Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, excepţie ridicată de Dumitra Ghibuş în Dosarul nr. 3.482/192/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.222D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât nu se poate considera că există o situaţie identică sau similaritate între situaţia contractelor deponenţilor cu sume băneşti la C.E.C. cu titlu de economisire până la depunerea nivelului preţului redus de achiziţionare de autoturisme şi situaţia diferită a titularilor de contracte de depozit cu dobânzi şi câştiguri aleatorii în autoturisme. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.482/192/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, excepţie ridicată de Dumitra Ghibuş într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate încalcă egalitatea în drepturi a cetăţenilor, în măsura în care se interpretează că există posibilitatea de despăgubire numai în cazul deponenţilor care au constituit depozite în vederea achiziţionării de autoturisme, neavând în vedere şi persoanele care au depus anumite sume pentru dobânzi şi câştiguri în autoturisme, interpretare dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. În contextul criticilor de neconstituţionalitate sunt menţionate jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor invocate în susţinerea excepţiei şi în materia supusă controlului de constituţionalitate, precum şi prevederile cuprinse în Codul civil prin care sunt reglementate aspecte ce ţin de contractele încheiate de părţi. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât nu se poate considera situaţia contractelor deponenţilor de sume băneşti la C.E.C. cu titlu de economisire până la depunerea nivelului preţului redus de achiziţionare a unui autoturism situaţie identică sau similară cu situaţia diferită a titularilor de contracte de depozit cu dobânzi şi câştiguri aleatorii în autoturisme, situaţie cu accentuat caracter aleatoriu cu privire la câştigurile în autoturisme, care, prin acest caracter, se deosebeşte net de situaţia reglementată de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 numai pentru deponenţii din contractele de economisire (deponenţii de sume băneşti la C.E.C. cu titlu de economisire până la depunerea nivelului preţului redus de achiziţionare a unui autoturism). 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, care este formulată prin prisma interpretărilor date textului criticat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în realizarea atribuţiilor prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituţie, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 19 februarie 2020. 11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. De asemenea, este menţionat şi art. 14 cu privire la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere contextul în care a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 şi conţinutul acesteia şi ţinând seama de jurisprudenţa instanţei de contencios în materie, Curtea observă că, potrivit expunerii de motive şi preambulului actului normativ, adoptarea ordonanţei de urgenţă în discuţie s-a realizat ca urmare a necesităţii instituirii unor reglementări care să permită acordarea efectivă a despăgubirii pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, indiferent de marca acestora, dat fiind faptul că prin legislaţia anterioară se acordau despăgubiri numai pentru o anumită marcă. În virtutea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme, au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial. Valoarea totală a despăgubirii este reglementată la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, iar suma aferentă este asigurată de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii [art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007]. 13. În acest context, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate invocă încălcarea principiului egalităţii în drepturi, întrucât dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 asigură despăgubirea numai cu privire la depozitele constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, iar nu şi pentru depozitele constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. sub forma libretelor de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, interpretare dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Astfel, prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, instanţa supremă a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, a stabilit că „în soluţionarea cererilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, având ca obiect obligarea C.E.C. Bank - S.A. şi a statului român la restituirea sumelor depuse şi a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflaţie, nu sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2008, cu completările ulterioare.“ 14. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16, concretizat prin Decizia nr. 63 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 14 aprilie 2020, Decizia nr. 799 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1324 din 31 decembrie 2020, şi Decizia nr. 168 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din data de 20 mai 2019, fiind respinsă excepţia de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Cu acele prilejuri, instanţa de contencios constituţional a constatat că problematica despăgubirilor respective a fost supusă şi atenţiei instanţelor de drept comun, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În paragrafele 33, 34 şi 36 ale Deciziei nr. 63 din 18 februarie 2020, precitate, Curtea a făcut referire la aceste aspecte, menţionând Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 10 iulie 2001, pronunţată în Cauza Asociaţia şi Liga pentru Protecţia Cumpărătorilor de Autoturisme şi alţi 674 de reclamanţi împotriva României, şi Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în temeiul art. 126 alin. (3) din Constituţie care consacră rolul constituţional al acesteia de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. 15. Cu privire la depozitele constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, pe de o parte, şi depozitele constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. sub forma libretelor de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, pe de altă parte, prin Decizia nr. 168 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 20 mai 2019, paragrafele 17, 18 şi 20, Curtea Constituţională a stabilit regimul juridic al acestora, respectiv cel aplicabil contractelor de depozit neregulat. Cu acel prilej, instanţa de contencios constituţional a reţinut că, deşi cele două categorii de librete de economisire (libretul de economii constituit în vederea achiziţionării de autoturisme şi libretul de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme) aveau aceeaşi natură juridică, fiind contracte de depozit neregulat, constituite în scop de economisire, totuşi acestea generau situaţii juridice diferite pentru deponenţi. Astfel, în cazul depozitului constituit în vederea achiziţionării de autoturisme, deponentul nu putea retrage suma depusă, în caz contrar pierzând dreptul de prioritate pe lista viitorilor cumpărători. Aşadar, în acest caz, depozitul devenea scadent doar când se constituia suma necesară achiziţionării unui autoturism, respectiv la finalul perioadei contractuale. În acest sens, şi în prezent actul normativ criticat menţine condiţia neafectării soldului iniţial, respectiv să nu fi fost efectuate retrageri din contul curent constituit cu acest scop. Pe de altă parte, în cazul depozitelor cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, acestea urmau regimul juridic al unor depozite cu dobândă, cu posibilitatea retragerii sumei iniţiale, precum şi a dobânzii, la fiecare termen de scadenţă, iar câştigurile în autoturisme erau doar un efect al elementului aleatoriu - tragerea la sorţi, care se adăuga la contractul de depozit neregulat. 16. Cu privire la cele două instrumente de economisire/produse bancare, aduse în discuţie de autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea observă că în jurisprudenţa sa a reţinut că, în înţelesul legii, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri [art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007]. Prin urmare, din evaluarea prevederilor legale mai sus prezentate, Curtea a statuat că legiuitorul a instituit două instrumente de economisire/produse bancare distincte, respectiv (i) libretele de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme şi (ii) conturi curente personale pentru cumpărarea de autoturisme, fiecare având scopuri şi finalităţi diferite. Astfel, titularul libretului de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme urmăreşte obţinerea unei dobânzi pentru suma depusă, în conformitate cu cele stabilite prin contractul bancar (termenul depozitului, scadenţa dobânzii etc.), iar dobândirea autoturismului constituie un potenţial câştig pe care îl va obţine în condiţiile stabilite prin norme legale la momentul constituirii depozitului despre care este vorba (respectiv prin tragere la sorţi). În cazul depozitelor, respectiv al conturilor curente personale constituite în vederea cumpărării de autoturisme, titularul depozitului vizează achiziţionarea unui autoturism, de asemenea, în condiţiile legii (Decizia nr. 63 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 14 aprilie 2020, paragrafele 25-27). 17. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 10 iulie 2001, pronunţată în Cauza Asociaţia şi Liga pentru Protecţia Cumpărătorilor de Autoturisme şi alţi 674 de reclamanţi împotriva României, a statuat că nu este o obligaţie generală a statelor să menţină, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la anumite organisme bancare sau financiare şi nici să menţină constantă puterea de cumpărare a sumelor liber depuse la anumite organisme bancare sau financiare, iar titularii, văzând eroziunea capitalului economisit, din cauza inflaţiei apărute ca urmare a tranziţiei la economia de piaţă, puteau în orice moment să obţină rambursarea economiilor plus dobândă. 18. Cu privire la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de contencios constituţional a statuat că principiul egalităţii presupune ca situaţiilor egale să li se aplice un tratament juridic egal. În acelaşi timp, presupune şi dreptul la diferenţiere în tratament juridic, dacă situaţiile în care se află cetăţenii sunt diferite. Altfel spus, situaţiilor egale trebuie să le corespundă un tratament juridic egal, iar situaţiilor diferite, un tratament juridic diferit. Prin urmare, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, paragrafele 22 şi 23, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, sau Decizia nr. 148 din 8 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 septembrie 2001). 19. Având în vedere considerentele mai sus expuse, prin Decizia nr. 63 din 18 februarie 2020, precitată, paragraful 18, şi Decizia nr. 799 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1324 din 31 decembrie 2020, paragrafele 14 şi 15, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale şi convenţionale cu privire la principiul egalităţii şi nediscriminării, deoarece cele două produse bancare/instrumente de economisire şi depozitare, respectiv libretele de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme şi depozitele constituite în vederea achiziţionării de autoturisme, potrivit legii, sunt diferite. Prin urmare, tratamentul juridic diferit este justificat în mod obiectiv şi rezonabil de obiectivul urmărit de legiuitor, de scopul urmărit de titularii acestor conturi/depozite, de natura juridică diferită şi de efectele pe care le produc cele două produse bancare/instrumente de economisire şi depozitare. În susţinerea acestei soluţii, Curtea Constituţională a avut în vedere şi interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi care nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea actului normativ din perspectiva unei discriminări între titularii celor două instrumente de economisire/produse bancare. 20. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitra Ghibuş în Dosarul nr. 3.482/192/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
