Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepţie ridicată de Mihai Lupu în Dosarul nr. 927/118/2019* al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.095D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Adina Lupu, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând că dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 85/2016 sunt neconstituţionale, întrucât nu permit aplicarea acestei legi şi personalului didactic din învăţământul universitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora, ceea ce este contrar art. 16 din Constituţie. Deşi art. 2 din acest act normativ prevede că legea se aplică personalului didactic din învăţământul de stat (fără a face vreo diferenţiere), normele supuse controlului de constituţionalitate, care sunt norme de strictă interpretare, dispun că prevederile legii în discuţie se aplică şi personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora, fiind, aşadar, exclus personalul didactic din învăţământul universitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora. Faţă de această împrejurare, apreciază că nu este vorba despre interpretarea şi/sau aplicarea legii, ci despre instituirea unui tratament juridic discriminatoriu între situaţii comparabile - personal didactic universitar titular, personal didactic universitar în regim de plată cu ora şi personal didactic preuniversitar în regim de plată cu ora. Astfel, înlăturarea tratamentului diferenţiat poate avea loc prin eliminarea termenului „preuniversitar“ din textul criticat. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că, în realitate, critica vizează modul de interpretare şi aplicare a legii, aspect ce intră în competenţa instanţei judecătoreşti, în contextul în care din art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 85/2016 rezultă că se face referire la personalul didactic din învăţământul de stat, fără a face vreo diferenţiere. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 927/118/2019*, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepţie ridicată de Mihai Lupu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 85/2016. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece sunt aplicabile numai personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora, cu excluderea de la acordarea dreptului la diferenţele de drepturi salariale litigioase a personalului didactic din învăţământul universitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora. Astfel, se instituie o discriminare între personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat şi personalul didactic din învăţământul universitar de stat, deopotrivă încadrat în sistem de plată cu ora, aspect ce contravine principiului egalităţii în drepturi, mai ales că Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevede în mod clar că între cele două categorii de personal didactic nu există nicio diferenţă în privinţa modului de plată a drepturilor salariale, singurele deosebiri constând în durata raporturilor juridice de muncă (determinată sau nedeterminată, ambele impunând încheierea unui contract individual de muncă). Aplicarea reglementării în cazul personalului încadrat în sistem de plată cu ora exclusiv pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat este de natură să discrimineze personalul didactic universitar care beneficiază de acelaşi tip de încadrare. 7. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 85/2016 sunt neconstituţionale prin aceea că limitează aplicarea acestei legi la personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora, excluzând, cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, personalul didactic din învăţământul universitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora. În acest sens, se arată că dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 85/2016 stabilesc că în sfera de aplicare a acestora intră membrii categoriei juridice a personalului didactic din învăţământul de stat cărora, până la data intrării în vigoare a acestei legi, nu li s-au acordat diferenţele salariale, indiferent din ce motiv şi pe baza căror decizii, prevăzute de actele normative menţionate în cuprinsul acestui articol, fără a exclude în mod expres categoria cadrelor didactice asociate, încadrate în regim de plată cu ora, din învăţământul universitar. Astfel, ţinând seama de dispoziţiile art. 296 alin. (1), ale art. 288 alin. (1) şi ale art. 291 alin. (5) din Legea nr. 1/2011, se învederează că personalul didactic asociat (precum autorul excepţiei de neconstituţionalitate), încadrat în regim de plată cu ora, din cadrul instituţiilor de învăţământ superior (universitar) de stat face parte din categoria juridică cu o sferă de cuprindere mai largă de cuprindere a personalului didactic din învăţământul de stat, utilizată în art. 2 din Legea nr. 85/2016, astfel că, şi din această perspectivă, norma antemenţionată, prin care au fost acordate diferenţele de drepturi salariale litigioase, poate fi interpretată în sensul că îi este aplicabilă acestui personal, precum şi, pentru identitate de raţiune, şi personalului didactic asociat, încadrat în regim de plată cu ora, în cadrul unei instituţii de învăţământ preuniversitar de stat. De altfel, în acelaşi sens, al neexcluderii acestor categorii de personal didactic din domeniul de aplicare a art. 2 din Legea nr. 85/2016, fiind şi prevederile art. 1 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 85/2016. Cu toate acestea, singura interpretare sistematică posibilă a dispoziţiilor art. 2 şi ale art. 5 din Legea nr. 85/2016 şi care nu este de natură să facă redundantă norma înscrisă în art. 5 şi este cea potrivit căreia în domeniul propriu de aplicare a art. 2 din Legea nr. 85/2016 nu intră personalul didactic din învăţământul de stat încadrat în regim de plată cu ora. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că din analiza prevederilor Legii nr. 85/2016 rezultă că beneficiarii acesteia sunt stabiliţi în cuprinsul art. 1 şi 2 din actul normativ menţionat, textul făcând referire la „personalul didactic din învăţământul de stat“, fără vreo excludere a unor categorii de personal didactic. Prin urmare, normele legale criticate şi aduse în discuţie, care fac referire la personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora, sunt redundante, însă nu au ca efect eliminarea unei/unor categorii de personal didactic de la beneficiul aplicării legii. Prin urmare, critica autorului excepţiei nu vizează, în realitate, aspecte de neconstituţionalitate, ci modul de interpretare şi aplicare a normei, care, potrivit legii şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, sunt de competenţa instanţei judecătoreşti. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins: „Prevederile prezentei legi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora.“ 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. De asemenea, prin prisma art. 20 din Constituţie, este menţionat şi art. 14 cu privire la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 85/2016 precizează, în mod concret, faptul că prevederile acestei legi sunt aplicabile şi personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora. 15. Raportat la normele deduse controlului de constituţionalitate, Curtea observă că, astfel cum reiese din dosarul cauzei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, deşi nu se află în ipoteza nomelor respective, formulează critici de neconstituţionalitate cu privire la acestea din poziţia de personal didactic din învăţământul universitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora. În opinia sa, instituţiile îndrituite cu aplicarea legii în discuţie, precum şi instanţele judecătoreşti au interpretat şi au aplicat celelalte articole din lege prin raportare la art. 5, întrucât inserarea acestuia în lege ar avea rolul de a exclude de la aplicabilitate personalul didactic din învăţământul universitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora, interpretare care instituie o discriminare în ceea ce priveşte personalul didactic şi categoriile aferente acestuia, astfel cum sunt prevăzute, în contextul dat, de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011. 16. Faţă de această împrejurare, examinând cadrul legislativ în materie, Curtea constată că Legea nr. 85/2016 are ca obiect de reglementare plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011. Astfel, (i) o primă problemă reglementată prin Legea nr. 85/2016 este prevăzută la art. 1 şi se referă la diferenţele de drepturi salariale pentru personalul didactic din învăţământul de stat, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor legale (Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea-cadru nr. 284/2010 şi Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice), stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive până la data intrării în vigoare a acestei legi, care se plătesc astfel cum acest articol dispune; (ii) a doua problemă reglementată este cuprinsă la art. 2 din Legea nr. 85/2016, care dispune că personalului didactic din învăţământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a acestei legi, nu i s-au acordat diferenţele salariale, indiferent din ce motiv şi pe baza căror decizii, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008), ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale Legii nr. 285/2010, i se plătesc aceste drepturi eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a legii, astfel cum este prevăzut în cuprinsul acestui articol; (iii) în considerarea acestei chestiuni, prin art. 3 din Legea nr. 85/2016 se precizează că pentru personalul didactic pensionat, care este îndreptăţit să primească diferenţe salariale pentru perioada prevăzută la art. 2 din aceeaşi lege, plata acestora se face într-o singură tranşă, iar pentru personalul didactic care se pensionează după data intrării în vigoare a legii, plata diferenţelor salariale se face eşalonat, astfel încât să fie încheiată cel mai târziu la data pensionării; (iv) prin art. 6 din Legea nr. 85/2016 se prevede că, pentru personalul didactic care şi-a schimbat locul de muncă în perioada octombrie 2008-13 mai 2011, calculul şi plata diferenţelor salariale se vor face de către fiecare unitate de învăţământ la care a fost încadrat şi salarizat în această perioadă; (v) prin art. 5 din Legea nr. 85/2016 se precizează în mod concret că prevederile acestei legi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora, având în vedere contextul de la care a pornit iniţiativa legislativă; (vi) prin art. 4 din Legea nr. 85/2016 se stabileşte că diferenţele salariale a căror plată se face eşalonat, conform acestei legi, se actualizează cu indicele de inflaţie publicat în luna în care se face plata faţă de luna pentru care se calculează, pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică; (vii) prin art. 7 din Legea nr. 85/2016 se prevede o obligaţie pentru Guvern de a elabora norme metodologice de aplicare a legii în discuţie şi de a emite o hotărâre prin care să aprobe aceste norme. 17. De asemenea, din economia prevederilor Legii nr. 85/2016 reiese că: (i) beneficiarul acestui act normativ este cel prevăzut la art. 1 şi 2 din Legea nr. 85/2016, respectiv personalul didactic din învăţământul de stat; (ii) din coroborarea acestor dispoziţii cu cele ale Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 (în vigoare în contextul adoptării Legii nr. 85/2016) şi prin care se stabilesc componentele din care este format personalul didactic universitar şi preuniversitar şi modul de funcţionare/încadrare a acestuia (personal didactic titular, personal didactic asociat, personal didactic încadrat în regim de plată cu ora etc.), precum şi cu Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 85/2016 (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 614 din 31 august 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 2 septembrie 2016), rezultă că în categoria extinsă a beneficiarilor Legii nr. 85/2016 intră personalul didactic şi didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, precum şi din bibliotecile centrale universitare, încadrat în perioada 1 octombrie 2008-13 mai 2011, respectiv într-un interval de timp din această perioadă, care nu au beneficiat de plata diferenţelor de drepturi salariale prevăzute de această lege [art. 1 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 85/2016], fără a se face vreo diferenţă, în situaţia dată, între învăţământul preuniversitar de stat şi învăţământul universitar de stat; (iii) normele criticate au mai degrabă rolul de a întări acest aspect, respectiv de a nu se omite de la aplicarea acestei legi personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora şi, astfel cum reiese din expunerea de motive, de a se preveni orice discriminare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. 18. În acest context, analizând prevederile Legii nr. 85/2016, în ansamblul său, Curtea observă că acestea nu instituie drepturi noi, ci stabilesc modalitatea de plată a diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 şi neachitate de angajator ce au fost reglementate prin prevederile legale aflate în vigoare în perioada circumscrisă prin Legea nr. 85/2016 (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 274 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 19 august 2020, paragraful 18). 19. Raportat la critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că problema care se pune în discuţie mai întâi este aceea dacă autorul excepţiei de neconstituţionalitate este beneficiarul diferenţelor de drepturi salariale, respectiv dacă se încadrează în ipoteza de a fi beneficiat de sumele cuvenite personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi personalului didactic auxiliar din învăţământul de stat în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale Legii nr. 285/2010, aferente intervalului 1 octombrie 2008-13 mai 2011, şi, apoi, dacă nu au fost achitate, plata acestora realizându-se potrivit Legii nr. 85/2016. 20. Prin urmare, critica de neconstituţionalitate vizează, în realitate, aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea coroborate a normelor legale în materie. Cu referire la conţinutul şi întinderea acestor două noţiuni cuprinzătoare, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că ele acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). 21. Astfel, în speţa de faţă, este vorba despre aplicarea Legii nr. 85/2016 în coroborare cu Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, Legea-cadru nr. 330/2009, Legea-cadru nr. 284/2010 şi Legea nr. 285/2010, instanţa judecătorească fiind cea care poate stabili în ce ipoteză a Legii nr. 1/2011 se află autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi apoi dacă acesta este îndrituit să beneficieze de prevederile art. 1-4 şi 6 din Legea nr. 85/2016 (sau chiar şi de cele ale art. 5, dacă se află în ipoteza acestui articol, care nu le exclude pe celelalte). 22. În acest context, Curtea are în vedere faptul că sistemul de drept şi normele sale sunt într-o permanentă dinamică, datorită evoluţiei societăţii, iar dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, astfel că, pe baza principiilor aplicabile sistemului de drept, acesta lasă posibilitatea persoanelor îndrituite într-un anumit domeniu să interpreteze legea şi recunoaşte judecătorului competenţa de a tranşa ceea ce a scăpat atenţiei legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conţinutului legii se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice în cazul concret. Astfel, interpretarea autentică, legală, poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicaţie corectă înţelesului, scopului şi finalităţii acesteia. În concret, orice normă juridică, ce va fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret, urmează să fie interpretată de subiecţii de drept dintr-o anumită materie, precum şi de instanţele judecătoreşti din punct de vedere judiciar şi cazual, pentru a emite un act de aplicare legal (Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 29 august 2016, paragraful 62). Totodată, prin Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25, instanţa de contencios constituţional a reţinut că interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Aşadar, aplicarea şi interpretarea legii sunt chestiuni ce ţin de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie şi, prin urmare, şi din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepţie ridicată de Mihai Lupu în Dosarul nr. 927/118/2019* al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
