aducerea la cunoştinţa publică a valorilor maxime admisibile ale nivelului de zgomot urban ce rezultă din respectivele standarde, ca urmare a precizării acestora într-un act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, accesul persoanelor interesate la conţinutul propriu-zis al standardelor fiind şi el asigurat, dar sub rezerva respectării atributelor conferite de dreptul de proprietate intelectuală ce poartă asupra acestora, concretizată în achitarea unei sume de bani ca remuneraţie pentru dreptul de autor. 28. În consecinţă, Curtea constată că nu poate fi reţinută critica formulată de autorul excepţiei, întrucât textele de lege supuse controlului de constituţionalitate nu interzic accesul liber la o informaţie de interes public, ci doar consacră caracterul de documentaţie ştiinţifică a anumitor standarde, plasându-le în sfera de aplicare a Legii nr. 8/1996, ceea ce le conferă un regim diferit de cel al actelor normative cu care autorul excepţiei pretinde că ar putea fi asimilate. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 3.782/117/2016 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 mai 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
