Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 354 din 11 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 354 din 11 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1016 din 10 octombrie 2024
Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Cătălin Dobrică şi Florineta-Viorica Dobrică în Dosarul nr. 2.935/114/2018 al Tribunalului Buzău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 828D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că, în realitate, este vizat termenul până la care trebuie depus raportul de evaluare a clădirilor, urmărindu-se ca dispoziţiile legale criticate, în coroborare cu cele la care fac trimitere, să primească o interpretare din partea instanţei de contencios constituţional care să conducă la modificarea acestora în sensul dorit de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 9 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.935/114/2018, Tribunalul Buzău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Cătălin Dobrică şi Florineta-Viorica Dobrică într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită anularea deciziei de impunere, precum şi a deciziei de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva acesteia, decizii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 227/2015.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, întrucât, în ceea ce priveşte interpretarea aplicării dispoziţiilor art. 458 alin. (4) din Codul fiscal, chiar şi în măsura în care la momentul emiterii deciziei de impunere contribuabilul a depus raportul de evaluare a clădirii, cu toate că raportul nu a fost depus la primul termen de plată din anul de referinţă, aceasta este contrară principiului egalităţii şi al aşezării juste a sarcinilor fiscale. Potrivit art. 13 din Codul de procedură fiscală, interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voinţa legiuitorului aşa cum este exprimată în lege, iar dacă aceasta nu reiese clar din textul legii, trebuie să se ţină seama de scopul emiterii normei respective ce rezultă din documentele care însoţesc actul normativ în discuţie. Or, raţiunea instituirii cotei majorate de impozit prevăzute la art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 este aceea, pe de o parte, de a sancţiona pasivitatea contribuabilului care până la momentul emiterii deciziei de impunere nu a depus raportul de evaluare a clădirii şi, pe de altă parte, de a oferi organelor fiscale un barem unitar de aplicare a impozitelor. Prin urmare, textul criticat este constituţional numai în măsura în care, la momentul emiterii deciziei de impunere, organul fiscal nu deţine datele necesare calculării impozitului conform art. 458 alin. (1) din Codul fiscal.
    6. Tribunalul Buzău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Pe de o parte, nu se arată în ce constă presupusa discriminare invocată în susţinerea excepţiei, având în vedere că normele criticate sunt de generală aplicabilitate şi se aplică tuturor contribuabililor aflaţi în situaţii juridice similare cu autorii excepţiei. Pe de altă parte, raportat la conţinutul prevederilor art. 458 alin. (4) din Codul fiscal, în coroborare cu cele la care acestea fac trimitere, respectiv ale art. 457 din acelaşi Cod fiscal, care reglementează modul de stabilire a valorii impozabile a clădirilor rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice şi care este, de asemenea, de generală aplicare, învederează că nu există un temei just pentru a aprecia că prin impunerea unei cote de 2% din valoarea impozabilă determinată potrivit criteriilor prevăzute la art. 457 din Codul fiscal sunt încălcate dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, se învederează că autorităţile administrativ-fiscale trebuie să aibă atât un criteriu clar şi previzibil pentru stabilirea valorilor impozabile asupra clădirilor, cât şi o cotă din această valoare, astfel încât, în situaţia în care lipseşte raportul de evaluare prevăzut de art. 458 alin. (1) din Codul fiscal (fapt ce presupune culpa contribuabilului), să se poată proceda la stabilirea impozitului pentru persoanele aflate într-o situaţie juridică similară.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Ulterior încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 252/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 22 iulie 2022, în prezent având o altă redactare legislativă. Prin urmare, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale în redactarea iniţială, respectiv în forma anterioară modificărilor aduse prin art. I pct. 1 din Legea nr. 252/2022, având următorul cuprins: „(4) În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457.“
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi şi ale art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 458 din Legea nr. 227/2015 fac parte din capitolul II - Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri al titlului IX - Impozite şi taxe locale şi stabilesc modalitatea de calcul al impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în funcţie de destinaţia acestora, în mod concret pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice. Astfel, potrivit art. 458 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, şi la care face trimitere norma criticată, pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% şi 1,3% asupra: (i) valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă; (ii) valorii finale a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă; (iii) valorii clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă (în situaţia în care nu este precizată valoarea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal). În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform acestor dispoziţii, art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 dispune că impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 din Legea nr. 227/2015, care prevede atât calculul impozitului pe clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice, cât şi modul de determinare a valorii impozabile a clădirii.
    13. Aşadar, în contextul legislativ în care se regăsesc normele criticate, pentru calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice este necesar, în primul rând, ca proprietarii unor astfel de bunuri imobile să depună la organul fiscal, până la primul termen de plată din anul de referinţă, rapoarte de evaluare întocmite de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. Dacă aceste rapoarte nu sunt realizate sau depuse în termenele prevăzute de lege, impozitul pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii impozabile a clădirii care este determinată prin modalitatea de calcul prevăzută în mod concret la art. 457 alin. (2) din Legea nr. 227/2015. În acest context, este de precizat faptul că, potrivit art. 462 din Legea nr. 227/2015, impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.
    14. Având în vedere cadrul legislativ mai sus menţionat, nemulţumirea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate constă în faptul că normele cuprinse în art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 sunt aplicabile în cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1), cu precădere a celor cuprinse în art. 458 alin. (1) la lit. a) din aceeaşi lege, care stabilesc faptul că raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă trebuie depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă, context în care apreciază că normele criticate ar fi constituţionale numai în măsura în care nu s-ar ţine cont de primul termen de plată din anul de referinţă, dacă, după această dată şi până la emiterea deciziei de impunere, contribuabilul a depus totuşi raportul de evaluare la organele fiscale.
    15. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că prin critica de neconstituţionalitate, în realitate, este vizat termenul până la care trebuie depus raportul de evaluare a clădirilor şi se urmăreşte ca normele supuse controlului de constituţionalitate, în coroborare cu cele la care fac trimitere, să primească o interpretare pe care să o realizeze instanţa de contencios constituţional, interpretare care, practic, să conducă la o modificare şi o completare a acestora în sensul dorit de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, adică organele fiscale să nu ţină cont de termenele scadente pentru plata creanţelor şi pentru depunerea raportului de evaluare, în situaţia în care acesta este depus ulterior datei prevăzute de lege, dar calculul impozitului să fie efectuat ca şi când ar fi îndeplinite cerinţele legii. Or, Curtea constată că asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios constituţional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât singura autoritate legiuitoare a ţării este Parlamentul, astfel cum dispune art. 61 alin. (1) din Constituţie. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    16. De altfel, în virtutea dispoziţiilor constituţionale antereferite, pentru o mai mare rigoare în ceea ce priveşte disciplina financiar-fiscală bugetară şi pentru a da efectivitate prevederilor constituţionale privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi a celor privind stabilirea impozitelor, a taxelor şi a altor contribuţii, coroborate cu cele referitoare la aplicarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, la principiile fiscalităţii şi la principiile generale de conduită în administrarea creanţelor fiscale, cu precădere la rolul activ al organelor fiscale, autoritatea legiuitoare a adus unele completări prevederilor art. 458 din Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal prin actele normative menţionate la paragraful privind obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel: (i) se face în mod concret precizarea că, în situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor, iar cu referire la valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, în situaţia în care nu este precizată valoarea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal [art. 458 alin. (1) lit. a) şi c), astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 195 din Legea nr. 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1269 din 21 decembrie 2020]; (ii) în cazul în care proprietarul clădirii nu depune raportul de evaluare la organul fiscal competent până la primul termen de plată a impozitului, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457, cu condiţia ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare; notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spaţiul privat virtual sau prin poştă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolaţi în spaţiul privat virtual; termenul până la care trebuie comunicată notificarea este data de 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor; în cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează să se calculeze prin aplicarea cotei stabilite potrivit alin. (1) al art. 458 din aceeaşi lege asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457 [art. 458 alin. (4), astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 252/2022].
    17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Cătălin Dobrică şi Florineta-Viorica Dobrică în Dosarul nr. 2.935/114/2018 al Tribunalului Buzău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Buzău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 354 din 11 iulie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016