Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, excepţie ridicată de Societatea Teo Trans Consulting - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.464/85/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 910D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Autoarea excepţiei a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, arătând că motivarea excepţiei se referă la aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea normei legale. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.464/85/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei sentinţe pronunţate într-un litigiu ce priveşte excluderea dintr-o procedură de achiziţie publică. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 sunt neconstituţionale în măsura în care conferă alte efecte juridice unor situaţii juridice care au luat naştere sub imperiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. 7. În acest sens se arată că, potrivit art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce îi reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice/contract de achiziţii sectoriale/contract de concesiune încheiat anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancţiuni comparabile. Eventualele încălcări ale obligaţiilor ce decurg din contractele de achiziţii publice sunt consemnate în documentele constatatoare emise de către autoritatea contractantă cu privire la modul de îndeplinire de către operatorii economici a obligaţiilor contractuale asumate, ce reflectă îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, potrivit prevederilor art. 166 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. 8. Se mai susţine că, potrivit dispoziţiilor legale criticate, încălcările contractuale reţinute în cuprinsul documentelor constatatoare nu mai pot fi luate în considerare dacă a trecut un termen de 3 ani de la data producerii evenimentului relevant, atestat prin documentul constatator, spre deosebire de reglementarea anterioară, pe durata căreia a luat naştere situaţia de excludere, şi în baza căreia a fost emis documentul constatator, respectiv art. 181 lit. c^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, care limita efectele încălcărilor contractuale, reţinute în cuprinsul documentelor constatatoare, la o perioadă de 2 ani, anterior depunerii ofertei. Astfel, se arată că instanţa de contencios constituţional este chemată să stabilească în ce măsură situaţia juridică ce a luat naştere sub imperiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, respectiv încălcarea obligaţiilor contractuale reţinută în cadrul documentului constatator şi care, în temeiul acestei reglementări, putea constitui motiv de excludere din cadrul unei proceduri de achiziţie publică doar dacă a avut loc în ultimii 2 ani anteriori depunerii ofertei, poate produce efectele prevăzute de o reglementare ulterioară actului normativ sub care a luat naştere. 9. În acest sens se mai arată că textul de lege criticat conferă efecte juridice unor situaţii juridice ivite anterior începerii procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, respectiv situaţiilor de excludere reglementate la art. 167 din acelaşi act normativ, situaţii juridice ale căror consecinţe se răsfrâng asupra procedurii în desfăşurare, şi care pot influenţa în mod decisiv rezultatul procedurii. Se arată că situaţia juridică la care se referă norma criticată este o veritabilă facta praeterita, în raport cu Legea nr. 98/2016. 10. Se arată că, dacă situaţiile de excludere la care face referire art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 au luat naştere anterior momentului intrării în vigoare a acestei dispoziţii legale, acestora nu li se poate aplica regimul juridic instituit de Legea nr. 98/2016. În caz contrar, acest lucru echivalează cu acordarea altor consecinţe juridice unor situaţii juridice care au luat naştere în temeiul unui act normativ care reglementa în mod diferit aceeaşi ipoteză, cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile. 11. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu este o dispoziţie legală cu caracter retroactiv, ci se referă la principiul aplicării legii noi, raportat la schimbarea unei situaţii juridice pentru viitor. Se apreciază că textul de lege criticat se aplică de la data intrării sale în vigoare, stabilind condiţii de admisibilitate pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică, acordurilor-cadru sau contractelor de concesiune începute ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016, potrivit cărora: „(5) În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă, situaţiile de excludere prevăzute la art. 164 şi 167 nu se aplică: (...) b) dacă, în cazul situaţiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la art. 167, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant.“ 16. Textul de lege criticat face referire la dispoziţiile art. 164 şi ale art. 167 din acelaşi act normativ, care reglementează situaţiile ce atrag excluderea din procedura de atribuire. 17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile. 18. Analizând, cu titlu prealabil, cadrul normativ incident, Curtea reţine că, potrivit art. 181 lit. c^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat care în ultimii 2 ani nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile contractuale, din motive imputabile ofertantului în cauză, fapt care a produs sau este de natură să producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia. 19. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 a fost abrogată prin art. 238 lit. a) din Legea nr. 98/2016, iar în prezent dispoziţiile legale corespondente se regăsesc în art. 171 alin. (5) lit. b), care se referă la ipoteza unui ofertant (căruia nu i-a fost aplicată prin hotărâre judecătorească definitivă măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire a unor contracte de achiziţie publică - cazul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate), care se află într-una din situaţiile de excludere din cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică, reglementate de art. 167 din Legea nr. 98/2016, faţă de care a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei situaţiei de excludere. 20. Autoarea excepţiei a fost exclusă din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică pe motivul că şi-a încălcat în mod grav obligaţiile contractuale în cadrul unui contract de concesiune încheiat anterior, în temeiul dispoziţiilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, dat fiind faptul că nu a expirat termenul de 3 ani, reglementat de textul de lege criticat, între data săvârşirii faptei generatoare de excludere şi data derulării procedurii curente de achiziţie publică. În acest context, se susţine, în esenţă, faptul că legea ulterioară, şi anume Legea nr. 98/2016, nu poate modifica efectele produse de o situaţie juridică - respectiv fapta generatoare de excludere, săvârşită sub imperiul legii vechi - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. Or, Curtea reţine că, în speţă, nu este vorba de efecte deja consumate ale faptei juridice generatoare de excludere dintr-o procedură de achiziţie publică, ci de efecte care se produc sub imperiul legii noi, în domeniul propriu de aplicare al acesteia. Din acest punct de vedere, reglementarea, prin textul de lege criticat, a termenului de 3 ani de la data apariţiei situaţiei generatoare de excludere din cadrul unei proceduri de achiziţie publică, iniţiată după intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016, are natura juridică a unei condiţii de admisibilitate, reglementată în cadrul procedurii iniţiate sub imperiul legii noi. 21. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, pentru că, în acest caz, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, sau nr. 86 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 20 mai 2019, paragraful 34. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Teo Trans Consulting - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.464/85/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
