Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Valentina Bărbăţeanu │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cornelia Lupu, mandatar al pârâtei-apelante Ioana Horcea, în Dosarul nr. 16.163/318/2014* al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 124D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal răspunde doamna Cornelia Lupu. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autoarei excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând, în acest sens, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin principiului egalităţii în faţa legii prin faptul că instituie o discriminare pe criterii de rudenie şi nesocotesc principiul oralităţii. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că textele de lege criticate au mai fost analizate de Curtea Constituţională din perspectiva unor critici similare, aceasta stabilind că restricţia mandatarului care nu este avocat de a pune concluzii orale în instanţă nu contravine dreptului de acces liber la justiţie pentru că însăşi partea poate participa la dezbateri şi poate pune concluzii în faţa instanţei, iar mandatarul poate să formuleze cereri şi să propună probe în tot cursul procesului, precum şi să depună concluzii scrise. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.163/318/2014*, Tribunalul Gorj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cornelia Lupu, în calitate de mandatar al pârâtei-apelante Ioana Horcea, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui apel. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată că textele de lege criticate creează o discriminare în funcţie de gradele de rudenie între persoanele cu studii juridice care primesc mandat de reprezentare. Or, baza acordării mandatului o constituie încrederea, iar nu gradul de rudenie. Dreptul de a pune concluzii orale în faţa oricăror instanţe trebuie recunoscut tuturor persoanelor cu studii juridice, nu doar celor care au un anumit de grad de rudenie cu mandantul. Discriminarea rezidă, în opinia autoarei excepţiei, în poziţia superioară a rudelor de până la gradul al doilea faţă de rudele din următoarele grade, deşi au aceleaşi studii şi li se acordă de către mandant aceeaşi încredere. Arată că imposibilitatea lămuririi aspectelor ivite în şedinţele de judecată conduce şi la încălcarea principiului oralităţii, care guvernează procesul civil. 7. Tribunalul Gorj - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Consideră că este dreptul legiuitorului ca în situaţii justificate să limiteze exercitarea anumitor drepturi procesuale de către mandatarii neavocaţi ai părţilor. Precizează că textele de lege criticate se raportează şi la drepturile pe care legea le conferă avocatului, ca persoană specializată în asistarea şi reprezentarea părţilor. Limitarea stabilită de dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă are în vedere tocmai relaţia foarte apropiată dintre reprezentantul cu studii juridice şi persoana reprezentată, care face ca reprezentarea să se realizeze într-un mod calificat, dar şi dezinteresat, bazat pe relaţia de familie. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acest principiu nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. 10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale. În acest sens arată, în esenţă, că obligaţia reprezentării şi asistării prin avocat pentru exercitarea dreptului de a pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului în faţa primei instanţe, precum şi în apel echivalează, pe de o parte, cu transformarea conţinutului acestui drept fundamental într-o condiţie de admisibilitate a exercitării unei căi de atac, iar, pe de altă parte, cu convertirea acestui drept într-o obligaţie, ceea ce afectează substanţa dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului la apărare. Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi menţionează Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 a Curţii Constituţionale. În ce priveşte prevederile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, apreciază că nu aduc atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 83 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă. Din motivarea scrisă a excepţiei, Curtea observă, însă, că autoarea acesteia critică prevederile art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispoziţii asupra cărora curtea urmează a se pronunţa prin prezenta decizie. Acestea au următoarea redactare: - Art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2): Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice "(1) [În faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar]. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept" 14. În opinia autoarei excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie care consacră principiul egalităţii în faţa legii. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, în ce priveşte prevederile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, că sunt criticate prin prisma faptului că ar fi încălcat principiul oralităţii, întrucât mandatarul care nu este avocat şi nici rudă de gradul al doilea sau soţ cu studii juridice al părţii reprezentate se află în imposibilitatea de a lămuri aspectele ivite în şedinţele de judecată, atât timp cât nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat. 16. Curtea reţine că prevederile de lege menţionate stabilesc că mandatarul care nu are calitatea de avocat nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor. Posibilitatea reprezentării convenţionale a persoanelor fizice este prevăzută de dispoziţiile art. 83 din Codul de procedură civilă, care stabilesc condiţiile de exercitare a acestui mandat. 17. Prin Decizia nr. 77 din 23 februarie 2016, paragrafele 14-16, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, Curtea a observat că prevederile de lege criticate preiau soluţia legislativă cuprinsă în art. 68 alin. 4 şi 5 din Codul de procedură civilă din 1865, în prezent abrogat, asupra cărora s-a mai pronunţat, prin numeroase decizii, în raport cu critici similare celor formulate în cauza de faţă, constatând că limitele şi condiţiile în care poate fi exercitat mandatul de reprezentare, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanţă în numele părţii, reprezintă opţiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte regulile privind procedura de judecată. Curtea a constatat, totodată, că restricţia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanţă nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiţie, întrucât partea însăşi poate participa la dezbateri şi poate pune concluzii înaintea instanţei de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri, să ridice excepţii, să propună probe în tot cursul procesului, precum şi să depună concluzii scrise (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 332 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012, Decizia nr. 191 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, Decizia nr. 412 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 749 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, sau Decizia nr. 726 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006). 18. În ce priveşte dispoziţiile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. 19. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că autorul acesteia susţine că textul de lege criticat creează o discriminare în funcţie de gradele de rudenie între persoanele cu studii juridice care primesc mandat de reprezentare, în sensul că doar soţul sau rudele până la gradul al doilea pot pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, spre deosebire de rudele din următoarele grade care au, de asemenea, studii juridice. 20. Prin Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, paragraful 18, Curtea a examinat prevederile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă prin prisma pretinsei nesocotiri a principiului constituţional al egalităţii, constatând că atât condiţiile de exercitare a mandatului de reprezentare în instanţă dat unei persoane care nu are calitatea de avocat, cât şi limitele în care acesta poate fi exercitat, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanţă în numele părţii, reprezintă opţiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte regulile privind procedura de judecată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 414 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014, paragrafele 18 şi 19). 21. Prin oferirea posibilităţii mandatarului care nu este avocat, dar are studii juridice şi, în acelaşi timp, este şi soţ sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă de a pune concluzii personal, iar nu prin intermediul unui avocat, legiuitorul a stabilit o derogare de la regula instituită prin art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Curtea a constatat că această prevedere a fost edictată în considerarea unor situaţii deosebite şi nu este de natură a încălca principiul egalităţii în faţa legii, ci reprezintă o opţiune a legiuitorului, care se încadrează în marja sa de apreciere în configurarea procedurii de judecată, justificată în mod obiectiv şi rezonabil de caracterul proxim al gradului de rudenie sau de calitatea de soţ a mandatarului (Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, paragraful 21). 22. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale (Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), nu este contrară principiului egalităţii instituirea unor reguli speciale, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor. Principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite şi, de aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornelia Lupu, în calitate de mandatar al pârâtei apelante Ioana Horcea, în Dosarul nr. 16.163/318/2014* al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin.(2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 mai 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
