Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Avromgal Bad - S.R.L.D din Galaţi, în Dosarul nr. 15.190/233/2015 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 243 D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află la al doilea termen de judecată, fiind amânată în şedinţa publică din data de 10 mai 2018 pentru lipsa îndeplinirii procedurii de citare cu autorul excepţiei. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15.190/233/2015, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepţia a fost invocată de Societatea Avromgal Bad - S.R.L.D din Galaţi, într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare a unor contravenţii încheiat în temeiul art. 10 lit. d) şi gg) şi art. 11 alin. (1) lit. a) şi lit. e) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că un agent economic poate avea în casa de marcat, la un moment al zilei, sume mai mici, mai mari sau egale cu valorile ce rezultă din operaţiunile de vânzare sau prestare servicii din ziua respectivă. Aceste diferenţe, atunci când sumele sunt nesemnificative, pot să provină din folosirea în scopuri personale, pentru perioade foarte scurte, „chiar ore (în minus), din «bacşişuri» (în plus), din greşeli de calcul, în plus sau în minus, sau chiar din fraude ale gestionarilor“. Atunci când diferenţele de sume în gestiunea zilnică provin din acte sau fapte de natură evazionistă, ele constituie fie contravenţii, fie infracţiuni, în funcţie de gradul de pericol social. În cazul în care constituie contravenţie, sunt incidente, de exemplu, prevederile art. 10 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999. Însă, atât contravenţia, cât şi infracţiunea trebuie probate, sancţiunea neputând fi aplicată pe baza unei simple prezumţii, spre exemplu, aceea că prezenţa în casa de marcat a unei sume mai mari decât cea care rezultă din operaţiunile înregistrate, echivalează cu nefolosirea casei de marcat. Atunci când există neregularităţi în gestiune, sub formă de sume în plus sau în minus, dar acestea nu sunt contravenţii sau infracţiuni, în sensul de diminuare intenţionată şi semnificativă a bazei impozabile, intervenţia statului, prin organul de control operativ, reprezintă o încălcare a proprietăţii private. Aceasta constă în diminuarea patrimoniului agentului economic supus sancţiunilor, ca urmare a aplicării amenzii contravenţionale şi a confiscării sumelor de bani în plus faţă de cele înregistrate, precum şi în suspendarea activităţii. Într-o economie de piaţă, în care agenţii economici controlaţi au capital privat, organele de control ale statului nu au motive pentru care să se intereseze asupra modului în care se realizează gestiunea. 6. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că statul poate impune anumite limitări ale exercitării drepturilor, cât timp acestea sunt justificate. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, făcând referire la cele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 670 din 30 aprilie 2009. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. I pct. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014. 12. Curtea observă că, în realitate, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, încheiat la data de 7 iulie 2015, se întemeiază pe art. 10 lit. d) şi gg) şi art. 11 alin. (1) lit. a) şi lit. e) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 31 august 2017. 13. Prin urmare, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 lit. d) şi gg) şi art. 11 alin. (1) lit. a) şi lit. e) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene, având următorul cuprins: - Art. 10 lit. d) şi gg): "Constituie contravenţii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni: [...] d) nerespectarea de către utilizatori a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (12) lit. h), care determină existenţa unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înţelege suma pentru care nu s-au întocmit documente justificative conform art. 4 alin. (12) lit. h); [...] gg) deţinerea la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali, în registrul special şi/sau în chitanţe.“" – Art. 11 alin. (1) lit. a) pct. (i) şi lit. e) pct. (ii): "(1) Contravenţiile prevăzute la art. 10 se sancţionează cu amendă aplicată operatorilor economici, după cum urmează: a) cele prevăzute la art. 10 lit. f), h), i), s), ş), t), ţ), v), aa) şi gg), cu amendă în cuantum de 3.000 lei, [...] (i) confiscarea sumelor care nu pot fi justificate, pentru contravenţia prevăzută la lit. gg); [...] e) cele prevăzute la art. 10 lit. c) şi d): [...] (ii) cu amendă în cuantum de 3.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului." 14. Art. 4 alin. (12) lit. h) la care face trimitere art. 10 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, are următorul cuprins: „Utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscal sunt obligaţi: [...] h) să întocmească documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, după caz, precum şi pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se înţelege suprafaţa destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii/prelucrării/depozitării produselor oferite, prestării serviciilor, încasării contravalorii acestora şi circulaţiei personajului angajat pentru derularea activităţii.“ 15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 135 alin. (1), referitor la economia României, şi art. 136 alin. (5), referitor la inviolabilitatea proprietăţii private. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra unei critici similare, în raport de dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi art. 136 alin. (5) din Constituţie, prin Decizia nr. 36 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 8 iunie 2017, paragrafele 22-25. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că legiuitorul este liber să reglementeze referitor la răspunderea contravenţională a persoanei juridice, întrucât niciun articol din Legea fundamentală nu interzice reglementarea unei astfel de răspunderi. 17. Totodată, Curtea a reţinut că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 135 alin. (1) din Constituţie, ci reprezintă opţiunea legitimă a legiuitorului, ce are ca scop impunerea unei discipline fiscale necesare într-o economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. 18. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 136 alin. (5) din Constituţie, Curtea a observat că legiuitorul a reglementat inviolabilitatea proprietăţii private, în condiţiile legii organice, ceea ce are semnificaţia instituirii unor limite în exercitarea dreptului de proprietate. Reglementarea unor contravenţii şi a sancţiunilor aplicabile acestora are drept consecinţă diminuarea patrimoniului operatorului economic, dar aceasta este o măsură justificată obiectiv şi raţional, de imperativul protejării interesului social şi al ordinii de drept, prin adoptarea unor reguli specifice de preîntâmpinare şi sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 308 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 25 iulie 2013 şi Decizia nr. 128 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragraful 16). 19. Curtea a reţinut, de asemenea, că instanţa de judecată are posibilitatea şi, totodată, obligaţia ca, administrând întregul material probatoriu, să constate în ce măsură fapta contravenientului este sau nu săvârşită cu vinovăţie şi să anuleze procesul-verbal, în măsura în care fapta nu este săvârşită cu vinovăţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 828 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 10 decembrie 2012 şi Decizia nr. 128 din 10 martie 2016, paragraful 18). 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea mutatis mutandis şi în prezenta cauză, Curtea urmând a respinge excepţia, ca neîntemeiată. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Avromgal Bad - S.R.L.-D din Galaţi, în Dosarul nr. 15.190/233/2015 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, şi constată că dispoziţiile art. 10 lit. d) şi gg) şi art. 11 alin. (1) lit. a) şi lit. e) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
