Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Excepţia a fost ridicată de Dan-Claudiu Bîrdog, Anamaria Bucur, Szabolocs Lovasz, Luca Pagliaro, Andrei Rusu, Tudor Solcan, Alexandra-Lucia Toderici şi Etelka-Maria Zoltan în Dosarul nr. 1.660/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.514D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei, doamna avocat Bianca Florentina Mircea, cu împuternicire avocaţială ataşată la dosar. Lipseşte partea Wizz Air Hungary KTF Budapest prin Sucursala Otopeni. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei autorilor excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că Legea nr. 223/2007 vizează acordarea unor drepturi pentru categorii profesionale care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale. Scopul acestei legi ar trebui să fie stabilirea unor drepturi care să vină în contraponderea riscurilor sănătăţii persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în zbor. În Legea nr. 223/2007 sunt prevăzute drepturi specifice în considerarea condiţiilor de lucru. Neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 223/2007 rezidă în faptul că prevede un criteriu exterior destinatarilor drepturilor, anume forma de organizare a angajatorilor. Angajatorii îşi pot alege forma de organizare tocmai pentru a eluda aplicarea Legii nr. 223/2007, din raţiuni strict economice, care urmăresc protejarea profitului. Sănătatea lucrătorilor este afectată de desfăşurarea muncii în condiţii identice, indiferent de forma de organizare a angajatorului. Art. 16 din Constituţie consacră principiul egalităţii în drepturi. Modalitatea în care legiuitorul a ales să reglementeze situaţia salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi sunt supuşi unor riscuri identice, aceştia fiind cetăţeni români, care prestează activitatea în temeiul unui contract individual de muncă guvernat de legea română, este contrară prevederilor art. 16 din Constituţie. Legiuitorul se bucură de libertate în ceea ce priveşte reglementarea salarizării, însă drepturile prevăzute de Legea nr. 223/2007 nu se acordă din surse bugetare, ci de către operatorii privaţi care îşi maximizează profitul prin modificarea formei de organizare, în detrimentul aplicării acestei legi. 4. Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 839 din 14 decembrie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 8 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.660/117/2020, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Excepţia a fost ridicată de Dan-Claudiu Bîrdog, Anamaria Bucur, Szabolocs Lovasz, Luca Pagliaro, Andrei Rusu, Tudor Solcan, Alexandra-Lucia Toderici şi Etelka-Maria Zoltan într-o cauză având ca obiect contestaţiile formulate împotriva deciziilor de concediere. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituţie. În acest sens, arată că au fost angajaţi în funcţia de personal civil navigant ai Wizz Air Hungary Ktf Budapest - Sucursala Otopeni, care până în anul 2010 a funcţionat în România sub forma de societate comercială, iar începând cu anul 2010 şi-a schimbat forma juridică în sucursală. Consideră că această schimbare s-a realizat pentru ca societatea angajatoare să se sustragă aplicării Legii nr. 223/2007 şi pentru a-i priva de drepturile izvorâte din această lege. Astfel, având în vedere statutul de sucursală a angajatorului Wizz Air Hungary, dispoziţiile Legii nr. 223/2007 nu au fost aplicate, fiind astfel discriminaţi faţă de celelalte persoane care lucrează în România în calitate de personal civil navigant. 7. De asemenea, prin excluderea sucursalelor de la aplicarea legii se creează presiuni financiare suplimentare asupra companiilor aeriene româneşti, faţă de cele străine, pe de o parte, prin crearea unor obligaţii financiare suplimentare pentru aceste companii care nu au posibilitatea legală să funcţioneze ca sucursală şi, pe de altă parte, întrucât se creează o deosebire de tratament între cetăţenii români care lucrează în calitate de personal civil navigat: unii se bucură de anumite drepturi, în timp ce alţii sunt excluşi de la beneficiul legii, pe criterii artificiale care nu au niciun motiv obiectiv. 8. Autorii excepţiei susţin că, deşi sunt cetăţeni români, au contract individual de muncă şi îşi desfăşoară activitatea în România, nu beneficiază de prevederile legale privind statutul personalului aeronautic şi nu există niciun motiv pentru care sucursalele să fie eliminate de la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 223/2007. 9. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, bucurându-se de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor în acest domeniu. 10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007. Curtea constată că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, art. 3 din Legea nr. 223/2007 a fost modificat prin art. XI pct. 1 din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, păstrându-se însă soluţia legislativă criticată. Art. 3 din Legea nr. 223/2007, în redactarea criticată de autorii excepţiei, are următorul conţinut: „Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviaţia civilă care, după absolvirea unei forme de învăţământ recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului, obţine licenţă şi calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuţii la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, şi care este remunerat pentru executarea de activităţi aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul sau filială în România.“ 14. Autorii excepţiei consideră că prevederile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 839 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 26 martie 2018, paragrafele 22-25, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 223/2007 reglementează statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, care, datorită specificului activităţii desfăşurate, se delimitează ca o categorie specială de salariaţi ce se bucură de drepturi şi se supune unor obligaţii distincte, adiţionale faţă de cele prevăzute în legislaţia muncii. Legiuitorul, în temeiul competenţei sale constituţionale conferite de art. 61 din Legea fundamentală, a stabilit criteriile necesare pentru ca o persoană care are atribuţii la bordul unei aeronave civile în timpul zborului să fie încadrată în categoria personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Astfel, legiuitorul impune cerinţe privind calificarea şi certificarea emisă sau recunoscută de autorităţile române a personalului navigant, fără alte condiţii referitoare la cetăţenie ori la statul în care se încheie contractul individual de muncă. În schimb, în ceea ce priveşte angajatorul, prevede ca acesta să aibă sediul sau filiala în România, respectiv să fie persoană juridică română. Prin urmare, criteriul determinant pentru a circumscrie aplicarea legii priveşte angajatorul, urmărindu-se instituirea unor cerinţe de calificare, dar şi a unor drepturi corelative pentru personalul navigant angajat al unor persoane juridice române. 16. Curtea a apreciat că această opţiune legislativă se circumscrie libertăţii constituţionale a legiuitorului, consacrate de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a unor drepturi, cu atât mai mult cu cât acestea au un caracter special, ce derogă de la prevederile de drept comun. 17. Cât priveşte exigenţele impuse de art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut, în acord cu cele statuate în jurisprudenţa sa, aşa cum este Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că „principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.“ 18. Or, având în vedere cele mai sus reţinute, Curtea a apreciat că personalul navigant prevăzut în ipoteza art. 3 din Legea nr. 223/2007 nu se află în aceeaşi situaţie cu personalul navigant care nu este angajat al unei persoane juridice de naţionalitate română. Prin urmare, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 839 din 14 decembrie 2017, precitată, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan-Claudiu Bîrdog, Anamaria Bucur, Szabolocs Lovasz, Luca Pagliaro, Andrei Rusu, Tudor Solcan, Alexandra-Lucia Toderici şi Etelka-Maria Zoltan în Dosarul nr. 1.660/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
