Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cabinet de avocat Gavra Diana din Bucureşti în Dosarul nr. 30.394/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.451D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, fiind amânat din data de 26 aprilie 2018 la cererea părţilor şi pentru refacerea procedurii de citare cu autorul excepţiei la noua adresă comunicată. De asemenea, menţionează faptul că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură având în vedere caracterul urgent al anumitor cereri. Astfel, măsura suspendării executării silite în cazuri urgente nu este de natură a aduce atingere dreptului persoanei la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 21 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 30.394/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cabinet de avocat Gavra Diana din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare provizorie a unei executări silite. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât creditorul este în imposibilitate de a-şi exercita dreptul la apărare, de a propune probe, invoca excepţii, cu ocazia judecării cererii de suspendare provizorie, în care nu este citat şi nu poate formula apărări. Întrucât nu există nicio cale de atac împotriva încheierii de suspendare provizorie, creditorul este obligat să suporte consecinţele unei hotărâri pronunţate într-o procedură în care nu a avut posibilitatea să îşi facă vreo apărare sau să exercite vreo cale de atac. 7. Prin dispoziţiile legale criticate se creează o discriminare a creditorului şi o situaţie privilegiată debitorului, care, singur, într-o procedură contencioasă, îşi poate exercita dreptul la apărare. Creditorul, într-o astfel de procedură, poate fi prejudiciat de un debitor de rea-credinţă, care, prin efectul suspendării provizorii a executării silite, îşi poate mări starea de insolvabilitate. În cazul suspendării provizorii, judecătorul care studiază cererea are o părere formată numai în raport cu susţinerile debitorului, astfel încât reglementarea criticată avantajează debitorul. 8. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că măsura suspendării provizorii a executării silite asigură toate garanţiile pentru respectarea dreptului la un proces echitabil. Măsura instituită prin aceste dispoziţii legale se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în faţa legii. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.“ 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparţial şi egal al justiţiei şi art. 129 privind căile de atac. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă prevăzută de dispoziţiile legale criticate, potrivit căreia cererea de suspendare provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare se soluţionează prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac şi fără citarea părţilor, se regăsea în Codul de procedură civilă din 1865 la art. 403 alin. 4, care prevedea că „în cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţă, Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusă este deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul“, dispoziţii legale care au format în numeroase rânduri obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea constatând constituţionalitatea acestora (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 459 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 27 iulie 2012, sau Decizia nr. 236 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2006). 17. Astfel, împrejurarea că împotriva încheierii instanţei prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la soluţionarea cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la folosirea căilor de atac şi la înfăptuirea justiţiei, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională, cu valoare de principiu, în Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, unde s-a reţinut că legea poate exclude folosirea unor căi de atac fie pentru a reduce cheltuielile ocazionate de proces datorită caracterului modic al obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protecţie a unor interese sociale, fie pentru că natura cauzei impune o rezolvare promptă şi definitivă. 18. Curtea reţine că, spre deosebire de cererea de suspendare a executării, dispoziţiile legale criticate nu impun citarea părţilor, justificat de faptul că cererea de suspendare provizorie a executării reclamă o soluţionare urgentă în vederea evitării unor consecinţe prejudiciabile. Curtea mai constată faptul că instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii, ca o condiţie a suspendării executării, are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de altă parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. 19. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 24 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 8 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 17 februarie 2006, că aceste susţineri sunt neîntemeiate, având în vedere, pe de-o parte, urgenţa care impune suspendarea provizorie a executării silite - urgenţă care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instanţei -, iar, pe de altă parte, faptul că măsura provizorie dispusă de instanţă nu îl prejudiciază pe creditor în valorificarea pretenţiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile şi garanţiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cauţiuni menite să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite. 20. Prin urmare, Curtea reţine că soluţiile şi considerentele deciziilor menţionate se aplică mutatis mutandis şi în cauza de faţă. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cabinet de avocat Gavra Diana din Bucureşti în Dosarul nr. 30.394/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
