Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 357 din 11 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 357 din 11 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1072 din 25 octombrie 2024
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Elena Cîrstea în Dosarul nr. 10.290/212/2019/a2 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.242D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că justiţiabilii care au achitat taxa judiciară de timbru integral nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu cei care nu au plătit această taxă ori au plătit-o parţial, astfel că şi regimul juridic aplicabil în materie de restituire este diferit, aspect ce se circumscrie dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea civilă nr. 13 din 12 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 10.290/212/2019/a2, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Elena Cîrstea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat în contextul unei cereri prin care se solicită restituirea integrală a taxei judiciare de timbru.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi, prin raportare la cele cuprinse în alin. (2) al aceluiaşi articol din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sunt neconstituţionale şi contrare principiului egalităţii în drepturi. Astfel, cu privire la cauza în care s-a dispus achitarea taxei judiciare de timbru, se învederează că aceasta a avut ca obiect o cerere de ieşire din indiviziune, care a fost anulată în faza prealabilă judecării cauzei, context care a condus la solicitarea restituirii taxei judiciare de timbru achitate, restituire care se realizează potrivit prevederilor criticate. Or, prin restituirea parţială a taxei judiciare de timbru în legătură cu o cauză aflată în fază incipientă, respectiv în faza scrisă, spre deosebire de celelalte situaţii în care se restituie integral această taxă sau proporţional cu soluţia, aşadar după ce întregul aparat judiciar a fost pus în mişcare, cu toate cheltuielile şi eforturile umane aferente, ceea ce nu este cazul în speţă, se ajunge, în această situaţie, la discriminare faţă de alţi justiţiabili care beneficiază de restituirea integrală sau parţială într-un stadiu mult mai avansat al procedurii, dar şi la îngrădirea accesului la justiţie şi restrângerea exercitării acestui drept.
    6. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins:
    "(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii:
    [...]
    d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; [...]
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h) se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.“"

    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 56 alin. (1) privind contribuţiile financiare (în componenta privind obligaţia cetăţenilor de a contribui, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice).
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în anumite situaţii. Astfel, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie: (i) integral, când taxa plătită nu era datorată; când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal; când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale; în alte cauze expres prevăzute de lege; (ii) jumătate din taxa plătită integral, când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat; în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă; de asemenea, când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici, se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti; (iii) proporţional cu admiterea contestaţiei, când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.
    13. În ceea ce priveşte situaţia prevăzută de dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi pe care o învederează autoarea excepţiei de neconstituţionalitate ca având incidenţă în cauză, Curtea reţine că, în esenţă, în virtutea acestora, când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197 din acelaşi act normativ (cu privire la cererea de chemare în judecată, cu referire la cuprinsul cererii de chemare în judecată, la numărul de exemplare, la nulitatea cererii şi la timbrarea cererii), reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.
    14. Faţă de această împrejurare, nemulţumirea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate constă în faptul că, potrivit prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi, coroborate cu ale alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, petentului i se restituie numai jumătate din taxa plătită integral, dacă acţiunea este corect timbrată şi a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, aspect ce ar conduce la o discriminare între justiţiabilii care se regăsesc în această ipoteză şi justiţiabilii cărora li se aplică celelalte ipoteze prevăzute de art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi care conduc la restituirea taxei judiciare de timbru în integralitate sau proporţional cu admiterea contestaţiei, aspect ce ar conduce şi la afectarea normelor constituţionale ce consacră accesul liber la justiţie şi contribuţiile financiare la care sunt obligaţi cetăţenii să contribuie la cheltuielile publice.
    15. Cu privire la principiul egalităţii, Curtea a statuat, în mod constant, că acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii distincte (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, aplicând aceste considerente de principiu la normele criticate, se observă că justiţiabilii care au achitat taxa judiciară de timbru, dar nu au respectat celelalte cerinţe aplicabile cererii de chemare în judecată sau, deşi au îndeplinit celelalte formalităţi aplicabile cererii de chemare în judecată, nu au achitat în mod corect taxa judiciară de timbru nu se află în aceeaşi situaţie juridică şi în aceleaşi ipoteze cu justiţiabilii cărora, pentru motivele arătate mai sus, taxa judiciară de timbru li se restituie integral sau proporţional cu admiterea contestaţiei la executare. Prin urmare, dispoziţiile criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, întrucât situaţiile aduse în discuţie de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt similare, astfel că tratamentul juridic diferit aplicabil restituirii taxei judiciare de timbru în proporţiile stabile prin lege (integral, parţial sau proporţional) este justificat.
    16. Cu privire la art. 21 din Constituţie, menţionat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că principiul consacrat de acest articol nu instituie nicio interdicţie cu privire la plata taxelor judiciare de timbru, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care beneficiază de un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor care implică serviciul public al justiţiei. În acest sens, prin Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014, Curtea a statuat că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, atât timp cât ele apar ca fiind rezonabile în raport cu serviciile oferite. Curtea a precizat că taxele judiciare de timbru reprezintă acele sume de bani datorate bugetului public de către persoanele fizice sau juridice care solicită şi beneficiază de un serviciu public din partea unor instituţii publice, fără însă ca acest serviciu să reprezinte o contraprestaţie perfect echivalentă a sumei de bani plătite. Restituirea acestor taxe reprezintă o opţiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcţie de specificul situaţiilor concrete (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 20 iulie 2016, paragraful 19).
    17. În acest context, este de precizat faptul că procedura regularizării cererii de chemare în judecată prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă şi la care face referire norma criticată este justificată prin prisma finalităţii legitime urmărite de către legiuitor, şi anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate şi probele solicitate, cât şi la asigurarea celerităţii procesului, permiţând astfel o bună desfăşurare a judecăţii într-un termen optim şi previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie(Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014).
    18. Or, aceste aspecte sunt o concretizare a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, deoarece accesul liber la justiţie nu este îngrădit, ci poate fi exercitat în condiţiile stabilite de legiuitor, întrucât, în momentul în care justiţia a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupun declanşarea şi desfăşurarea unui proces a fost deja pus în mişcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, uneori foarte costisitoare, astfel încât, având în vedere tocmai caracterul de serviciu public al justiţiei, aceasta nu poate fi învestită în mod gratuit (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, paragraful 21) şi, prin urmare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a acestor dispoziţii constituţionale.
    19. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 56 alin. (1) din Constituţie, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de aceste prevederi constituţionale, potrivit cărora cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice, iar în considerarea dispoziţiilor art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală, legiuitorul este cel îndrituit cu stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât şi a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru (a se vedea Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005). De altfel, cu privire la materia restituirii taxelor judiciare de timbru, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că printr-o asemenea reglementare se evită o îmbogăţire fără justă cauză a statului şi se acoperă o paletă largă de situaţii în care se restituie, în totalitate sau în parte, taxele judiciare de timbru, aspect ce se circumscrie şi art. 126 alin. (2) din Constituţie, care dispune că procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competenţa legiuitorului (Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, precitată, paragraful 15). Ca atare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a art. 56 alin. (1) din Constituţie.
    20. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale dezvoltate în dinamica controlului de constituţionalitate, acestea nu au incidenţă în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituţionale invocate, deoarece dispoziţiile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale în sensul prevăzut de textul constituţional (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020, paragraful 26), ci vizează aspecte ce ţin de condiţiile şi de cuantumul în care se restituie taxa judiciară de timbru.
    21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Cîrstea în Dosarul nr. 10.290/212/2019/a2 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 357 din 11 iulie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016