Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Viorel-Ioan Clinciu în Dosarul nr. 275/64/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.402D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei care solicită să se lase cauza la sfârşitul şedinţei de judecată pentru a fi prezent şi apărătorul său. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. La a doua strigare a cauzei se prezintă personal autorul excepţiei asistat de domnul avocat Rareş Sebastian Puiu-Nan din Baroul Braşov, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, susţinând că textul de lege criticat aduce atingere art. 16 şi 41 din Constituţie. În esenţă, acesta apreciază că textul de lege criticat creează o discriminare între candidaţii la alegeri în raport de calitatea pe care aceştia o au. Astfel, primarul care ocupă o funcţie de demnitate publică nu este obligat să-şi suspende activitatea în perioada campaniei electorale, în timp ce un funcţionar public candidat la alegeri are obligaţia suspendării raportului de serviciu fără a avea posibilitatea de a opta pentru suspendarea sau continuarea activităţii. Ar fi trebuit mai degrabă ca un primar care candidează la alegerile locale să-şi suspende activitatea în comunitatea în care se desfăşoară alegerile, iar nu un funcţionar public ale cărui raporturi de serviciu, în cele mai multe cazuri, nu au legătură cu respectiva comunitate. Totodată, este încălcat şi dreptul la muncă al funcţionarului public care nu mai câştigă şi nu mai realizează venituri pentru familia sa. 5. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate în principal ca inadmisibilă, arătând că nu se pot compara persoane aflate în situaţii juridice distincte şi că prin criticile formulate se tinde la modificarea textului de lege. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, interdicţia de a exercita funcţia publică pe perioada campaniei electorale urmărind îndeaproape scopul legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 275/64/2015/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Viorel-Ioan Clinciu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva sentinţei prin care s-a respins contestaţia împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care s-a reţinut incompatibilitatea autorului deoarece nu a respectat textul de lege criticat. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat creează o inegalitate între funcţionari publici şi primari, deoarece, în cazul în care un funcţionar public candidează, acesta trebuie să-şi suspende raporturile de serviciu, pe când primarii aflaţi în funcţie nu au aceeaşi obligaţie, deşi sunt tot funcţionari publici. Apreciază că aceasta constituie o discriminare a funcţionarilor publici care pe durata campaniei electorale nu mai pot lucra şi, în consecinţă, nu mai obţin câştiguri. 8. Textul de lege criticat care obligă la suspendarea raportului de serviciu îngrădeşte dreptul la muncă, ceea ce duce la afectarea veniturilor şi a vieţii de familie. Restrângerea acestui drept nu se circumscrie dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, nefiind necesară pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor şi nici pentru desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. 9. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată întrucât interdicţia ca un funcţionar public să-şi exercite această calitate pe durata campaniei electorale urmăreşte îndeaproape scopul Legii nr. 161/2003. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul conţinut: „Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă: a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales.“ 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 februarie 1994). 16. Totodată, Curtea constată că, pe de o parte, drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici de execuţie (categorie în care se încadrează autorul excepţiei) erau reglementate la data ridicării excepţiei de neconstituţionalitate prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care prevedea în art. 95 alin. (1) lit. d), în mod similar textului de lege criticat, că raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public pentru participare la campania electorală. Pe de altă parte, primarul nu este funcţionar public, aşa cum afirmă autorul excepţiei, ci exercită o funcţie de demnitate publică aleasă în cadrul autorităţii publice locale, îndeplinind atribuţii specifice exercitate în calitate de reprezentant al statului [a se vedea art. 61 alin. (1) şi art. 63 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în vigoare la data ridicării excepţiei]. 17. Aplicând considerentele anterior evocate referitoare la principiul egalităţii în prezenta cauză, Curtea reţine că nu se poate constata încălcarea acestuia atunci când categoriile de persoane comparate se află în situaţii diferite. În situaţia funcţionarului public de execuţie legiuitorul a reglementat obligativitatea suspendării raporturilor de serviciu pe durata campaniei electorale pentru a nu se pune problema interferenţei între exercitarea funcţiei publice şi activităţile exercitate în campania electorală, pe când în situaţia primarului care candidează din nou legiuitorul nu a mai avut aceeaşi opţiune deoarece realegerea sa depinde tocmai de rezultatele avute în această funcţie pe perioada exercitării sale. 18. Curtea observă că textul de lege criticat reprezintă opţiunea legiuitorului în sensul că funcţionarul public de execuţie trebuie să suspende raportul de serviciu pe durata campaniei electorale, ceea ce afectează dreptul său la muncă pe o perioadă scurtă de timp. Pentru a verifica dacă acest tratament juridic diferit este justificat în raport cu prevederile art. 16 coroborat cu art. 41 din Constituţie, Curtea a aplicat în jurisprudenţa sa un test de proporţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016). 19. Astfel, conform principiului proporţionalităţii, orice măsură luată trebuie să aibă o justificare raţională, adică să fie adecvată şi capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, trebuie să fie necesară, adică să fie indispensabilă pentru îndeplinirea scopului, şi trebuie să fie proporţională, adică să asigure justul echilibru între interesele concurente pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. 20. Cu privire la scopul urmărit de legiuitor prin textul de lege criticat, Curtea observă că acesta este unul legitim deoarece reglementarea obligaţiei de suspendare duce la îndepărtarea oricărei suspiciuni de influenţare a campaniei electorale. Referitor la caracterul adecvat al măsurii suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public pe durata campaniei electorale, Curtea reţine că această măsură este capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, respectiv garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiei publice. Măsura adoptată este necesară pentru îndeplinirea scopului urmărit, păstrând un just echilibru între interesele concurente. De asemenea, prin textul de lege criticat se realizează o ingerinţă minimă în exercitarea dreptului la muncă fără ca acesta să fie afectat. 21. În final, Curtea observă şi cele reţinute prin Decizia nr. 790 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 18 februarie 2022, paragraful 27, în care s-a referit la măsura suspendării raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici pe perioada exercitării funcţiei de demnitate publică. Curtea a reţinut atunci că această măsură serveşte interesului statului de exercitare cu imparţialitate a funcţiilor de demnitate publică şi reprezintă o măsură mai puţin intruzivă decât încetarea funcţiei publice. Acelaşi considerent de protejare a interesului public justifică şi soluţia legislativă criticată în prezenta cauză. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel-Ioan Clinciu în Dosarul nr. 275/64/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
