Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) teza finală şi alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Viorel Anton Radu în Dosarul nr. 117/296/2016 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 877D/2019. 2. La apelul nominal, lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că, deşi sunt invocate texte constituţionale pretins a fi încălcate, nu sunt arătate motivele concrete de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, prin instituirea unor norme speciale, derogatorii de la Codul civil, a fost reglementată situaţia în care, din pricina efectuării unor măsurători iniţiale eronate asupra terenurilor, scriptic, în registrele publice apăreau înscrise suprafeţe de teren diferite de cele reale, astfel încât textele criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 117/296/2016, Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) teza finală şi alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni de carte funciară. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată, în esenţă, că, date fiind imprecizia şi caracterul vag al termenilor utilizaţi, textul de lege criticat contribuie la dobândirea proprietăţii prin alte modalităţi decât cele reglementate de Codul civil, cu lipsirea de proprietate a titularilor îndreptăţiţi. Se arată, în acest sens, că, dat fiind faptul că prin Codul civil s-au prevăzut expres modul de dobândire a proprietăţii, precum şi cazurile şi condiţiile, iar Legea nr. 7/1996 ar trebui să reglementeze doar procedura de înscriere în cartea funciară, rezultă că documentaţia cadastrală şi declaraţia notarială a proprietarului nu pot fi considerate un mod legal de dobândire a proprietăţii, în caz contrar fiind încălcate prevederile constituţionale invocate. 6. Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, prin instituirea unor norme speciale, derogatorii de la Codul civil, a fost reglementată situaţia în care, din pricina efectuării unor măsurători iniţiale eronate asupra terenurilor, scriptic, în registrele publice apăreau înscrise suprafeţe de teren diferite decât cele reale. Totodată, a fost avut în vedere un procentaj maximal, de până la 10% în cazul terenurilor din intravilan, respectiv de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, acestea fiind singurele situaţii în care suprafaţa din măsurătorile efectuate se înscrie în cartea funciară în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei proprietarului tabular. De asemenea, prin norme speciale s-a prevăzut faptul că prima înregistrare a imobilelor în cartea funciară se poate realiza şi în baza documentaţiei cadastrale, completându-se astfel norma generală prevăzută de dispoziţiile art. 557 alin. (1) din Codul civil. Astfel, se apreciază că prevederile legale criticate sunt menite să completeze prevederile art. 557 din Codul civil, cu atât mai mult cu cât alin. (3) al aceluiaşi articol prevede faptul că „prin lege, se pot reglementa şi alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate“. Astfel, dispoziţiile legale criticate nu contravin normei-cadru, fiind în deplină concordanţă cu principiul de drept specialia generalibus derogant. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 41 alin. (1) teza finală şi alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015. După data republicării, prevederile art. 41 alin. (1) teza finală au fost modificate prin art. I pct. 11 din Legea nr. 185/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, iar prevederile art. 41 alin. (3) lit. b) au fost modificate prin art. I pct. 25 din Legea nr. 105/2019 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 20 mai 2019. Prin urmare, având în vedere data sesizării cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea urmează să reţină ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 41 alin. (1) (astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 185/2018) şi, respectiv, art. 41 alin. (3) lit. b) (forma existentă înainte de modificarea prin Legea nr. 105/2019). Prevederile legale criticate au următorul cuprins: - Art. 41 alin. (1): „(1) Prima înregistrare a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se poate realiza şi în baza certificatului de moştenitor, indiferent de data deschiderii procedurii succesorale notariale, a actului de partaj voluntar încheiat în formă autentică sau a actului de partaj judiciar, indiferent de data acestora, precum şi a documentaţiei cadastrale.“; – Art. 41 alin. (3) lit. b): „(3) În cazul lucrărilor de înregistrare în cadastru şi în cartea funciară realizate la cererea persoanelor interesate, dacă suprafaţa din măsurători este diferită de suprafaţa înscrisă într-o carte funciară pe baza unei documentaţii cadastrale recepţionate de oficiul teritorial sau suprafaţa din documentaţia cadastrală, recepţionată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafaţa din actele de proprietate, cererea de recepţie şi înscriere în cartea funciară se soluţionează astfel: (...) b) dacă suprafaţa din măsurători este mai mare în proporţie de până la 10% inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, şi de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafaţa din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei proprietarului;“ 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept şi alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii şi art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private şi a dreptului de proprietate. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în privinţa înscrierilor în cartea funciară, cazurile, condiţiile şi regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere este reglementată de Legea nr. 7/1996 şi de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 şi nr. 571 bis din 31 iulie 2014). 13. De asemenea, art. 885 din Codul civil reglementează dreptul de proprietate privată având ca obiect bunuri imobile, pentru dobândirea acestuia fiind necesare, cumulativ, încheierea valabilă a actului juridic translativ sau constitutiv de drepturi, precum şi înscrierea în cartea funciară a dreptului asupra bunului mobil. Totodată, beneficiarul unui act/fapt juridic care justifică înscrierea în cartea funciară nu dobândeşte un drept real imobiliar decât prin înscrierea acestuia în cartea funciară. Această înscriere se efectuează în baza unui înscris autentic notarial, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, a certificatului de moştenitor sau în baza unui alt act emis de autorităţile administrative [art. 888 din Codul civil şi art. 24 alin. (3) din Legea nr. 7/1996]. Drepturile reale ce provin din moştenire se dobândesc fără înscriere în cartea funciară, astfel că dobânditorul trebuie să manifeste diligenţă în privinţa înscrierii în cartea funciară a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă sau a actelor emise de autorităţile administrative (art. 891 din Codul civil, a se vedea şi Decizia nr. 641 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 997 din data de 11 decembrie 2019). În strânsă relaţie cu principiul efectului constitutiv al înscrierilor în cartea funciară, art. 900 alin. (1) din Codul civil reglementează prezumţia relativă a existenţei dreptului tabular în favoarea persoanei înscrise în cartea funciară, prezumţie care poate fi răsturnată în condiţiile art. 900 alin. (3) din Codul civil, respectiv prin acţiunea în rectificarea cărţii funciare. 14. În privinţa procedurii de înscriere în cartea funciară, art. 24 din Legea nr. 7/1996 prevede că dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moştenitor, încheiate de un notar public în funcţie în România, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă sau pe baza unui act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil. Art. 78 coroborat cu art. 84 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, anterior citat, prevede că prima înscriere a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se realizează la cerere, în baza înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real, precum şi a documentaţiei cadastrale recepţionate, prin care s-a atribuit număr cadastral imobilului. Dacă suprafaţa rezultată din măsurători a unui imobil din intravilan este mai mare cu până la 10% inclusiv (respectiv, cu 5% inclusiv, pentru un imobil situat în extravilan), faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr. 115/1938, de cea din documentaţia cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau faţă de cea din actul de proprietate, pentru prima înscriere sunt necesare, suplimentar, şi declaraţia pe propria răspundere a solicitantului dată în faţa persoanei autorizate, precum şi un proces-verbal de vecinătate, semnat de către proprietari/posesori, concesionari, administratori sau titulari ai dreptului de folosinţă ai imobilului vecin. 15. În prezenta cauză, Curtea mai reţine că, în privinţa documentaţiei cadastrale de modificare a suprafeţei imobilului, art. 105 din regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 prevede că aceasta se va întocmi în situaţia în care suprafaţa imobilului rezultată din măsurători este diferită de suprafaţa pentru care a fost atribuit numărul cadastral, indiferent dacă această suprafaţă a fost sau nu înscrisă în cartea funciară. Pe de altă parte, referitor la rectificarea înscrierilor de carte funciară, în condiţiile art. 907-908 din Codul civil, art. 219 şi 220 din regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 prevăd că, prin modificarea de carte funciară se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenţa dreptului înscris asupra acelui imobil, iar aceasta se poate face doar la cererea titularului dreptului de proprietate, în baza actelor doveditoare. Totodată, în acord cu prevederile art. 908 alin. (1) pct. 4 din Codul civil, orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă „4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanţă cu situaţia juridică reală a imobilului.“ 16. Prin urmare, contrar susţinerilor autorului excepţiei, în sensul că „documentaţia cadastrală“ şi „declaraţia notarială a proprietarului“ justifică, în temeiul textului de lege criticat, un nou caz de dobândire a dreptului de proprietate, Curtea reţine că prevederea legală criticată nu se referă la un caz de dobândire a dreptului de proprietate privată, distinct de cele reglementate prin art. 557 din Codul civil, ci reprezintă o normă procedurală ce detaliază textele de drept substanţial cuprinse în Codul civil. Prin urmare, susţinerile autorului excepţiei referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie sunt neîntemeiate. 17. În ceea ce priveşte criticile referitoare la imprecizia sintagmei „documentaţia cadastrală“, Curtea mai reţine că, potrivit art. 22 din regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, acesta reprezintă ansamblul înscrisurilor tehnice, juridice şi administrative necesare înregistrării imobilului la cerere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin care se constată situaţia reală din teren. Mai mult, prevederile art. 106 din acelaşi ordin enumeră în mod expres condiţiile acestei documentaţii. Pentru aceste considerente nu pot fi reţinute nici susţinerile autorului excepţiei privind imprecizia redactării textului de lege criticat, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Anton Radu în Dosarul nr. 117/296/2016 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 41 alin. (1) teza finală şi alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
